Agora.md

ANI va verifica averea ex-judecătoarei Nina Cernat. Nu a putut dovedi proveniența a €145 000 la bancă

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) va verifica averea fostei membre a Consiliului Superior al Magistraturii, Nina Cernat. Se întâmplă după o încercare eșuată a ex-judecătoarei de a depune pe contul său bancar 145 000 de euro, deoarece nu a putut să dovedească cu documente proveniența banilor. Informațiile se conțin într-un proces verbal privind inițierea controlului, care a fost emis în data de 2 octombrie.

Potrivit procesului verbal, pe 5 septembrie, în cadrul Autorității Naționale de Integritate a fost înregistrată o sesizare care vizează controlul respectării regimului juridic al averii și intereselor personale ale Ninei Cernat.

În sesizare se motivează că, în data de 20 august, Nina Cernat a inițiat o tranzacție de depunere a numerarului în sumă de 145 000 de euro la contul său de la o bancă cormercială, însă aceasta a fost refuzată fiindcă proveniența banilor nu a fost posibil de stabilit. Banca a solicitat informații și documente confirmative cu privire la sursa mijloacelor financiare, iar ex-magistrata a declarat că banii provin din salariu și pensie, acumulate pe parcursul anilor 2016-2024, însă nu a prezentat niciun act care ar confirma operațiunile de schimb valutar privind procurarea celor 145 000 de euro. Ea argumentat că operațiunile de schimb valutar s-au efectuat la mai multe case de schimb valutar, dar nu a păstrat bonurile. La fel a menționat că pe parcursul anilor a păstrat mijloacele financiare acasă și nu le-a utilizat, urmând să le transfere fiicei în Austria pentru procurarea unui bun imbol.

În acest context, conform legii, inspectorul de integritate Eugenia Parfeni a efectuat verificarea prealabilă privind existența aparenței de încălcare a regimului juridic al declarării averii și a intereselor personale. În cadrul verificării, inspectorul de integritate  a contrapus toate declarațiile de avere și interese personale depuse de Nina Cernat pe toată perioada deținerii calității de subiect al declarării, precum și a procesat datele din sistemele informaționale e-Integritate, Acces-web, BD ,,Cadastru” și SIA al Serviciului Fiscal de Stat.

S-a constat faptul că în ultima Declarație de avere și interese personale, depusă în data de 30 mai 2024, Nina Cernat a indicat economii a căror mărime nu corespunde cu cea pe care a intenționat să o depună pe contul său bancar. Astfel, s-a atestat necesitatea de a stabili proveniența și capacitatea financiară a acesteia.

Prin urmare, a fost dispusă inițierea controlului averii și intereselor personale în privința Ninei Cernat.

***

Nina Cernat a activat timp de 34 de ani în sistemul judecătoresc. În mai 2024, ea a demisionat din funcțiile de judecător al Curții de Apel Chișinău și membru al Consiliului Superior al Magistraturii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

„Un deficit sănătos”. Guvernul a aprobat bugetul pentru anul 2026

Guvernul a aprobat, pe 4 decembrie, proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2026. Potrivit autorităților, veniturile bugetului de stat vor crește cu 5,1%, iar cheltuielile cu 7%. Deficitul bugetar va constitui 20,9 miliarde de lei. Conform premierului, deficitul este mai mare față de anul trecut, dar este „un deficit, în mare măsură, generat de investițiile programate”.

În timpul unei conferințe de presă, organizată înainte de ședința cabinetului de miniștri, premierul a spus că proiectul de pe masa Guvernului va deveni legea bugetului pentru anul viitor, după ce va fi aprobat de Parlament și promulgat de președinte.

„Este un buget format în baza realităților economice. Vreau să vă spun că partea investițiilor crește foarte semnificativ. (…) În acest buget, pentru prima oară cred că din istorie, investițiile capitale cresc cu 55%. Deci, avem o alocație de până la 3 miliarde de lei dedicată investițiilor. (…) În cadrul acestor investiții vom continua să investim în crește și grădinițe, alimentație și reparație. Vom continua să ajutăm antreprenorii. (…) Salariul minim va crește de la 5500 de lei la 6300 de lei, iar valoarea de referință se mărește de la 2200 de lei la 2400 de lei. De această creștere vor beneficia, în primul rând, oamenii cu venituri mici”, a precizat Munteanu.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a menționat că veniturile bugetului de stat vor crește cu 5,1% (circa 3,9 miliarde lei), iar cheltuielile cu 7% (aproximativ 6,6 miliarde lei). Veniturile bugetului de stat pentru anul 2026 au fost estimate la 79,67 miliarde de lei, iar cheltuielile – la 100,57 miliarde de lei. Deficitul bugetar va constitui 20,9 miliarde de lei. Cheltuielile finanțate din surse externe vor constitui 5,71 miliarde de lei, fiind preconizată derularea a circa 112 proiecte. 

Potrivit lui Munteanu, deficitul este mai mare față de anul trecut, dar este „un deficit, în mare măsură, generat de investițiile programate”. „E un deficit mult mai sănătos decât un deficit creat din activitățile din consum”, a spus premierul.

NM by mihaelaconovali25

Potrivit Ministerului Finanțelor, pentru anul 2026, principalele categorii de cheltuieli prevăzute în buget vizează: peste 3 miliarde de lei pentru economie, circa 640 milioane lei pentru ordine publică, peste 630 milioane lei pentru învățământ, circa 590 milioane lei pentru sănătate, circa 371 milioane lei pentru protecția mediului, peste 130 milioane lei pentru cultură și sport.

În domeniul economiei, investițiile totale depășesc 5 miliarde de lei, dintre care, 1,1 miliarde lei pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, peste 560 milioane lei pentru generarea și stocarea energiei, 465 milioane lei pentru dezvoltarea agriculturii și mediului rural, 280 milioane lei pentru dezvoltare regională și locală, peste 195 milioane lei pentru modernizarea căilor ferate, circa 185 milioane lei pentru eficiență energetică în sectorul rezidențial, 165 milioane lei pentru Fondul de garantare a afacerilor în sectorul rural, 140 milioane lei pentru programul de împădurire, 64 milioane lei pentru administrarea zonelor turistice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: