CEC

(UPDATE) CEC a atacat la CSJ decizia privind reducerea numărului secțiilor de votare pentru alegătorii din Transnistria

Președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC) Dorin Cimil este de părere că hotărârea Curții de Apel Chișinău, cu privire la reducerea numărului secțiilor de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană, va fi atacată în instanța superioară. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă din 9 iulie.

„Avem termen de o zi și urmează să analizăm dreptul la recurs”, a precizat Cimil.

Președintele CEC a adăugat că nu a văzut deocamdată argumentele magistraților.

„Am primit doar partea rezolutivă a Curții de Apel Chișinău. Acum se analizează și credem că va fi supusă recursului, pentru a vedea și partea motivată, în ce constă rațiunea instanței de judecată pentru anularea în parte a deciziei CEC. Credem că atunci când vom primi partea motivată, vom înțelege care au fost argumentele Curții de Apel să anuleze în parte actul elaborat de CEC”, a comentat Cimil.

UPDATE (11:21) În cadrul unei alte conferințe de presă, Dorin Cimil a precizat că hotărârea Curții de Apel a fost deja atacată la Curtea Supremă de Justiție.

***

Reacția vine după ce, pe 8 iulie, Curtea de Apel Chișinău a admis integral contestația depusă de către Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” către Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. Magistrații au ajuns la concluzia că numărul secțiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului trebuie redus de la 41 la 12. Hotărârea este cu drept de recurs la Curtea Supremă de Justiţie. Cererea de recurs poate fi depusă în termen de o zi de la pronunțarea dispozitivului hotărârii la Curtea de Apel Chișinău.

Liderul PSRM Igor Dodon a criticat hotărârea și a anunțat proteste de amploare pe 9 iulie, începând cu ora 12:00.

Amintim că, inițial, CEC a stabilit constituirea a 43 de secții de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului. Ulterior, și-a revizuit decizia și a anunțat că vor fi deschise 41 de secții. Mai multe partide pro-europene au exprimat îngrijorări că secțiile de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului pot fi folosite pentru fraude electorale în favoarea unor partide pro-ruse, inclusiv prin transportarea organizată la vot.

Conform datelor oficiale din Registrul de Stat al Alegătorilor, în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale de la Chișinău, sunt înregistrați peste 258 mii cetățeni cu drept de vot ai Republicii Moldova.

 

 

 

 

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Irina Vlah

Letonia și Estonia își închid ușile pentru Irina Vlah. Noi sancțiuni internaționale

Irina Vlah este vizată de noi sancțiuni internaționale. Estonia a impus restricții împotriva președintei Partidului „Inima Moldovei”, acuzând-o că ar fi sprijinit activități care subminează suveranitatea și integritatea teritorială a altor state și încalcă normele dreptului internațional. Drept urmare, politicianei i se interzice intrarea în Estonia.

„Noua sancțiune permite aplicarea unei interdicții de intrare pentru persoanele împotriva cărora există dovezi de participare sau sprijin activ pentru acțiuni desfășurate în străinătate care încalcă normele și principiile dreptului internațional”, a declarat ministrul eston de Externe, Margus Tsahkna.

De asemenea, Letonia a aplicat Irinei Vlah o interdicție de intrare pe teritoriul său, anunțată oficial de Ministerul leton de Externe.

„Interdicția de intrare pe teritoriul Letoniei a fost impusă acestei persoane pentru o perioadă nedeterminată”, se arată în postarea instituției.

***

Pe 28 august, Canada a anunțat sancțiuni împotriva mai multor persoane și structuri din Republica Moldova. Decizia a fost motivată prin „activități de ingerință rusă înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025”. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Canadei, sancțiunile prevăd înghețarea bunurilor, interzicerea oricăror tranzacții financiare cu persoanele și organizațiile vizate, precum și declararea acestora drept inadmisibile pe teritoriul canadian.

Pe lista sancțiunilor au fost incluse 16 persoane: Evghenia Guțul, Mihail Vlah, Irina Vlah, Iurii Cuznețov, Ilia Uzun, Victor Petrov, Nelli Parutenco, Natalia Parasca, Dumitru Chitoroagă, Dmitri Buimistru, Alexei Lungu, Veaceslav Valico, Victoria Furtună, Irina Lozovan, Alexandr Nesterovschi și Chiril Guzun. De asemenea, au fost sancționate două entități: Blocul politic „Victoria/Pobeda” și asociația obștească „Asociația Persoanelor cu Epoleți «Scutul Poporului»”.

***

Irina Vlah și-a început cariera politică în Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Aceasta a reprezentat formațiunea în Parlament din 2005 până în 2014. În anul 2014, Vlah a părăsit fracțiunea comuniștilor, acuzând-o de colaborare cu alianțele pro-europene de atunci, iar în 2015 a ieșit inclusiv din PCRM.

Vlah a concurat pentru prima dată la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei în 2015, în calitate de candidat independent, susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Vlah a câștigat scrutinul respectiv, dar și pe următorul, conducânt astfel autonomia găgăuză până în 2023. După încheierea celui de-al doilea mandat de guvernatoare, a declarat în repetate rânduri că nu va ieși din politică, a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să scrie și să vorbească în limba română și chiar și-a scris o autobiografie. Atunci, mulți experți au început să vorbească despre ambițiile prezidențiale ale Irinei Vlah.

Irina Vlah a candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova în scrutinul din 20 octombrie 2024. Potrivit rezultatelor finale, ea a acumulat circa 83 mii de voturi, adică aproape 5,4% din sufragii, nereușind să ajungă în turul II de scrutin.

În noiembrie 2024, Irina Vlah a anunțat constituirea Partidului Republican „Inima Moldovei”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: