Autoritatea Națională de Integritate (ANI) solicită confiscarea unei părți din valoarea fostului deputat Andrian Candu, în valoare de 5,4 mln de lei.
ANI a finalizat controlul pe averii pe numele fostui deputat, care a deținut și funcția de președinte al Parlamentului. Controlul a fost efectuat pentru perioada 2015-2020.
Pentru perioada 2015 -2016 a fost identificată diferența vădită în sumă de peste 790 de mii de lei, care a fost generată din procurarea cotei sociale de 10% la Prime Management SRL și suplimentarea bugetului familial prin alimentare cont de card în țară și în străinătate cu mijloace bănești. Proveniența acestei sume de bani rezultă din alte surse decât cele identificate și probate în cadrul controlului.
Această sumă nu poate fi supusă procedurii de confiscare, deoarece a fost identificată pentru perioada legislației de până în 2016.
Pentru perioada 2016-2020, inspectorul de integritate a identificat o altă diferență, care cade sub incidența confiscării în folosul statului, în mărime de peste 4,3 milioane de lei. Această sumă a fost generată din procurarea a 4 bunuri imobile în municipiul Chișinău, dar și suplimentarea bugetului familial prin alimentare cont de card în țară și în străinătate cu mijloace bănești.
Și proveniența acestor mijloace financiare rămâne a fi necunoscută. Totodată, în verificarea declarațiilor de avere și interese personale, depuse în perioada 2016-2019, inspectorul a observat că fostul deputat a omis să declare venituri în mărime de peste 238 de mii de CZK (167 048 lei), obținute de soție sub formă de salariu și indemnizații.
„A introdus eronat informația despre o datorie de 3 milioane de lei față de o persoană fizică, cu scadența în 2024. Date eronate au fost admise și la indicarea activelor financiare disponibile în numerar în valuta străină și în lei, pe care trebuia să le declare în 2017, 2018 și 2019”, a precizat inspectorul de integritate.
Potrivit ANI, Candu riscă confiscarea averii estimate la 4,3 mln de lei și interdicția de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică timp de 3 ani. Însă asta doar dacă actul va rămâne definitiv, în urma deciziei instanței de judecată.
Moldova și Ucraina nu au reușit să ajungă la un acord la ședința extraordinară a Comisiei Nistrene din 29 septembrie, convocată pe fondul scăderii critice a nivelului apei. Disputa a vizat reducerea bruscă a debitului evacuat din lacul de acumulare de pe Nistru, decisă de Ucraina, potrivit membrului comisiei Ilia Trombițchi, fără o coordonare corespunzătoare cu partea moldovenească. NewsMaker a analizat ce se întâmplă cu Nistrul după reducerea debitului evacuat și cât de vulnerabilă este alimentarea orașelor cu apă.
Ce s-a întâmplat la ședința Comisiei Nistrene
Ședința extraordinară a Comisiei Nistrene din 29 septembrie s-a încheiat fără noi înțelegeri. „Comisia nu a decis nimic. Ne-am despărțit supărați”, a declarat pentru NM membrul comisiei și directorul executiv al asociației Eco-TIRAS, Ilia Trombițchi.
În prezent, din lacul de acumulare de pe Nistru este evacuată tot atâta apă cât intră în el, astfel că acesta funcționează, practic, în regim de tranzit. După ședință, Ministerul Mediului din Moldova a anunțat că, în ultimele două săptămâni, afluxul natural în lac a fost de aproximativ 27 m³/s. Partea ucraineană a explicat comisiei că nu poate evacua mai multă apă decât primește lacul, pentru a nu-i epuiza rezervele. În unele localități din Ucraina, apa este deja furnizată după un program, din cauza nivelului scăzut al acesteia.
Debitul evacuat spre Moldova va putea fi mărit, potrivit ministerului, dacă precipitațiile din partea superioară a bazinului Nistrului vor permite creșterea nivelului apei în lacul de acumulare. Dacă situația se va schimba, comisia se va reuni din nou pentru a discuta posibile soluții.
În ce privințe nu au fost de acord părțile
Potrivit lui Ilia Trombițchi, divergențele au vizat atât modul în care a fost redus debitul evacuat, cât și condițiile trecerii la regimul de „tranzit”. Ucraina a redus debitul pe 25 septembrie. În acel moment, reprezentantul Moldovei, Radu Cazacu, se afla cu delegația ucraineană la stația de captare a apei din Vadul lui Vodă, în cadrul activităților Comisiei Nistrene. Ecologistul susține că partea moldovenească nu a fost informată la timp nici despre decizie, nici despre ritmul în care urma să fie redus debitul.
Partea ucraineană anunțase anterior că intenționa să treacă la regimul de tranzit când nivelul lacului va coborî la 111 metri. Potrivit lui Trombițchi, Moldova nu acceptase acest prag ca fiind convenit între cele două țări.
„(Acest prag) a fost anunțat de partea ucraineană. Nu pot spune că Moldova a fost de acord, pentru că această cifră nu apare nicăieri în documentele tehnice. Există un document în care sunt indicați 102,5 metri, iar până la acest prag mai este mult”, a declarat Ilia Trombițchi.
Ce s-a întâmplat la Naslavcea
Efectele scăderii bruște a nivelului apei sunt deja vizibile la Naslavcea, în raionul Ocnița. Peștii și vegetația acvatică au rămas la suprafață. Localnicii adună cu mâinile peștii încă vii, însă cei morți sunt mult mai numeroși.
Ilia Trombițchi consideră că peștii au murit din cauza scăderii prea rapide a nivelului apei. Potrivit ecologistului, debitul evacuat putea fi redus treptat.
„Modul în care avea să fie redus debitul trebuia să fie discutat. Pentru ca să nu se producă brusc, dar, de exemplu, pe parcursul a două zile, astfel încât peștii să poată pleca”, a explicat Ilia Trombițchi.
NewsMaker
Poate ajuta lacul de acumulare de la Dubăsari?
Pe fondul reducerii debitului evacuat, o parte din apă a putut fi acumulată în lacul de la Dubăsari. Potrivit datelor din 28 septembrie, nivelul lacului de acumulare de pe Nistru era de aproximativ 110,9 metri, iar cel de la Dubăsari – de aproximativ 28,3 metri.
Potrivit lui Ilia Trombițchi, lacul de acumulare de la Dubăsari poate atenua doar parțial consecințele scăderii nivelului apei în aval.
„Lacul de acumulare de la Dubăsari atenuează puțin situația în aval. Nu o poate influența semnificativ, deoarece are un volum mic”, a explicat expertul.
Ce orașe depind de apa din Nistru?
Pe fondul scăderii nivelului Nistrului, autoritățile urmăresc separat funcționarea stațiilor de captare a apei. Pe 29 septembrie, premierul Vasile Tofan a ținut o ședință cu reprezentanții Ministerului Mediului, ai agenției Apele Moldovei, ai Primăriei Chișinău și ai Apă-Canal Chișinău. La întâlnire au fost discutate posibile scenarii de evoluție a situației și măsuri pentru cazul în care nivelul apei va continua să scadă.
Printre cele mai vulnerabile orașe, Ilia Trombițchi a numit Bălți, Soroca și Chișinău – care primesc apă din Nistru. Totodată, ecologistul a spus că situația din capitală nu este încă pe deplin clară.
„În cazul Chișinăului, situația nu este încă pe deplin clară. Ceban insistă: chipurile, nu ne-ați avertizat despre o asemenea
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
