фото: mae.md

Arhitecta-șefă a primăriei Durlești – găsită de ANI cu avere nejustificată de peste 260 mii lei. Reacție: „Aberații” 

Arhitecta-șefă a Primăriei Durlești, Angela Durleștean, a fost găsită cu o diferență de peste 260 de mii de lei între veniturile obținute și averea dobândită de aceasta și familia sa între 2016 și 2023. Informația a fost comunicată de Autoritatea Națională de Integritate (ANI), care a decis să sesizeze instanța de judecată urmare a unui control în privința Angelei Durleștean. Instanța va decide dacă să confiște sau nu averea nejustificată găsită de ANI și dacă aceasta va fi decăzută din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică pe o perioadă de 3 ani. Durleștean a calificat cele constatate de ANI drept „aberații”, menționând că va contesta în instanță documentul.

Sesizarea către ANI și punctul de vedere al Angelei Durleștean

Autoritatea Națională de Integritate a fost sesizată să verifice dacă Angela Durleștean a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale în mai 2023. Potrivit instituției, Durleștean este angajată în calitate de arhitect al Primăriei Durlești începând cu luna iulie 2007.

Ulterior, în cancelaria Autorității a fost înregistrat punctul de vedere al Angelei Durleștean.

Per ansamblu, asupra omisiunilor din declarațiile de avere și interese personale vă menționez că ele, în cea mai mare parte, se datorează faptului că eu nu am studii juridice dar tehnice și nu amabilități de a înțelege toate obligațiile ce derivă din calitatea de subiect al declarării. Respectiv omisiunile admise nu se datorează unor tăinuiri intenționate, ci unor scăpări mult prea ne-intenționate. Astfel spus, având în vedere că în privința mea a fost dispusă inițierea procedurii de control, abia la această etapă, consultând cu amănunțire cadrul legal, mi-am dat seama despre amplitudinea și seriozitatea obiectului declarării”, a comunicat Durleștean într-o adresare către ANI.

În reacție, ANI a declarat că „necunoașterea legii nu exonerează subiectul controlului de răspundere, în contextul în care acesta a avut obligația cunoașterii actelor normative aplicabile funcției deținute”.

Constatarea ANI și reacția arhitectului-șef

Urmare a controlului, ANI a constatat că Angela Durleștean a încălcat regimul juridic al declarării averii și intereselor personale. Instituția a constatat „diferență substanțială și deținerea averii cu caracter nejustificat în mărime de 263218,34 lei”. Diferența a fost constatată între averea dobândită și veniturile obținute în perioada 1 august 2016 – 9 iunie 2023 de către Angela Durleștean și membrii de familie a acesteia.

ANI a decis transmiterea prezentei cauze în instanța de judecată competentă spre examinare „în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate”. Totodată, instituția a decis să sesizeze autoritatea responsabilă de numirea în funcție a Angelei Durleștean „în vederea încetării raporturilor de muncă sau de serviciul ale acesteia”.

„Se decade, dna Angela Durleștean din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor eligibile, pe o perioadă de 3 ani de la data rămânerii definitive a actului de constatare sau, respectiv, rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența averii nejustificate, cu înscrierea în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică”, se mai arată în decizia ANI.

Potrivit ANI, Durleștean are dreptul să conteste actul de constatare în termen de 30 de zile de la emiterea acestuia, la Curtea de Apel Chișinău.

Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă, arhitecta-șefă a calificat concluziile ANI drept „aberații”, menționând că va contesta în instanță documentul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: