Primarului Chișinăului și liderului Mișcarea Alternativa Națională (MAN), Ion Ceban, i-a fost interzis accesul în România și în spațiul Schengen. NM explică în ce condiții a fost impusă această măsură, dacă se aplică în toate țările UE, cum ar putea influența campania electorală ce urmează și de ce această interdicție s-ar putea transforma într-un avantaj politic pentru Ceban.
Cum a ajuns Ion Ceban să fie interzis în România
Unele instituții mass-media din România și Moldova au relatat pe 9 iulie, cu referire la sursele lor, că primarului Chișinăului, liderului MAN și unuia dintre liderii Blocului „Alternativa”, i-a fost interzis accesul în România și în spațiul Schengen. Alte instituții media au infirmat această informație. Apoi a apărut confirmarea oficială: Ministerul Afacerilor Externe al României a anunțat că Ion Ceban și alți doi cetățeni moldoveni – ale căror identități nu au fost făcute publice – au primit interdicție de intrare.
Blocul „Alternativa” a calificat interdicția ca fiind „o comandă politică a regimului Sandu”.
„Astăzi, la comanda autorităților Republicii Moldova, primarului capitalei i-a fost interzis accesul pe teritoriul țărilor Uniunii Europene. Știm că regimul de la Chișinău a pregătit pentru zilele următoare o serie întreagă de acțiuni represive împotriva lui Ion Ceban și, în general, împotriva Blocului Alternativa. Ne onorează această recunoaștere, din partea regimului Sandu, a contribuției Primarului General al Chișinăului la transformarea capitalei noastre dintr-o localitate deprimantă și degradată într-un oraș modern și dezvoltat. Ne onorează faptul că Ion Ceban, colegul și camaradul nostru, este perceput de actuala putere ca singura amenințare reală la adresa guvernării sale incompetente”, se arată în comunicatul de presă al blocului.
Ion Ceban a înregistrat o declarație video în care a afirmat că viitoarea campanie electorală parlamentară va fi „cea mai murdară”, dar că autoritățile „nu vor reuși să-l pună în genunchi”. El a adăugat că, prin aceste acțiuni, guvernarea „cerșește returnarea datoriilor”. (De menționat că, la recentele alegeri prezidențiale din România, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și partidul de guvernământ PAS l-au susținut public pe candidatul câștigător, Nicușor Dan).
De ce a fost impusă interdicția?
În comunicatul Ministerului Afacerilor Externe al României se precizează că lui Ion Ceban i-a fost interzis accesul în țară din motive ce țin de securitatea națională. Ministerul nu a specificat în baza cărei legi sau reglementări exacte a fost luată această decizie. Totuși, în România este în vigoare o hotărâre de guvern privind regimul șederii cetățenilor străini, iar unul dintre articolele acesteia permite interzicerea intrării în țară din considerente legate de siguranță.
Concret, accesul pe teritoriul României poate fi refuzat dacă organizații internaționale (din care România face parte) sau instituții specializate în combaterea terorismului consideră că persoana respectivă finanțează sau sprijină activități teroriste. De asemenea, interdicția se poate aplica dacă există indicii privind legături cu grupuri de crimă organizată. Hotărârea mai prevede refuzul intrării și pentru persoane suspectate, în mod justificat, de comiterea unor crime de război.
Se aplică interdicția în toate țările UE?
Ministerul Afacerilor Externe al României a precizat, ulterior, că măsura restrictivă anunțată „este valabilă pe întreg spațiul Schengen”. Potrivit procedurilor, decizia autorităților române constituie un temei pentru refuzul intrării, dar nu înseamnă automat că accesul este interzis și în celelalte state din zona Schengen. Aceasta deoarece statele din spațiul Schengen, inclusiv România – membră cu drepturi depline începând cu 1 ianuarie 2025 – fac schimb constant de informații.
Regulamentul general al Uniunii Europene privind Sistemul de Informații Schengen (SIS) prevede în mod clar că statele membre sunt obligate să notifice refuzurile de intrare și ședere. Acest lucru se aplică în cazurile în care un stat consideră că prezența unui cetățean dintr-o țară terță reprezintă o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității naționale.
Prin urmare, dacă România a introdus datele lui Ceban în Sistemul de Informații Schengen, celelalte state membre pot, de asemenea, să-i refuze intrarea. Deși regulamentul permite contestarea unei astfel de decizii, acest lucru se întâmplă rar, iar în cele mai multe cazuri, interdicția impusă de un stat devine efectiv valabilă în tot spațiul Schengen.
Ceban și politicienii din România
Spre deosebire de Maia Sandu și PAS, care l-au susținut public pe câștigătorul alegerilor prezidențiale recente din România, Ion Ceban, împreună cu partidul său MAN și blocul „Alternativa”, nu au sprijinit deschis niciun candidat. Totuși, înainte de primul tur, Ceban a publicat o fotografie cu unul dintre candidați — fostul premier român Victor Ponta.
Această imagine a provocat reacții: Nicușor Dan, care avea să câștige alegerile, l-a criticat pe Ponta pentru întâlnirea cu ceea ce a numit „un agent al Kremlinului”. În replică, Victor Ponta l-a acuzat pe Dan de necunoașterea subtilităților geopolitice.
În noiembrie 2023, au apărut informații despre o posibilă fuziune între MAN și PSDE (fostul Partid Democrat din Moldova). „Fuziunea” ar fi urmat să fie coordonată de unul dintre partidele sistemice din România — PSD. La acel moment, Ceban era încă bine văzut în cercurile politice din România.
Președinta Maia Sandu le-a cerut atunci primarilor din România, parteneri ai lui Ceban, „să se informeze mai bine despre situația din Chișinău”. De remarcat că Primăria Chișinău a primit sprijin financiar din partea consiliului județean Buzău, condus de social-democratul Petre Emanoil Neagu. În schimb, primarul orașului Constanța, Vergil Chițac, a anulat semnarea acordului de înfrățire cu Chișinău.
Totuși, fuziunea dintre MAN și PSDE nu a mai avut loc.
Dacă ne amintim de „istoricul politic” al lui Ceban – este fost membru Partidul Socialiștilor (PSRM) – o formațiune pro-rusă. Înainte de asta, a fost membru al Partidului Comuniștilor. Fiind candidat din partea PSRM, el a câștigat alegerile pentru funcția de primar în anul 2019. Pe durata apartenenței sale la PSRM, Ceban a criticat în mod repetat integrarea europeană și a susținut perspectiva eurasiatică. Ulterior, retorica lui Ceban s-a schimbat. A părăsit PSRM, a creat propriul proiect politic, pe care l-a declarat proeuropean. În special, el a declarat că reprezentanții MAN vor participa la adunarea pentru integrarea europeană, organizată de președinta Maia Sandu în primăvara anului 2023, s-a fotografiat cu drapelul UE și a propus tuturor partidelor proeuropene să semneze un document de susținere a integrării europene, similar cu „Pactul de la Snagov” din România. În cele din urmă, semnarea unui astfel de pact „Pentru Uniunea Europeană” a fost inițiată de Blocul „Împreună”. Partidul lui Ceban a semnat pactul.
Blocul „Alternativa” se declară și el proeuropean. La una dintre primele conferințe de presă, liderii blocului au afirmat că „știu că în Ucraina este război, că limba în Republica Moldova este româna și că susțin aderarea la Uniunea Europeană”.
Un nou lider al opoziției?
Experții consideră că interdicția de intrare în România va juca în favoarea lui Ion Ceban. Doctorul în științe politice Angela Colațchi presupune că Blocul „Alternativa” va încerca să „valorifice la maximum” această interdicție — lucru deja vizibil din primul lor comunicat. „Ei spun că susțin „un alt fel” proiect european și „o altfel” de integrare europeană. Nu este clar exact ce înseamnă asta. Dar acum vor pune accent și mai mult pe acest mesaj”, a explicat experta.
Analistul politic Ian Lisnevschi este de aceeași părere: interdicția îl transformă pe Ceban într-o „victimă politică”, iar o astfel de strategie este adesea eficientă. „La vremea lor, a funcționat și pentru Andrei Năstase, și chiar pentru Maia Sandu”. Potrivit lui Lisnevschi, Ceban poate acum revendica poziția de lider al opoziției, construindu-și imaginea unui „mesia care luptă împotriva puterii”.
Totodată, analistul subliniază că Ceban nu va renunța la mesajul proeuropean — pentru că oricum nu prea l-a avut. „Electoratul lui Ceban este preponderent centrist, nu proeuropean. Prin urmare, decizia de interdicție nu va face decât să-i mobilizeze baza stabilă de susținători”, consideră expertul.
Lisnevschi adaugă că, pentru a evita astfel de efecte, autoritățile ar trebui să explice mai clar deciziile lor, mai ales când este vorba despre măsuri restrictive.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
