Capitalul social al „Arena Națională” urmează să fie majorat cu aproape 62 de milioane de lei. Despre acest lucru a comunicat Agenția Proprietății Publice (APP), care a anunțat promovarea în Guvern a unui proiect de hotărâre în acest sens.
APP a anunțat promovarea în Guvern a proiectului pe 19 august. „În scopul executării prevederilor Legii bugetului de stat pentru anul 2026 nr. 322/2025 și ale contractului de parteneriat public-privat, semnat în anul 2018, capitalul social al Societății cu Răspundere Limitată „Arena Națională” urmează a fi mărit cu 61.969,9 lei”, a comunicat Agenția.
Menționăm că, înainte de aceasta, proiectul a fost supus consultărilor publice. Astfel, potrivit proiectului promovat în Guvern, Ministerul Finanțelor, la solicitarea APP – asociat unic al Societății cu Răspundere Limitată „Arena Națională” – va aloca societății 61969,9 mii de lei (echivalentul a 3131,37 mii de euro), din contul mijloacelor prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2026.
Potrivit notei de fundamentare, banii vor fi alocați în vederea executării Contractului de parteneriat public-privat pentru proiectarea și construcția arenei polivalente de interes național, încheiat în august 2018. Prin contract, statul și-a asumat obligația de a rambursa investițiile realizate de partenerul privat, conform unui grafic de plată stabilit contractual, cu termen final de achitare până în 2030.
Valoarea totală a contractului este de aproape 44,53 milioane de euro. Până în 2025, au fost achitați 28 de milioane 949 de mii 798 de euro. Potrivit notei de fundamentare, urmează a fi achitate încă 10 tranșe în următorii cinci ani, inclusiv în 2026, în valoare totală de 15,58 milioane de euro. Ultima tranșă urmează a fi achitată în 2030.
***
Amintim că, la data de 24 august 2018, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (Partener Public) și S.R.L. „Arena Națională” (Compania Publică de Implementare) au încheiat Contractul de Parteneriat Public-Privat pentru proiectarea și construcția arenei polivalente de interes național cu Compania Privată de Implementare, S.R.L. „Sam Investment Company”. Totodată, Agenției Proprietății Publice i-a fost atribuită calitatea de asociat unic al Societății cu Răspundere Limitată „Arena Națională”.
Arena Națională se întinde pe o suprafaţă totală de 69 de hectare, la periferia Chişinăului, în comuna Stăuceni. Lucrările de construcţie au început în octombrie 2018, la iniţiativa guvernului Partidului Democrat. Complexul a fost inaugurat în decembrie 2022.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Președinta Maia Sandu recunoaște că evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor durează mai mult decât au anticipat autoritățile, cele mai mari întârzieri fiind în cazul procurorilor. Potrivit șefei statului, vettingul „nu este perfect”, însă, în prezent, „nu există un proces mai bun”. Declarațiile au fost făcute la Forumul „Reformarea Justiției și Combaterea Corupției”, ediția 2026, din 16 septembrie.
„Evaluarea externă durează deja de câțiva ani – mult mai mult decât ne-am dorit și încă nu suntem la final. Am avansat mai mult în evaluarea judecătorilor și suntem într-o întârziere mai mare cu evaluarea procurorilor. Am văzut cu toții că vettingul nu este perfect, dar un proces mai bun nu există. Mai greșim, învățăm, modificăm legile și procedurile și mergem înainte”, a declarat șefa statului.
Maia Sandu recunoaște, totodată, că „din cauza reformei”, sistemul se confruntă, în prezent, cu un deficit de cadre. Șefa statului a explicat că unii reprezentanți ai sistemului refuză să treacă prin evaluarea externă, iar alții nu reușesc să-și demonstreze integritatea. În consecință, spune ea, volumul de muncă al judecătorilor și procurorilor rămași în funcție a crescut.
Sandu a admis și că reforma Institutului Național al Justiției a început cu întârziere: „Dacă o făceam mai devreme, aveam astăzi mai mulți tineri bine pregătiți, tineri integri, care să vină în sistem să ia locul celor care pleacă”.
Însă, chiar și „cu toate supărările, complicațiile și întârzierile”, spune șefa statului, „putem să vedem primele rezultate” ale reformei. Ea a menționat reînnoirea Consiliului Superior al Magistraturii, a Consiliului Superior al Procurorilor și a colegiilor din cadrul acestora, după evaluarea integrității membrilor.
Președinta s-a referit și la reforma Curții Supreme de Justiție, unde nu toate funcțiile sunt ocupate. Ea i-a îndemnat pe cei care doresc să devină membri ai CSJ să-și depună dosarele acum, fără să aștepte încheierea vettingului.
„Știu că sunt doritori să devină membri ai acestei Curți, dar care așteaptă să se încheie vettingul. Am un mesaj către acești oameni – să nu aștepte, să depună dosarele acum pentru evaluare, pentru că nu ar fi corect să avem o Curte Supremă a Justiției în care o parte dintre membri au trecut testul integrității și alții nu. Vă confirm că evaluarea va continua până va fi numit ultimul membru la CSJ”, a mai declarat Maia Sandu.
Maia Sandu consideră că, în pofida problemelor și întârzierilor, sistemul justiției „arată astăzi mult mai bine” decât în 2019. Președinta a precizat că reforma este realizată în coordonare cu Uniunea Europeană, care monitorizează deciziile și acțiunile autorităților în acest domeniu.
***
Vettingul în Republica Moldova a început ca parte a reformei justiției. Prima comisie de vetting, sau pre-vetting, a verificat candidații pentru organele de autoadministrare ale sistemului judecătoresc și ale procuraturii – Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Activitatea acesteia a început în vara anului 2022.
Ulterior, au fost constituite încă două comisii pentru evaluarea judecătorilor și procurorilor. Comisia nr. 2, responsabilă de evaluarea judecătorilor, și-a început activitatea în iulie 2023. Misiunea acesteia este verificarea judecătorilor curților de apel, a judecătorilor și candidaților la Curtea Supremă de Justiție, precum și a președinților și vicepreședinților instanțelor judecătorești.
Comisia nr. 3, care se ocupă de evaluarea procurorilor, și-a început activitatea în decembrie 2023. Aceasta trebuie să evalueze procurorii din procuraturile specializate, conducerea Procuraturii Generale, precum și procurorii-șefi ai procuraturilor teritoriale și adjuncții acestora.
Din componența fiecărei comisii fac parte câte trei juriști din Republica Moldova (doi desemnați de majoritatea parlamentară și unul de opoziție). De asemenea, în comisii sunt incluși câte trei experți internaționali recomandați de partenerii externi.
Termenul-limită inițial pentru finalizarea procesului de vetting a fost prelungit de la 31 decembrie 2025 până la 31 decembrie 2026. Totuși, și după această dată, comisiile își vor continua activitatea până la finalizarea examinării de către Curtea Supremă de Justiție a tuturor contestațiilor depuse de judecătorii și procurorii care nu sunt de acord cu deciziile comisiilor de vetting.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
