Colaj NM

Analiză: Cum Rusia și Șor folosesc Facebook pentru dezinformare. Kremlinul a creat cel puțin 2 mii de pagini false

Comunitatea „WatchDog.MD”, o organizație din Republica Moldova care reunește experți din mai multe domenii, a realizat o analiză care arată că Rusia și Ilan Șor sunt „arhitecții unei rețele de dezinformare pe Facebook”. Potrivit sursei, Kremlinul și-a creat o rețea de mii de pagini generate automat, exclusiv pe Facebook. Totodată, organizația a identificat 146 de pagini anonime afiliate lui Ilan Șor, prin care acesta plasează reclame politice. Conform analizei, aceste pagini fac parte dintr-o rețea mai extinsă, formată din cel puțin 2 167 de pagini create automatizat de Kremlin, cu scopul de a influența procesele politice inclusiv din Republica Moldova.

Potrivit WatchDog.MD, Kremlinul și-a creat o rețea de mii de pagini generate automat doar pe Facebook pentru a deturna discursul public prin intermediul social media. Comunitatea „WatchDog.MD” a identificat 146 de pagini anonime afiliate lui Ilan Șor prin care acesta plasează reclame politice. Adițional, încă 315 pagini anonime din aceeași rețea sunt în regim „stand-by” – nu-și afișează locația, dar sunt pregătite să ruleze reclame.

„Analiza cuvintelor cheie folosite pentru numele acestor pagini demonstrează că ele fac parte dintr-o rețea mai largă de cel puțin 2167 de pagini create automatizat pe Facebook de către Kremlin cu scopul de a influența procesele politice din Republica Moldova și alte state europene. Aceste cifre reprezintă, cel mai probabil, doar vârful iceberg-ului”, au comunicat reprezentanții organizației.

Conform sursei, zeci de pagini cu aceeași denumire generată aleatoriu din mai multe cuvinte cheie, continuă să activeze pe Facebook, asta deși regulile Meta nu permit existența a două pagini cu denumire identică: „Pe lângă denumirile identice generate din mai multe cuvinte, paginile utilizează poze de profil ale unor domnișoare sustrase de pe site-uri de dating sau videochat”.

Potrivit analizei, după ce Ilan Șor a fost pus sub sancțiuni SUA pe 26 octombrie 2022 până la data de 1 septembrie 2024, politicianul a cheltuit 469 990 de euro pentru a promova 1407 reclame pe Facebook.

Organizația a subliniat că rețeaua identificată va fi raportată către compania Meta.

Reprezentanții Kremlinului, precum și politicianul fugar Ilan Șor, nu au reacționat deocamdată la datele analizei.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Precizăm în acest context că de câteva săptămâni, pagina de Facebook a portalului NewsMaker este ținta unui val organizat de comentarii provenite de la conturi false. La majoritatea postărilor de pe pagină apar mesaje care nu au legătură cu subiectul știrii distribuite și care repetă aceleași texte sau formulări. Comentariile fie critică guvernarea actuală în termeni generali, fie promovează în mod evident echipa lui Ilan Șor – politician fugar și condamnat penal. Multe dintre comentarii conțin atacuri la adresa presei independente și încearcă să inducă neîncrederea în sursele verificate de informare. Profilurile care postează aceste mesaje sunt, în marea lor majoritate, conturi false: fără fotografie reală, fără postări personale sau interacțiuni autentice. Unele au fost create recent, iar altele par reciclate, cu o minimă activitate anterioară.

***

Amintim că în luna mai curent, un raport al Securității Naționale din Spania a arătat că Rusia a desfășurat campanii de dezinformare online, încercând să influențeze alegerile din țări precum România, Republica Moldova și Georgia. Se menționa că scopul a fost de a le îndepărta de UE și de a le atrage în sfera de influență a Rusiei.

În decembrie 2024, directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, declara că Federația Rusă va încerca să obțină controlul asupra Parlamentului Republicii Moldova în anul 2025. „Această strategie mizează pe corupție politică și electorală, dezinformare și manipulare, dar și acțiuni stradale și dezordine”, menționa directorul SIS.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Parlamentul Republicii Moldova

Domnica Manole, aleasă din nou în funcția de președintă a Curții Constituționale

Domnica Manole a devenit, din nou, președintă a Curții Constituționale. Un anunț în acest sens a fost făcut pe 17 august de reprezentanții înaltei Curți.

„Astăzi, 17 august 2025, Plenul Curţii Constituţionale a ales-o pe doamna Domnica Manole în calitate de Preşedinte al Curţii Constituţionale. Potrivit Legii nr.74/2025 cu privire la Curtea Constituţională, Preşedintele Curţii este ales prin vot secret, pentru un termen de 3 ani, cu majoritatea de voturi ale judecătorilor”, au anunțat reprezentanții Curții Constituționale într-un comunicat de presă.

Cine este Domnica Manole

Domnica Manole este judecătoare la Curtea Constituțională din 2019 și a deținut de două ori funcția de președintă a instituției.

Potrivit profilului realizat de Rise Moldova, Domnica Manole și-a început cariera în calitate de consultată la Judecătoria Supremă, încă în perioada sovietică. Mai târziu este numită judecătoare la Judecătoria Chișinău, iar în 2004 – la Curtea de Apel, unde a activat până în iulie 2017, când a fost eliberată din funcție.

În 2008, pe timpul guvernării comuniste, a fost surprinsă de o echipă a Pro TV în timp ce discuta în biroul său de serviciu cu Eduard Muşuc, pe atunci președinte al Consiliului Municipal Chișinău. Manole îl sfătuia pe Mușuc cum să se comporte într-un proces ca să câștige cazul. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a stabilit că magistrata se face vinovată de încălcarea Codului de Etică al Judecătorului și i-a aplicat cea mai ușoară pedeapsă posibilă – avertisment.

În februarie 2015, Comisia Națională de Integritate (CNI) a constatat că magistrata nu a declarat cota-parte deținută de soțul său în două companii, veniturile din vânzarea a două automobile, un garaj și câteva conturi bancare. Magistrata a explicat atunci că nu și-a declarat toată averea dintr-o eroare.

La 14 aprilie 2016, fiind judecătoare la Apel, anulează o decizie a Comisiei Electorale Centrale (CEC) din martie 2016 și obligă instituția să organizeze, la propunerea Platformei „Demnitate şi Adevăr” (Platforma DA), un referendum republican privind alegerea președintelui țării de către popor. O săptămână mai târziu, Curtea Supremă de Justiție anulează hotărârea emisă de Manole și menține decizia CEC. În rezultat, procurorii intentează o cauză penală pe numele ei, incriminându-i că a „pronunțat cu bună-ştiinţă” o hotărâre contrară legii. Ulterior, în cazul Manole intervine și CSM care, la 4 iulie 2017, hotărăște că magistrata este incompatibilă cu funcția de judecător. În aceeași lună, președintele Igor Dodon semnează decretul de demitere din funcție a judecătoarei Domnica Manole.

La alegerile parlamentare din februarie 2019, Manole candidează din partea Blocului electoral ACUM (format din Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate) în Circumscripția nr. 40 – orașul Cimișlia, însă pierde în favoarea candidatului democrat, Dumitru Diacov. Pe lista națională a blocului ACUM s-a aflat pe poziția 29 și nu a acces în Parlament. Dar în august 2019, după ce Blocul ACUM face alianță cu socialiștii și preiau guvernarea, Manole este votată de majoritatea parlamentară în funcția de judecătoarea la Curtea Constituțională (CC). Între timp și procurorii au anunțat că renunță la învinuirea Domnicăi Manole și că încetează cauza penală deschisă pe numele ei ca urmare a hotărârii din 2016 privind obligarea CEC de a organiza un referendum republican, la propunerea Platformei DA.

În aprilie 2020, Domnica Manole a fost aleasă în calitate de preşedintă a Curţii Constituționale pe un termen de 3 ani. Se întâmpla după ce fostul președinte, socialistul Vladimir Țurcan, a fost destituit din funcție ca urmare a exprimării votului de neîncredere dat de judecătorii CC.

Pe 25 aprilie 2023, mandatul său de președintă a CC a expirat, iar funcția a fost preluată de către Nicolae Roșca. Pe 9 noiembrie, acesta a demisionat, invocând „motive persoanele”. Pe 10 noiembrie 2023, Domnica Manole a fost aleasă cu majoritate de voturi la șefia instituției.

Ce arată declarația sa de avere

În 2024, Domnica Manole a ridicat de la Curtea Constituțională un salariu de peste 1 123 828 lei (peste 93 600 lei pe lună) și diurne în sumă de 62 565 lei. Totodată, aceasta a obținut o indemnizație pentru activitatea de cercetare de 2 180 de euro de la Consiliul Europei. Domnica Manole a mai încasat o pensie de 452 266 lei, ceea ce constituie peste 37 6 000 lei lunar. Magistrata a primit și două prestații pentru incapacitate de muncă: una de 9 025 lei de la CNAS și alta în valoare de 16 362 lei, de la Curtea Constituțională. Aceasta a obținut și o redevență de 1 134 lei de la compania Cartier. De asemenea, ea obținut încă 15 400 lei din dobânzi la două bănci din Republica Moldova.

Anul trecut, Domnica Manole a achiziționat un automobil Lexus NX 350H, fabricat în 2023, estimat la 780 000 lei, pe care îl conduce soțul acesteia. În același timp, președinta Curții Constituționale a contractat un credit de 400 000 de la o bancă din țară, pe care trebuie să-l ramburseze într-un an. 

Pe numele soțului Domnicăi Manole sunt înregistrate un apartament de 140 m2, cumpărat în 2010 cu 942 967 lei, un garaj și un teren. Bărbatul mai deține conturi în bănci din R. Moldova și România, în care se află aproximativ 50 000 euro. Judecătoarea și soțul său dețin și acțiuni în trei companii – Vadcom, Impex Div și Filomela, cu o valoare totală de 9 498 lei.

***

Amintim că în doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale, cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe judecătorii Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe președinta Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, pe 16 august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).

Pe 17 august, judecătorii Domnica Manole, Liuba Șova, Nicolae Roșca, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc au depus jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii, intrând astfel în exercițiul funcției. Depunerea jurământului a fost marcată de aplauzele majorității parlamentare și de scandările opoziției. În timp ce majoritatea parlamentară aplauda fiecare judecător care ieșea să depună jurământul, opoziția scanda: „Demisia!” și „Rușine!”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: