Apartament de 65 m² la 34 000 de euro? Cum explică procurorul general interimar prețul achiziției din 2018

Achiziția în 2018 a unui apartament de 65 de metri pătrați pentru suma de 34.000 de euro de către procurorul general interimar, Alexandru Machidon, „ridică semnale de alarmă” pentru Comisia de Evaluare a Procurorilor. În cadrul audierilor de integritate din 10 decembrie, membrii comisiei l-au întrebat cum a fost posibil ca locuința să fie cumpărată cu 9.000 de euro sub prețul mediu al pieței din acea perioadă și ce legături ar fi putut exista între el și proprietara imobilului. Machidon a afirmat că prețul scăzut s-ar explica prin problemele blocului, zona dezavantajoasă și necesitatea urgentă de vânzare.

Membra Comisiei, Nadejda Hriptievschi, a punctat în debutul audierilor că Alexandru Machidon a declarat în 2018 o achiziție de 34.000 de euro, exact cât a plătit și proprietara inițială în 2016, înainte ca apartamentul să fie renovat. Potrivit informațiilor analizate de comisie, proprietara cumpărase locuința nerenovată, începuse reparațiile, renunțase ulterior la ideea de a locui acolo și încercase chiar să o revândă cu 38.000 de euro, având deja un potențial cumpărător care lăsase o arvună de 3.000 de euro.

Machidon a explicat că vânzătoarea renunțase la apartament deoarece achiziționase o altă locuință în 2017, motiv pentru care ar fi acceptat un preț mai mic după ce nu a reușit să-l vândă la 38.000 de euro. El a insistat că apartamentul nu era renovat complet și nu se afla într-o stare locuibilă.

„Am aflat prin niște cunoscuți comuni că persoana ar vrea să vândă apartamentul, pentru că după ce l-a procurat, ceva nu ia plăcut și și-a cumpărat altul. M-am dus, am vorbit, m-am uitat la el, dar nici nu eram sigur că-l vreau. Mi-am spus că nu sunt gata să dau acei bani, chiar dacă financiar îmi permiteam să plătesc 38.000. Așa s-a ajuns la preț. Blocul nu are deloc parcare, nici subterană, nici în curte, fiind dat în exploatare cu încălcări grave”, a declarat Machidon.

Nadejda Hriptievschi a precizat că în 2018 prețul mediu pe piață în acel bloc era de 45 de mii de euro în zona Centru, și l-a întrebat pe Machidon cum s-a ajuns că la cumpărat mai ieftin cu 9000 de euro.
Machidon a subliniat că apartamentul se află la periferia orașului, în Telecentru — zonă care administrativ aparține sectorului Centru, dar care are prețuri mai mici decât străzile centrale.

„Apartamentul avea doar laminat, tapet și două dulapuri de bucătărie. Nu era mobilat complet, nu era într-o stare în care să te muți imediat. De asta cred că apare diferența față de valoarea medie estimată de agenția imobiliară. Prețurile diferă chiar și între apartamente din același bloc”, a argumentat procurorul.

Președintele comisiei, Christopher Lehman, a punctat că diferența dintre suma plătită și valoarea estimată ridică „semnale de alarmă”, motiv pentru care sunt necesare clarificări suplimentare

„Într-o astfel de situație, în care valoarea de piață este mult mai mare decât suma achitată, este un lucru de care suntem îngrijorați. Trebuie să vă întreb: ați oferit vreodată ceva de valoare vânzătorului? Ați plătit mese, ați ieșit împreună la prânz?”, a spus Lehman.

Machidon a respins orice suspiciune privind acordarea unor beneficii.

„Sigur, declar cu certitudine că nu am oferit alte bunuri sau ceva a acestei persoane. Doar a fost prețul care e convenit. Proprietara m-a apelat și mi-a spus că are nevoie urgent de bani pentru reparația noului apartament ”, a explicat el.

Întrebat dacă cei doi au fost vreodată în aceeași deplasare, Machidon a admis că este posibil să se fi aflat ocazional într-un grup mai mare, „probabil într-o deplasare în Spania”, dar a insistat că nu a acoperit costurile pentru aceasta.

Președintele Comisiei, Christopher Lehman a argumentat că au fost puse asemenea întrebări pentru că membrilor le este greu să înțeleagă pe deplin diferența dintre prețul pe care l-a Machidon în declarația financiară față de evaluarea făcută de agenția a acestui apartament. „ Nu se explică ușor această discrepanță”, a adăugat acesta.
***

Alexandru Machidon, care a câștigat concursul pentru funcția de procuror general, își va putea exercita mandatul doar după ce trece vettingul. În momentul în care există un raport al Comisiei Vetting, acesta se transmite CSP, care validează sau invalidează rezultatele, dacă corespunde sau nu candidatul criteriului de integritate etică și financiară.

Dacă Alexandru Machidon nu va promova vettingul, atunci va fi organizat un nou concurs pentru funcţia de procuror general.

Amintim că CSP a lansat concursul pentru funcția de procuror general în luna iunie. Doi candidați și-au depus dosarele pentru a participa: Alexandru Machidon și șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale, Victor Furtună. Pe 19 august, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat punctajul final al candidaților, în urma intervievării acestora. Machidon a acumulat 8,86 de puncte, devansându-l astfel pe Furtună, care a obținut 8,23 de puncte, și câștigând concursul.
Funcția de procuror-șef al Procuraturii Generale a devenit vacantă după ce, la sfârșitul lunii mai, Ion Munteanu a fost numit magistrat la Curtea Supremă de Justiție.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Curtea Constituțională a respins cererea opoziției de a suspenda reducerea pragului de vot pentru comisiile de vetting: „nu există motive”

Curtea Constituțională a respins pe 9 martie cererea deputaților din opoziție de a suspenda prevederile prin care Parlamentul a redus pragul de vot pentru numirea membrilor comisiilor de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor. Membrii opoziției susțineau că modificările adoptate de PAS — care permit numirea membrilor comisiilor de vetting cu majoritate simplă, după ce candidații nu au obținut cele 61 de voturi necesare — sunt neconstituționale și produc prejudicii ireparabile. Curtea a constatat că autorii sesizării nu au demonstrat în mod convingător existența unor consecințe iminente și ireparabile, respingând astfel cererea de suspendare.

Argumentele opoziției

Deputații contestau constituționalitatea articolelor III și IV din legea votată pe 5 martie de către majoritatea parlamentară, susținând că prevederile au fost introduse printr-un amendament la un proiect de lege cu un alt obiect de reglementare, eludând astfel procedura obligatorie a cel puțin două lecturi pentru legile organice. Aceștia au mai argumentat că reducerea pragului de la 61 la majoritate simplă suprimă rolul constituțional al minorității parlamentare și că orice decizie adoptată de o comisie de vetting viciată ar afecta iremediabil drepturile fundamentale ale persoanelor evaluate.

Motivarea Curții

Curtea a subliniat că suspendarea unui act normativ este o măsură extremă, care presupune demonstrarea unor consecințe negative iminente și ireparabile, nu doar invocarea unor riscuri abstracte. În decizie, Curtea a reamintit că rapoartele comisiilor de evaluare au caracter consultativ, potrivit Comisiei de la Veneția, și că persoanele evaluate pot contesta în justiție hotărârile defavorabile ale Consiliului Superior al Magistraturii sau ale Consiliului Superior al Procurorilor. Aceste argumente au invalidat, în opinia Curții, și acuzația de încălcare a principiului separației puterilor.

„Curtea constată că nu există motive pentru suspendarea acțiunii dispozițiilor contestate”, se arată în decizie, semnată de președinta Curții Constituționale, Domnica Manole.

Sesizarea fusese depusă pe 6 martie de deputații Ion Chicu, Alexandru Berlinschii, Adrian Lebedinschi, Diana Caraman și Alexandru Verșinin.

Reacția lui Ion Chicu

Unul dintre autorii sesizării, deputatul Ion Chicu, a calificat decizia Curții drept „previzibilă” și a acuzat judecătorii că nu au văzut „nicio urgență” în suspendarea legii.

Comisia Europeană îi cere Parlamentului să consulte Comisia de la Veneția în chestiunea reducerii pragului de vot pentru Comisia Vetting

Comisia Europeană a transmis că Parlamentul de la Chișinău ar trebui să solicite opinia Comisiei de la Veneția privind amendamentul prin care a fost redus pragul de vot pentru numirea membrilor internaționali ai comisiilor de vetting. Purtătorul de cuvânt al CE pe teme de democrație, justiție și stat de drept, Markus Lammert, a declarat pentru Teleradio-Moldova că „sprijinul transpartidic” este important pentru a asigura reprezentativitatea și durabilitatea reformelor-cheie din justiție, și că orice schimbări în domeniu ar trebui realizate „într-un mod transparent și incluziv, cu consultarea adecvată a tuturor părților interesate”.

„Reformele legate de statul de drept și de justiție sunt esențiale pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a declarat Lammert pentru TRM.

Amintim că amendamentul contestat a fost adoptat pe 5 martie în două lecturi și promulgat în aceeași zi de președinta Maia Sandu. Prin modificare, pragul de vot pentru numirea membrilor comisiilor de evaluare externă a fost redus de la 61 la 51 de voturi, după ce, pe 26 februarie, Parlamentul respinsese candidaturile lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne, aceștia obținând doar 53 de voturi din cele 61 necesare. Amendamentul a fost introdus într-un proiect de lege cu un alt obiect de reglementare — fortificarea securității judecătorilor și procurorilor — procedeu criticat dur de opoziție și societatea civilă pentru lipsă de transparență și grabă.

Președinta Maia Sandu a explicat ulterior că în actuala legislatură nu există suficiente voturi pentru a susține reforma justiției în afara majorității parlamentare și că fără modificarea procedurii numirile ar fi rămas blocate. Candidații sunt selectați inițial de Delegația UE la Chișinău, care transmite Parlamentului o listă scurtă de experți. Sandu a mai precizat că von Hebel a fost supus unor atacuri constante încă de la începutul activității sale în Comisia de Pre-Vetting, deoarece această structură a realizat „cea mai mare curățenie” în sistemul judecătoresc.

A doua zi, pe 6 martie, Parlamentul i-a numit cu 53 de voturi pe von Hebel și Lavigne în comisia de evaluare a procurorilor. Von Hebel a declarat pe 9 martie la Europa Liberă, că este pregătit să-și înceapă activitatea și că reacțiile critice sunt normale în orice proces de reformă majoră. „Există persoane care au interes ca lucrurile să rămână așa cum sunt”, a spus juristul olandez.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: