Anunțul ministrului Agriculturii, în timpul protestului fermierilor, inclusiv la vamă

Pe lângă Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) urmează să fie creat un consiliu în care se vor regăsi fermieri din toate ramurile agriculturii și din toate regiunile țării. Anunțul a fost făcut de ministrul Agriculturii Vladimir Bolea în cadrul unei conferințe de presă din 13 februarie, relatează IPN.

Ministrul a declarat că, din păcate, în ultimii ani agricultura este afectată de un șir de factori negativi. În primul rând, este vorba despre războiul provocat de Rusia în Ucraina, care a „redesenat” toate căile logistice de export din Republica Moldova. Până la război, 75% din exporturile de cereale se realizau prin porturile din Ucraina, acestea fiind redirecționate pe căile terestre, provocând cozi imense și scumpiri pentru logistică. De asemenea, este vorba despre prăbușirea prețurilor la cereale, majorarea prețurilor la inputuri, scumpiri la carburanți etc.

„La nivel de Minister, despre agricultură se discută pe dimensiunea lanțurilor valorice. Și pentru a fi eficienți, împărțim agricultorii pe lanțuri valorice, iar măsurile sunt țintite, economic bazate, iar ca urmare beneficii să aibă toți”, susține Vladimir Bolea.

Oficialul a trecut în revistă acțiunile de pe parcursul anului 2023 și cele din 2024. A punctat suportul în mărime de 200 de milioane de lei – bani repartizați la 2262 de agricultori micro și mici care au semănat culturi în toamna lui 2022. La fel, s-a menționat și despre cei 50 de milioane de lei alocați pentru cei mai afectați agricultori de seceta din anul 2023.

Potrivit lui, astăzi protestează producătorii de cereale cu destinație export, mai ales cei din sudul țării, care au fost afectați de secetă, reușind să aibă o recoltă de doar 2 tone la hectar. „Din datele preliminare, cel mai mare număr de agricultori sunt din Cantemir și Cahul, care vor primi câte 2 500 de lei la hectar semănat cu porumb, cultură afectată enorm vara trecută”, a afirmat ministrul.

El spune că problema se repetă în fiecare an și din aceste considerente este necesară o abordare complexă, inclusiv o analiză științifică pentru a găsi soluții pentru o agricultură profitabilă. „La sud avem diferințe de precipitații față de centru și nord, dar agricultorii continuă să semene culturi care ani la rând nu dau roadă. Acest fapt ne duce la ideea că și la toamnă va rămâne problema. Sunt necesare și vor fi recomandări foarte clare, ce culturi și pentru ce zone sunt prielnice. Vedem aceiași oameni care protestează permanent, lucru care trebuie corectat împreună, pentru că activitatea curentă nu le acoperă cheltuielile și de aici se trag datoriile”, a mai spus vicepremierul.

De asemenea, Vladimir Bolea a anunțat că pe lângă MAIA va fi creat un consiliu din care vor face parte agricultori din toate ramurile domeniului agro și din toate regiunile țării. Prima întrunire ar putea avea loc deja vineri, iar apoi, consiliul va avea statut permanent.

Nemulțumirile agricultorilor

Precizăm că, pe 13 februarie, că un grup de fermieri protestează pentru a doua zi consecutiv în vama Leușeni, pe care au blocat-o cu tractoarele. Fermierii au declarat că nu vor debloca vama până președinta Maia Sandu, șeful legislativului Igor Grosu și prim-ministrul Dorin Recean nu vor veni la discuții.

Agricultorii cer impunerea unui moratoriu băncilor asupra aplicării amenzilor, înființarea unei comisii speciale care să analizeze cazurile fermierilor care nu pot să-și plătească datoriile și alocarea a 50% din fondurile Agenției Naționale de Plăți pentru Agricultură pentru compensarea pierderilor pentru culturile de floarea-soarelui și porumb în 2023.

De cealaltă parte, Guvernul a constituit un grup de lucru, care va stabili cum și cu cât vor fi ajutați agricultorii care riscă să falimenteze. În ianuarie 2024, Forța Fermierilor a criticat activitatea Comisiei speciale creată de Guvern, pentru analiza problemelor datoriilor agricultorilor. Potrivit fermierilor, comisia nu este funcțională și autoritățile ar „mima” procesul de ajutor țintit. De cealaltă parte, potrivit Ministerului Agriculturii, comisia nu poate interveni direct în relațiile comerciale dintre doi agenți economici. Ministerul a dat asigurări că vor fi depuse eforturi ca să fie găsite soluții.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Colaborarea cu NATO ar putea atrage Moldova într-un război? Shekerinska: „Respectăm politica dumneavoastră de neutralitate militară”

NATO respectă neutralitatea militară a Republicii Moldova, iar deciziile privind politica externă îi aparțin exclusiv țării, susține secretara generală adjunctă a Alianței, Radmila Shekerinska. Într-un interviu pentru NewsMaker, acordat în marja Moldova Security Forum, oficiala a răspuns temerilor potrivit cărora o colaborare mai strânsă cu NATO ar putea atrage Moldova într-un război. Ea a precizat că parteneriatul se dezvoltă de trei decenii la alegerea Republicii Moldova și aduce beneficii cetățenilor.

Întrebată ce le-ar spune oamenilor care privesc NATO cu neîncredere și invocă neutralitatea țării, Shekerinska a declarat că Alianța respectă opțiunile suverane ale Moldovei.

„Vă respectăm pe dumneavoastră, îi respectăm pe partenerii noștri, respectăm Republica Moldova și opțiunile sale suverane. Doar dumneavoastră decideți ce direcție urmați și care va fi orientarea politicii externe. Nimeni din NATO, niciun stat aliat, nu va influența aceste decizii. Credem că parteneriatele trebuie să se bazeze tocmai pe acest principiu: Republica Moldova este un stat suveran și își ia singură deciziile. Am spus foarte clar astăzi, la Forumul de Securitate, că respectăm și politica dumneavoastră de neutralitate militară. Este decizia dumneavoastră. În același timp, parteneriatul nostru se dezvoltă de trei decenii, tot ca urmare a deciziei Republicii Moldova”, a declarat oficiala NATO.

Secretara generală adjunctă a Alianței Nord-Atlantice a precizat pentru NM că, dintre toți partenerii pe care NATO îi sprijină prin așa-numitul pachet de consolidare a capacităților de apărare, „Moldova beneficiază de cel mai mare sprijin”.

„Sunt deja în pregătire sau în curs de implementare proiecte în valoare de peste 50 de milioane de euro. Este vorba despre ajutor foarte concret: veste antiglonț și căști de protecție pentru Forțele Armate ale Republicii Moldova, atât pentru întregul efectiv, cât și pentru constituirea unor rezerve. (…) Aceste proiecte nu sunt în beneficiul unui anumit aliat sau doar al NATO. Ele sunt în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova, care vor să trăiască în pace și în siguranță. (…) Îi respectăm pe partenerii noștri respectându-le opțiunile suverane. Tocmai de aceea, acest discurs nu poate avea succes: oamenii înțeleg că un parteneriat care le aduce beneficii cetățenilor Republicii Moldova este un parteneriat bun pentru țară”, a conchis Shekerinska.

Precizăm, potrivit sondajului realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat pe 7 octombrie, în ajunul Moldova Security Forum 2026, șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: