radiochișinău.md

Asociația Judecătorilor din Republica Moldova are un nou președinte interimar. Cine i-a luat locul lui Vladislav Clima?

Magistratul Ion Chirtoacă a fost desemnat președinte interimar Asociației Judecătorilor din Republica Moldova. Decizia a fost luată de Consiliul executiv al Asociației Judecătorilor din Republica Moldova, pe 4 decembrie, după ce a luat act de demisia din această funcție a judecătorului Vladislav Clima.

Totodată, Consiliul executiv al Asociației a decis convocarea Congresului Asociației Judecătorilor din Republica Moldova la data de 5 februarie 2022, orele 11:00. Ordinea de zi și locația urmează a fi stabilită ulterior.

Concomitent, Consiliul executiv al Asociației Judecătorilor din Republica Moldova a dezbătut și acceptat în principiu opinia Asociației Judecătorilor din Republica Moldova asupra proiectului conceptului privind evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor, elaborat de către președintele în demisie al asociației, Clima Vladislav, împuternicind președintele interimar, Ion Chirtoacă cu definitivarea și publicarea opiniei.

Magistratul Vladislav Clima a demisionat din funcția de președinte al Asociației Judecătorilor din Republica Moldova. Anunțul a fost făcut pe 3 decembrie. Clima nu și-a motivat decizia.

Într-o declarație publică, Vladislav Clima a menționat că, în calitate de judecător și de cetățean al Republicii Moldova, a promovat integritatea și corectitudinea sistemului judecătoresc.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

multimedia.parlament.md

„Adunarea Cetățenească” la parlament, pe subiectul amalgamării: 50 de moldoveni au votat recomandări

50 de cetățeni din diferite regiuni ale țării, selectați aleatoriu, au participat la un eveniment dedicat reformei administrației publice locale (APL). Aceștia au votat 15 recomandări pentru Parlamentul Republicii Moldova. Evenimentul a avut loc la Parlament. Informația a fost comunicată de reprezentanții Legislativului, care au numit evenimentul drept „Adunarea Cetățenească privind reforma APL”.

Potrivit Legislativului, 50 de cetățeni selectați aleatoriu din diferite regiuni ale țării au participat, în două weekenduri (16-17 mai și 30-31 mai), la un exercițiu dedicat reformei administrației publice locale.

Participanții au analizat impactul reformei asupra comunităților, au discutat cu experți și reprezentanți ai autorităților și au formulat recomandări pentru a fi transmise Parlamentului Republicii Moldova.

La aprobarea celor 15 de recomandări a avut loc o sesiune de vot secret, a precizat Legislativul. Acestea au fost susținute de peste 75% dintre voturi.

Recomandările votate de participanți sunt:

  • Susținerea localităților care nu reușesc să se amalgameze voluntar, astfel încât acestea să nu fie dezavantajate financiar în cazul unei amalgamări normative;
  • Introducerea unor mecanisme echitabile de distribuire a resurselor între localitățile amalgamate și de susținere temporară, pentru ca satele mai mici să nu fie lăsate fără investiții și servicii;
  • Susținerea dezvoltării localităților mici care vor să se amalgameze, dar nu sunt acceptate de localitățile mai mari, prin crearea unor programe de sprijin pentru dezvoltarea acestora;
  • Reabilitarea și construcția de către stat a drumurilor și infrastructurii dintre localitățile amalgamate, pentru a preveni izolarea comunităților;
  • Armonizarea legislației privind Grupurile de Acțiune Locală în contextul reformei administrației publice locale;
  • Organizarea unor campanii de informare accesibile și adaptate diferitelor categorii de vârstă și grupuri sociale privind reforma APL, inclusiv prin platforme online și adunări publice regionale;
  • Informarea cetățenilor despre reforma APL în limbile vorbite de minoritățile etnice din Republica Moldova;
  • Asigurarea reprezentării echitabile a localităților mici în noile structuri administrative și în consiliile locale, prin crearea rolului de reprezentant al localității și modificarea legislației electorale astfel încât fiecare localitate să fie reprezentată proporțional în consiliile locale;
  • Garantarea accesului deschis la informații despre activitatea consiliilor locale, inclusiv prin transmisiuni live ale ședințelor consiliilor și întâlniri organizate în teritoriu;
  • Protejarea localităților cu minorități etnice și respectarea drepturilor acestora în cadrul reformei administrației publice locale, inclusiv prin prevederea unor excepții de la pragul numeric minim al populației;
  • Protejarea infrastructurii culturale locale: case de cultură, biblioteci și muzee, în localitățile amalgamate;
  • Reangajarea și recalificarea personalului din primării care riscă să își piardă locurile de muncă în urma reformei;
  • Crearea unui mecanism diferențiat de impozitare pentru localitățile amalgamate, astfel încât taxele să nu crească brusc în satele mici;
  • Redirecționarea impozitului pe venit către localitatea de domiciliu a cetățeanului, pentru a susține dezvoltarea economică locală;
  • Extinderea serviciilor oferite prin Centrele Unificate de Prestare a Serviciilor Publice, inclusiv prin servicii mobile pentru localitățile rurale.

    Recomandările au fost înmânate deputatei PAS Ana Calinici, vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, în calitate de reprezentantă a Parlamentului Republicii Moldova.

    „Este important să spunem că această Adunare Cetățenească nu a fost organizată pentru a valida formal decizii deja luate. (…) Recomandările prezentate astăzi aparțin cetățenilor. Unul dintre cele mai valoroase lucruri pe care le-am văzut în acest proces este faptul că oameni cu opinii diferite au stat la aceeași masă, s-au ascultat și au încercat să formuleze propuneri comune”, a declarat Calinici.

    Potrivit Legislativului, Adunarea Cetățenească este un exercițiu găzduit de Parlamentul Republicii Moldova și organizat de Parteneriatul European pentru Democrație și Centrul de Politici și Reforme, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, prin proiectul „Inspiră Moldova”, și al Guvernului Suediei, prin Inițiativa SPACE.

    ***

    Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. 

    Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

    Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

    608 consilii locale din Republica Moldova au aprobat decizii de inițiere a amalgamării voluntare, dintr-un total de 892 de primării existente în țară, potrivit datelor Guvernului. Localitățile care aleg să-și unească administrațiile beneficiază de stimulente financiare de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor. Totodată, peste 600 de servicii publice vor putea fi accesate prin intermediul Centrelor Unificate de Prestări Servicii și al Ghișeului unic, iar în fiecare localitate va activa un reprezentant al primarului pentru a menține legătura cu comunitatea.

    Nu mai sunt articole de afișat.
    0
    Sondaj standard

    Ți-a plăcut pluginul nostru?

    x
    x

    Spelling error report

    The following text will be sent to our editors: