parlament.md

„Astăzi, președintele poate să grațieze orice persoană“. Deputatul Vasile Bolea vrea modificarea Constituției

Deputații afiliați oligarhului fugar Ilan Șor – condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” – au elaborat un proiect de lege privind modificarea articolului din Constituția Republicii Moldova care se referă la grațierea individuală – atribuție ce aparține președintelui. Inițiativa propune un amendament la Constituție care stipulează faptul că grațierea individuală poate fi realizată doar în limitele și condițiile prevăzute de lege, precum și un amendament la Codul Penal care să prescrie că nu pot fi pardonate persoanele condamnate pentru infracțiuni excepțional de grave, infracțiuni legate de trafic de droguri și orice crimă împotriva copiilor. Inițiativa legislativă a fost prezentată de deputatul Vasile Bolea în cadrul unei conferințe de presă din 17 martie.

Grațierea este un act de clemență exclusivă a șefului statului și această atribuție este executată independent de către președinte, fără antrenarea oricăror alte instituții ale statului. Chiar dacă mai departe vedem în art. 108, alin. 5 din Codul Penal anumite restricții cu privire grațiere, totuși redacția actuală a Constituției nu limitează președintele statului la grațiere orice condamnat în baza propriei aprecieri. Și, de multe ori, această apreciere este una subiectivă. (…)

Vrem să propunem o nouă redacție a lit. e) din art. 88 din Constituție, prin care se va menționa că „Dreptul șefului statului la grațiere individuală se va realiza doar în limitele și condițiile prevăzute de lege”. (…) În vederea punerii în aplicare a acestei norme constituționale, propunem ca la dispozițiile finale și tranzitorii să mai fie modificat și Codul Penal, art. 108, alin. 5 să fie redat într-o manieră în care să nu poată grațiați condamnații care au săvârșit cu intenție infracțiuni excepțional de grave, pentru care în unele state este prevăzută pedeapsa capitală, iar la noi, în R. Moldova, este prevăzută detenția pe viață. De asemenea, să fie exceptate de la grațiere persoanele care au fost condamnate pentru infracțiuni legate de droguri și orice crimă săvârșită contra minorilor. (…) Astăzi, președintele poate să grațieze orice persoană, pentru orice infracțiune pe care a săvârșit-o. Noi considerăm că aici, în această materie, trebuie să existe anumite limite”, a declarat Vasile Bolea.

Deputatul a precizat că inițiativa legislativă vine în contextul grațierilor făcute de președinta Maia Sandu, evidențiind cazul controversat de la începutul lunii februarie, care viza un tânăr condamnat pentru trafic de droguri. Anterior, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi a menționat că decizia a pardona tânărul respectiv a fost luată pe baza recomandării unanime a Comisiei pentru problemele grațierii, care a concluzionat că acesta a executat cea mai mare parte a pedepsei, a manifestat un comportament pro-social în închisoare și „regretă faptele comise”.

Pentru a înainta un proiect de modificare a Constituției este nevoie ca acesta să fie subsemnat de cel puțin 34 de deputați. Grupul de deputați afiliați lui Șor nu reunește numărul necesar pentru a înainta inițiativa respectivă, astfel că Vasile Bolea a făcut apel la ceilalți colegi din Parlament să o susțină.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Femeile votează mai mult decât bărbații, dar candidează mai rar: datele CEC

Comisia Electorală Centrală constată o creștere a participării femeilor la alegeri. Potrivit unei analize comparative a scrutinelor parlamentare din 2021 și 2025, prezentate pe 23 februarie, ponderea femeilor în rândul alegătorilor a crescut de la 53,48% în 2021 la 54,33% în 2025. Datele mai arată că, deși femeile reprezintă majoritatea alegătorilor și domină structurile de administrare electorală – cu 71,51% în consiliile electorale de circumscripție și peste 80% în birourile secțiilor de votare în 2025 – prezența lor în competiția politică rămâne mai redusă.

Dacă în 2021, în componența Comisia Electorală Centrală, formată din nouă membri, nu se regăsea nicio femeie, în 2025 alegerile au fost organizate de o autoritate alcătuită din patru bărbați și cinci femei, inclusiv președinta Angelica Caraman.

Potrivit comunicatului CEC, femeile continuă să domine structurile de administrare a alegerilor. În consiliile electorale de circumscripție, ponderea acestora a crescut de la 64,39% în 2021 la 71,51% în 2025.

În cadrul birourilor electorale ale secțiilor de votare, femeile reprezintă peste 80% din totalul funcționarilor electorali, comparativ cu 78% în 2021.

Autoritatea mai informează că numărul funcționarilor electorali instruiți s-a dublat aproape în ultimii patru ani – de la 6.064 persoane în 2021 la 12.043 în 2025. Femeile au constituit aproximativ 83% din totalul persoanelor instruite în ambii ani, fapt care, potrivit CEC, indică o consolidare a capacităților instituționale și o profesionalizare a procesului electoral.

În același timp, participarea alegătorilor din diaspora a înregistrat o evoluție pozitivă. Creșterea este asociată cu introducerea unor mecanisme suplimentare, inclusiv votul prin corespondență, care a facilitat implicarea cetățenilor aflați peste hotare în procesul electoral.

Participarea femeilor la alegeri

La alegerile parlamentare din 2021 au fost înregistrați 1.617 concurenți electorali, dintre care 712 au fost femei, ceea ce reprezintă 44% din total. În scrutinul din 2025 s-au înscris 599 de femei, ponderea acestora fiind de 43,9% din numărul total al candidaților, în ușoară scădere față de 2021.

Datele arată că, deși femeile au constituit majoritatea alegătorilor în ambele scrutine – cu o pondere de peste 53% – reprezentarea lor în rândul candidaților a rămas sub pragul de 50%.

„În ansamblu, analiza comparativă a alegerilor parlamentare din 2021 și 2025 evidențiază progrese în ceea ce privește participarea la vot și consolidarea procesului electoral, însă scoate în evidență și necesitatea unor eforturi continue pentru asigurarea unei reprezentări echilibrate de gen în viața politică”, a mai comunicat instituția.

Analiza a fost realizată cu susținerea proiectului „Consolidarea rezilienței democratice în Moldova”, implementat de PNUD Moldova și finanțat de Norvegia, Suedia și Danemarca.

Legea electorală prevede o cotă minimă de 40% pentru fiecare sex pe listele de candidați, cu poziționare echilibrată, astfel încât la fiecare zece poziții să fie incluși cel puțin patru candidați din fiecare sex.

În prezent, în Parlamentul Republicii Moldova sunt 40 de deputate, ceea ce constituie 39,6% din totalul mandatelor – aceeași pondere ca și după alegerile din 2021.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: