Atacul asupra orașului rusesc Belgorod: 24 de morți și 109 răniți. Reacția Ucrainei 

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, a declarat că Găgăuzia și regiunea transnistreană – două teritorii ale Republicii Moldova care pledează tradițional pentru apropierea de Moscova – nu își dorește unirea cu România. Ea a declarat că aceste regiuni „au alte priorități de politică externă” și că ar vedea în Rusia „un protector”. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unui briefing de presă din 10 iunie.

„Dacă Moldova va fi inclusă în componența României, ea va înceta să existe. Pentru că deja acum toți sunt considerați români. Despre ce Moldovă veți mai putea vorbi în cazul includerii ei în componența României? Acest cuvânt va fi eliminat din documente, cărți și manuale. (…) Există toate motivele să credem că înțeleptul popor moldovean va face o alegere clară și suverană în cazul în care chestiunea unirii cu România va fi transpusă în plan practic”, a declarat Maria Zaharova.

Întrebată dacă Federația Rusă va putea „ajuta” Găgăuzia și regiunea transnistreană, în cazul în care Republica Moldova se va reunifica cu România, reprezentanta Ministerului rus de Externe a spus: „Populația Găgăuziei și a Transnistriei are alte priorități de politică externă. Ei nu se văd nici în România, nici în Uniunea Europeană. Ei aspiră la menținerea unor relații cât mai apropiate și reciproc avantajoase cu Rusia. Ei văd în Rusia un protector”.

Amintim că, de la începutul anului, discuțiile despre o potențială reunificare a Republicii Moldova și României s-au intensificat, după ce președinta Maia Sandu a declarat că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, printre care președintele Parlamentului, Igor Grosu, premierul Alexandru Munteanu și ministrul Culturii, Cristian Jardan, și-au declarat susținerea pentru unirea celor două state.

Chișinăul subliniază că principalul obiectiv strategic al Republicii Moldova rămâne aderarea la Uniunea Europeană, întrucât aceasta este direcția de politică externă susținută de majoritatea cetățenilor. Cu toate acestea, în ultima lună, mai mulți oficiali au semnalat că posibilitatea unirii ar putea fi analizată drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna. Afirmații în acest sens au fost făcute de președinta Maia Sandu și ministrul Economiei, Eugeniu Osmochescu, care a catalogat potențiala unire a celor două state drept „planul B”.

În prezent, ideea unirii nu beneficiază de sprijin majoritar în Republica Moldova, însă sondajele indică o creștere a numărului de susținători. Un sondaj iData din luna mai a arătat că 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România. Peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt: circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.