money.ro

Apelurile în roaming din România în Moldova se vor ieftini de 10 ori. Cum puteți beneficia de serviciu?

Moldova și România urmează să semneze săptămâna aceasta un acord cu privire la reducerea bilaterială a prețurilor la apelurile în roaming. Autoritățile promit că tarifele la apelurile în roaming se vor reduce de zece ori. NM s-a interesat, cât de solicitat este acest serviciu, cum va funcționa și când se vor micșora tarifele.

Guvernele Moldovei și României au convenit în privința semnării unui acord cu privire la reducerea tarifelor la serviciile de roaming. Un asemenea acord urmează să fie semnat în cadrul ședinței comune a guvernelor Moldovei și României din 11 februarie.

De ce a apărut această chestiune

Potrivit datelor cabinetului de miniștri al Moldovei, România este cea mai populară țară pentru locuitorii Moldovei care utilizează serviciile de telefonie mobilă în străinătate. În ultimul timp, României îi revin de la un sfert până la o treime din volumul tuturor serviciilor de roaming ale operatorilor de telefonie mobilă din Moldova. De exemplu, în anul 2019, locuitorii Moldovei care s-au aflat în România au efectuat 1 milion de minute apeluri de intrare și 1,3 milioane minute apeluri de ieșire – aceasta înseamnă aproape o treime din toate apelurile efectuate în străinătate de pe numere moldovenești. La fel, utilizatorii moldoveni de telefonie mobilă au expediat din România 598,4 mii de SMS (15% din toate SMS-urile expediate în roaming) și au utilizat 3,3 mii GB de trafic internet (86% din tot traficul utilizat în roaming).

În nota explicativă la hotărârea guvernului din 9 februarie privind lansarea negocierilor despre semnarea acordului cu România se menționează că în Ucraina, de exemplu, a doua cea mai populară țară printre utilizatorii moldoveni de telefonie mobilă, serviciile de roaming sunt utilizate de două ori mai puțin. 

Cât vor costa serviciile de roaming în România

Încă nu se știe. Dar guvernul promite că apelurile de intrare în roaming vor fi gratuite în România, tarifele pentru apelurile de ieșire se vor reduce cel puțin de zece ori, iar pentru internet se vor ieftini cel puțin de cinci ori. 

De exemplu, în prezent, abonații operatorilor din comunicații din Moldova plătesc câte 3,5-4,5 lei pentru un minut în cazul apelurilor de intrare în România, 6-7,5 lei – pentru un minut în cazul apelurilor în Moldova și 12-15 lei – pentru un minut în cazul apelurilor internaționale. Iar internetul costă de la 3 lei până la 10 lei pentru 1 MB trafic internet. Astfel, dacă e să credem promisiunilor guvernului, un apel din România în Moldova va costa în curând cel mult 75 de bani pentru un minut, iar internetul – cel mult 2 lei pentru 1MB.

Când vor începe să funcționeze tarifele noi

Ce-i drept, tarifele apelurilor în roaming nu se vor reduce imediat după semnarea acordului. Serviciul de presă al guvernului a comunicat că noile prețuri vor începe să funcționeze nu mai târziu de trei luni de la intrarea în vigoare a acordului. Cei de la Ministerul Infrastructurii au precizat pentru NM că după ce guvernele celor două țări vor semna acordul, acesta urmează să fie aprobat de parlamente. Și va intra în vigoare după ce părțile vor face schimb de notificări pe căi diplomatice cu privire la îndeplinirea tuturor procedurilor necesare.

Serviciul de presă al Ministerului Infrastructurii a comunicat că Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) vor trebui să soluționeze, toate problemele tehnice în colaborare cu operatorii de telefonie mobilă, inclusiv să reglementeze tarifele la serviciile de roaming.

Cei de la ANRCETI au refuzat să comenteze pentru NM orice detalii despre serviciile de roaming în România până va fi semnat acordul.

În același timp, potrivit datelor surselor NM, din punct de vedere tehnic, serviciile de roaming se vor ieftini datorită reglementării tarifelor maxime pentru finalizarea serviciilor de roaming. Sunt vizate prețurile la care operatorii își furnizează unii altora servicii de comunicații. În Uniunea Europeană, unde serviciile de roaming între țările membre UE au fost anulate în anul 2017, tarifele intersectoriale între operatorii din comunitate au fost plafonate.

Reamintim că în Moldova a fost o situație similară cu vreo zece ani în urmă, când costul apelurilor naționale între diferiți operatori erau cu mult mai mari decât în aceeași rețea. Atunci, ANRCETI a stabilit plafonarea tarifelor pentru terminarea apelurilor între operatori și prețul apelurilor în afara unei rețele s-a redus la toți operatorii.

Ce cred despre aceasta operatorii din comunicații

Cei de la Moldcell au comunicat pentru NM că susțin acest acord. „Semnarea acestuia înseamnă primul pas pentru Moldova spre aderarea la acordul „Roaming ca acasă” care a fost încheiat de țările membre UE. După aceasta, autoritățile de reglementare din cele două țări vor discuta chestiunea respectivă, implicând și operatorii de pe piață, pentru a elabora un mecanism de funcționare a acestui acord”, au menționat cei din companie.

NM nu a reușit să obțină un comentariu la telefon de la Orange Moldova și de la Moldtelecom.

Pe 11 februarie, Orange Moldova a anunțat lansarea serviciului „Roaming în România, ca acasă”. Astfel, din 1 martie 2022, clienții Orange Moldova care călătoresc în România, în scopuri personale sau de afaceri, „vor beneficia, în premieră, de servicii roaming la tarife naţionale”.

„Noua ofertă este inspirată din practicile Uniunii Europene. […] Mai multe detalii vor fi comunicate la data lansării ofertei”, – se menționează în comunicatul companiei.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: