Apartament de 65 m² la 34 000 de euro? Cum explică procurorul general interimar prețul achiziției din 2018

Achiziția în 2018 a unui apartament de 65 de metri pătrați pentru suma de 34.000 de euro de către procurorul general interimar, Alexandru Machidon, „ridică semnale de alarmă” pentru Comisia de Evaluare a Procurorilor. În cadrul audierilor de integritate din 10 decembrie, membrii comisiei l-au întrebat cum a fost posibil ca locuința să fie cumpărată cu 9.000 de euro sub prețul mediu al pieței din acea perioadă și ce legături ar fi putut exista între el și proprietara imobilului. Machidon a afirmat că prețul scăzut s-ar explica prin problemele blocului, zona dezavantajoasă și necesitatea urgentă de vânzare.

Membra Comisiei, Nadejda Hriptievschi, a punctat în debutul audierilor că Alexandru Machidon a declarat în 2018 o achiziție de 34.000 de euro, exact cât a plătit și proprietara inițială în 2016, înainte ca apartamentul să fie renovat. Potrivit informațiilor analizate de comisie, proprietara cumpărase locuința nerenovată, începuse reparațiile, renunțase ulterior la ideea de a locui acolo și încercase chiar să o revândă cu 38.000 de euro, având deja un potențial cumpărător care lăsase o arvună de 3.000 de euro.

Machidon a explicat că vânzătoarea renunțase la apartament deoarece achiziționase o altă locuință în 2017, motiv pentru care ar fi acceptat un preț mai mic după ce nu a reușit să-l vândă la 38.000 de euro. El a insistat că apartamentul nu era renovat complet și nu se afla într-o stare locuibilă.

„Am aflat prin niște cunoscuți comuni că persoana ar vrea să vândă apartamentul, pentru că după ce l-a procurat, ceva nu ia plăcut și și-a cumpărat altul. M-am dus, am vorbit, m-am uitat la el, dar nici nu eram sigur că-l vreau. Mi-am spus că nu sunt gata să dau acei bani, chiar dacă financiar îmi permiteam să plătesc 38.000. Așa s-a ajuns la preț. Blocul nu are deloc parcare, nici subterană, nici în curte, fiind dat în exploatare cu încălcări grave”, a declarat Machidon.

Nadejda Hriptievschi a precizat că în 2018 prețul mediu pe piață în acel bloc era de 45 de mii de euro în zona Centru, și l-a întrebat pe Machidon cum s-a ajuns că la cumpărat mai ieftin cu 9000 de euro.
Machidon a subliniat că apartamentul se află la periferia orașului, în Telecentru — zonă care administrativ aparține sectorului Centru, dar care are prețuri mai mici decât străzile centrale.

„Apartamentul avea doar laminat, tapet și două dulapuri de bucătărie. Nu era mobilat complet, nu era într-o stare în care să te muți imediat. De asta cred că apare diferența față de valoarea medie estimată de agenția imobiliară. Prețurile diferă chiar și între apartamente din același bloc”, a argumentat procurorul.

Președintele comisiei, Christopher Lehman, a punctat că diferența dintre suma plătită și valoarea estimată ridică „semnale de alarmă”, motiv pentru care sunt necesare clarificări suplimentare

„Într-o astfel de situație, în care valoarea de piață este mult mai mare decât suma achitată, este un lucru de care suntem îngrijorați. Trebuie să vă întreb: ați oferit vreodată ceva de valoare vânzătorului? Ați plătit mese, ați ieșit împreună la prânz?”, a spus Lehman.

Machidon a respins orice suspiciune privind acordarea unor beneficii.

„Sigur, declar cu certitudine că nu am oferit alte bunuri sau ceva a acestei persoane. Doar a fost prețul care e convenit. Proprietara m-a apelat și mi-a spus că are nevoie urgent de bani pentru reparația noului apartament ”, a explicat el.

Întrebat dacă cei doi au fost vreodată în aceeași deplasare, Machidon a admis că este posibil să se fi aflat ocazional într-un grup mai mare, „probabil într-o deplasare în Spania”, dar a insistat că nu a acoperit costurile pentru aceasta.

Președintele Comisiei, Christopher Lehman a argumentat că au fost puse asemenea întrebări pentru că membrilor le este greu să înțeleagă pe deplin diferența dintre prețul pe care l-a Machidon în declarația financiară față de evaluarea făcută de agenția a acestui apartament. „ Nu se explică ușor această discrepanță”, a adăugat acesta.
***

Alexandru Machidon, care a câștigat concursul pentru funcția de procuror general, își va putea exercita mandatul doar după ce trece vettingul. În momentul în care există un raport al Comisiei Vetting, acesta se transmite CSP, care validează sau invalidează rezultatele, dacă corespunde sau nu candidatul criteriului de integritate etică și financiară.

Dacă Alexandru Machidon nu va promova vettingul, atunci va fi organizat un nou concurs pentru funcţia de procuror general.

Amintim că CSP a lansat concursul pentru funcția de procuror general în luna iunie. Doi candidați și-au depus dosarele pentru a participa: Alexandru Machidon și șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale, Victor Furtună. Pe 19 august, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat punctajul final al candidaților, în urma intervievării acestora. Machidon a acumulat 8,86 de puncte, devansându-l astfel pe Furtună, care a obținut 8,23 de puncte, și câștigând concursul.
Funcția de procuror-șef al Procuraturii Generale a devenit vacantă după ce, la sfârșitul lunii mai, Ion Munteanu a fost numit magistrat la Curtea Supremă de Justiție.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Digi24

Eugen Tomac, desemnat prim-ministru al României. S-a născut în Ucraina și are cetățenia R. Moldova

Președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat prim-ministru pe Eugen Tomac, consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni. Șeful statului a anunțat nominalizarea în cadrul unei conferințe de presă din 4 iunie, la Palatul Cotroceni.

Îl desemnez pe domnul Eugen Tomac pentru a forma Guvernul, din poziția de prim-ministru. (…) Am ales ca propunere de prim-ministru o persoană independentă de partidele din Parlament. Dar o persoană care are experiența politică de a discuta cu fiecare dintre partidele din Parlament, pentru că e nevoie de consens de la multe partide, pe multe probleme. (…) E un act de responsabilitate din partea mea și aștept aceiași responsabilitate de la partidele politice”, a declarat Nicușor Dan.

La rândul său, Eugen Tomac s-a declarat „onorat” că i-a fost încredințată sarcina de a forma noul Executiv.

Înțeleg din plin contextul dificil prin care trecem, cunosc așteptările românilor și sunt conștient de provocările pe care trebuie să le depășim împreună. Viziunea mea este clară: România se află într-un moment care cere, înainte de orice, responsabilitate. Doar așa putem oferi României direcția clară de care avem nevoie. (…) În acest spirit, îmi asum cu bună credință această misiune de a propune țării o echipă guvernamentală profesionistă, care să muncească pentru cetățeni. (…) Voi prezenta României o echipă de specialiști, un guvern tehnic, nu unul politic”, a spus premierul desemnat.

În continuare, Eugen Tomac trebuie să negocieze cu fiecare formațiune politică din Parlament pentru a vedea dacă poate strânge o majoritate pentru învestirea cabinetului său de miniștri.

Conform Constituției României, prim-ministrul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a elabora un program de guvernare și lista de miniștri. De asemenea, „la cel mult 10 zile de la desemnare”, trebuie să aibă loc votul de încredere în Parlament.

Pentru instalarea Guvernului, este nevoie de votul a minim 233 de parlamentari.

Cine este Eugen Tomac

Eugen Tomac s-a născut pe 28 iunie 1981, în satul Babele, raionul Ismail, pe teritoriul actual al Ucrainei.

De-a lungul timpului, a ocupat mai multe funcții în administrația publică. A activat în Ministerul Afacerilor Externe și în Administrația Prezidențială, unde a fost responsabil de relația cu românii de pretutindeni și consilier al lui Traian Băsescu.

A fost ales deputat în Parlamentul României în 2012 și reales în 2016. Și-a exercitat mandatul până în iunie 2019, când a demisionat după alegerea sa în Parlamentul European.

Din 2019 este eurodeputat din partea Partidului Mișcarea Populară (PMP). În actuala legislatură a Parlamentului European face parte din grupul Renew Europe.

Eugen Tomac este președintele PMP din 2022. Formațiunea a fost înființată în 2014 de fostul președinte Traian Băsescu.

În octombrie 2025, Nicușor Dan l-a numit pe Eugen Tomac consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni.

Eugen Tomac este un susținător al aderării Republicii Moldova la UE și al unirii Republicii Moldova cu România.

Acesta deține cetățenia României, Republicii Moldova și Ucrainei.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: