Atacul din suburbia Moscovei. Bilanțul morților și ce se știe despre atacatori

Un atac armat a avut loc în sala de concerte Crocus City Hall din orașul Krasnogorsk, regiunea Moscovei, Rusia, în seara de 22 martie. Cel puțin 93 de persoane și-au pierdut viața, iar 121 – sunt internate în spital. Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei a anunțat reținerea a 11 suspecți, despre care susțin că urmau să fugă în Ucraina. NM a adunat cele mai importante evenimente despre tragedia din suburbia capitalei ruse.

Atac la Crocus City Hall

Atacul de la Crocus City Hall a început cu câteva minute înainte de 20:00 (ora locală), atunci când trebuia să aibă loc concertul trupei rock rusești „Piknik”. Bărbați îmbrăcați în haine de camuflaj, care erau înarmați cu arme de foc, au intrat în sală și au început să împuște oamenii prezenți. Ulterior, în clădire s-a auzit o explozie, iar aceasta a luat foc. Peste circa o oră, presa rusă, cu referire la martorii oculari, a raportat încă o explozie în Crocus City Hall.

Circa 500 de pompieri și câteva elicoptere au fost implicate în stingerea incendiului, care a curprins o suprafață de 13 000 m2. Lupta cu flăcările a durat toată noaptea. Etajele superioare ale clădirii au fost distruse complet.

În jurul orei 21:30, forțele speciale rusești au luat cu asalt clădirea, de unde au evacuat civili. Reprezentanții trupei „Piknik” au declarat că membrii formației nu au avut de suferit în timpul atacului.

Versiuni și rețineri

În primele ore ale atacului oficiali ruși au învinuit Ucraina, care se confruntă cu invazia rusă, pentru atac, iar pe rețelele de socializare a început să circule informația, potrivit căreia, responsabilă este Gruparea Statul Islamic. Ambele versiuni au fost infirmate de serviciile speciale rusești, la scurt timp.

Totuși, mai târziu, Gruparea Statul Islamic (ISIS), declarată teroristă în mai multe țări, a revendicat atacul: un mesaj cu această informație a fost publicat pe site-ul său. Postul TV de opoziție Dojdi a scris că mesajul ISIS ar putea fi fals, întrucât șablonul utilizat pentru publicarea mesajului este unul vechi, pe care organizația teroristă nu îl mai folosește. Iar publicația americană CBS News, cu referire la sursele sale, a scris că Statele Unite dispun de informații care susțin afirmațiile Statului Islamic, potrivit cărora gruparea ar fi responsabilă pentru atacul din Moscova.

Atacatorii au reușit să fugă de la locul faptei. În dimineața de 23 martie, canalul de Telegram Baza a scris că doi suspecți au fost reținuți în regiunea Briansk, care se află în apropierea graniței ruso-ucrainene, și a publicat numele a încă patru persoane – cetățeni ai Tadjikistanului – care ar fi căutați. Eventual, Ministerul de Externe al Tadjikistanului a publicat un comunicat în care a declarat că autoritățile țării nu au primit informații de la omologii ruși că cetățeni tadjici ar fi implicați în atac.

Ulterior, directorul FSB Alexandr Bortnikov a anunțat că au fost reținuți 11 suspecți, printre care „toți cei patru teroriști care au participat direct în atacul de la Crocus City Hall”. La rândul său, FSB susține că cei reținuți urmau să treacă granița cu Ucraina și „aveau contacte relevante pe partea ucraineană”, scrie Meduza. Instituția a adăugat că cele 11 persoane vor fi transferate la Moscova. Potrivit FSB, atacul a fost minuțios planificat, iar armele au fost ascunse.

Bilanțul victimelor

Comitetul de Investigații al Federației Ruse a confirmat că 93 de persoane au fost omorâte în atac, precizând că numărul decedaților ar putea crește. În spitale sunt internate 121 de persoane, dintre care 5 copii, a declarat Ministerul Sănătății.

Ce (nu) spune Putin?

Președintele Rusiei Vladimir Putin încă nu s-a adresat poporului în legătură cu atacul de la Crocus City Hall. Nemijlocit în timpul atacului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a declarat că șeful statului a fost informat despre ce se întâmplă la fața locului „în primele minute”. În noaptea de 22 spre 23 martie, RIA Novosti a anunțat că Putin se va adresa într-un discurs video cetățenilor ruși, însă acesta nu a mai avut loc: agenția de presă a calificat informația difuzată drept o „eroare tehnică”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu a discutat cu Înaltul Comisar OSCE pentru Minoritățile Naționale despre alegerile din Găgăuzia

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut vineri, 26 iunie, o întrevedere cu Înaltul Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale, Christophe Kamp, aflat în vizită la Chișinău. Oficialii au discutat, între altele, despre situația din Găgăuzia.

Potrivit unui comunicat al Președinției, discuțiile au vizat protecția drepturilor persoanelor aparținând diferitelor grupuri etnice și consolidarea coeziunii sociale. Șefa statului a subliniat că procesul de aderare la Uniunea Europeană este văzut drept cea mai sigură garanție pentru asigurarea egalității de șanse și a respectării drepturilor tuturor cetățenilor, indiferent de limbă sau etnie.

În acest context, Maia Sandu a evidențiat progresele realizate în ultimul an în domeniul educației multilingve și al incluziunii sociale, implementate în cooperare cu Oficiul Înaltului Comisar al OSCE.

Un alt subiect abordat a fost situația din autonomia găgăuză. Președinta a accentuat necesitatea organizării unor alegeri libere și corecte în Găgăuzia și a asigurării unui spațiu informațional „sănătos”. Totodată, aceasta a precizat că reforma administrației publice locale nu afectează statutul special al autonomiei, garantat de Constituție, și a menționat că specificul raionului Taraclia va fi respectat.

La finalul întrevederii, părțile au reconfirmat angajamentul de a continua cooperarea dintre Republica Moldova și Oficiul Înaltului Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale.

***

Amintim că mandatul Adunării Populare a expirat pe 12 noiembrie 2025, iar alegerile pentru o nouă componență au fost amânate de două ori, pe 22 martie și 21 iunie 2026, pe motiv că nu au fost respectate prevederile legale privind constituirea și funcționarea autorității electorale responsabile de organizarea scrutinului.

Ministerul Justiției a solicitat Curții Constituționale controlul constituționalității mai multor prevederi legislative, inclusiv a celor referitoare la competența Adunării Populare de a aproba membrii organului electoral central și la implicarea acesteia în numirea conducătorilor structurilor teritoriale ale unor instituții naționale precum Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și Serviciul de Informații și Securitate. Sesizarea va fi examinată pe 7 iulie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: