Colaj NM

Anatolie Nosatîi nu a venit la ședința Parlamentului. Recean: are simptome de Covid

Premierul desemnat Dorin Recean și-a prezentat echipa în fața deputaților Republicii Moldova. Anatolie Nosatîi nu este prezent la Parlament. Potrivit lui Recean, acesta are simptome de Covid. 

„Ministrul Apărării Anatolie Nosatîi astăzi nu va fi prezent pentru că are simptome de Covid”, a spus Recean, în timpul prezentării echipei cu care își propune să guverneze.

În timpul discursului în fața parlamentarilor, Recean a vorbit că Republica Moldova astăzi se afla în fața mai multor provocări.

„Noi suntem într-un mediu de provocare legată de inflație, războiul Rusiei în Ucraina, creșteri fără precendent a prețului la energie. Prioritatea mea este să aducem ordine în instituțiile guvernamentale. La fel, este importantă dezvoltarea economică, ea stă la baza tuturor necesităților. Guvernul pe care intenționez să-l conduc se va concentra pe dezvoltarea economică”, a precizat Recean.

De menționat că premierul desemnat urmează să răspundă la întrebările deputaților. La final, el va cere votul de încredere.

Precizăm că socialistul Grigore Novac a anunțat cu puțin timp în urmă că Blocul Comuniștilor și Socialiștilor nu va susține investirea noului Guvern. Totodată, el a menționat că Blocul este pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Declarațiile au fost făcute în cadrul acțiunii de protest din fața Parlamentului Republicii Moldova.

Menționăm că din noul cabinet de miniștri fac parte 10 bărbați și 6 femei.

Noii miniștri sunt:

Veronica Sirețeanu – ministru al Finanțelor

Veronica Mihailov-Moraru – ministru al Justiției

Lilia Dabija – ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale

Victor Parlicov – ministru al Energiei

De asemenea, în noul executiv se vor regăsi și foștii miniștri:

Ala Nemerenco – ministru al Sănătății

Anatolie Nosatîi – ministru al Apărării

Anatolie Topală – ministru al Educației și Cercetării

Alexei Buzu – ministru al Muncii și Protecției Sociale

Sergiu Prodan – ministru al Culturii

Iordania Rodica Iordanov – ministru al Mediului

Pe site-ul Legislativului a fost publicat programul de guvernare propus de către viitorul prim-ministru al Republicii Moldova Dorin Recean. Printre obiectivele fundamentale enunțate se numără deschiderea negocierilor pentru aderarea la UE, sporirea fluxului de investiții străine, asigurarea unui sistem judiciar „independent, echitabil și transparent”.

Elementul central care s-a repetat în toate discursurile și prezentările viitorului prim-ministru este disciplina: „elaborarea mecanismului pentru elaborarea disciplinei și evaluarea autorităților publice și a întreprinderilor de stat”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Limba rusă, exclusă din lista limbilor protejate în Ucraina. Vladimir Zelenski a promulgat legea

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a promulgat vineri, 12 iunie, legea care exclude limba rusă din lista limbilor protejate în statul ucrainean.

Limba rusă a fost eliminată din lista limbilor cărora Ucraina le aplică prevederile Cartei. Este o decizie corectă și firească. Limba statului agresor nu poate beneficia de mecanisme de protecție create pentru sprijinirea limbilor popoarelor indigene și ale comunităților naționale”, a declarat președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuc.

Rada Supremă a adoptat acest proiect de lege încă din decembrie 2025, însă Zelenski l-a semnat abia după șapte luni, moment în care actul a intrat în vigoare.

Conform BBC, de acum înainte, prevederile Cartei referitoare la limbile regionale sau minoritare din Ucraina nu se vor mai aplica limbii ruse.

În noua formă a legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, vor rămâne protejate următoarele limbi: belarusă, bulgară, găgăuză, ebraică, idiș, karaimă, tătară crimeeană, krymciakă, germană, neogreacă, poloneză, romani, rumeică, română, slovacă, maghiară, urumă și cehă.

Potrivit notei explicative a proiectului de lege, excluderea limbii ruse nu contravine obligațiilor Ucrainei asumate prin Carta europeană a limbilor.

De asemenea, documentul precizează că limba rusă rămâne, în prezent, cea mai utilizată limbă a minorităților din Ucraina, ca urmare a dominației sale istorice de-a lungul secolelor, și că nu există motive pentru a considera că aceasta ar fi în vreun fel amenințată.

Ce înseamnă acest lucru pentru limba rusă?

Această Cartă vizează protejarea limbilor mici, a celor aflate în pericol de dispariție”, explica în decembrie 2025 deputata Evghenia Cravciuc fracțiunii „Sluga Poporului”, referindu-se la decizia Radei Supreme.

Ce va însemna, concret, excluderea limbii ruse din această listă? Potrivit deputatei, oamenii din Ucraina care doresc să vorbească în rusă o vor putea face în continuare — în viața de zi cu zi, lucrurile nu se vor schimba.

Asta înseamnă că statul nu își mai asumă obligația de a susține centre culturale rusești, de a sprijini studiul limbii ruse sau de a finanța publicarea de cărți în limba rusă. Limba rusă nu este în pericol, nu este o limbă minoritară vulnerabilă și nu ar trebui să facă obiectul protecției în cadrul Cartei, respectiv nici să beneficieze de sprijin de stat”, a declarat Evghenia Cravciuc.

În schimb, pe lista limbilor protejate au fost incluse limbile unor comunități indigene din Ucraina — karaima și krymciaka — precum și limba romani, „astfel încât nicio comunitate să nu rămână fără atenție”.

Ponderea limbii ruse în Ucraina

La începutul anului 2025, Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) a realizat un sondaj privind utilizarea limbilor ucraineană și rusă.

Conform rezultatelor, 63% dintre respondenți au declarat că, în familie, comunică în limba ucraineană. În același timp, 13% folosesc limba rusă, iar 19% au spus că se exprimă în mod egal atât în ucraineană, cât și în rusă.

Comparativ cu anul 2020, ponderea celor care vorbesc ucraineana a crescut de la 52% la 63%. În schimb, utilizarea limbii ruse a scăzut semnificativ, de la 25% la 13%. Proporția celor care folosesc ambele limbi a rămas relativ stabilă — 18% în 2020 și 19% în 2025.

În cadrul aceluiași sondaj, respondenții au fost întrebați și dacă limba rusă ar trebui studiată în școli.

58% au considerat că aceasta nu ar trebui studiată deloc, iar 29% au opinat că ar trebui predată la același nivel sau într-o măsură mai redusă decât alte limbi străine. 6% cred că pentru limba rusă ar trebui alocat mai puțin timp decât pentru ucraineană, dar mai mult decât pentru alte limbi străine, iar doar 3% sunt de părere că rusa ar trebui studiată în aceeași măsură ca limba ucraineană.

Datele evidențiază schimbări semnificative față de 2019: la acel moment, 8% considerau că rusa nu ar trebui studiată deloc, 25% susțineau că ar trebui predată la același nivel ca alte limbi străine sau într-o măsură mai redusă, 26% credeau că ar trebui să i se acorde mai puțin timp decât limbii ucrainene, dar mai mult decât altor limbi străine, iar 30% erau de părere că rusa ar trebui predată la același nivel cu limba ucraineană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: