Atacul din suburbia Moscovei. Bilanțul morților și ce se știe despre atacatori

Un atac armat a avut loc în sala de concerte Crocus City Hall din orașul Krasnogorsk, regiunea Moscovei, Rusia, în seara de 22 martie. Cel puțin 93 de persoane și-au pierdut viața, iar 121 – sunt internate în spital. Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei a anunțat reținerea a 11 suspecți, despre care susțin că urmau să fugă în Ucraina. NM a adunat cele mai importante evenimente despre tragedia din suburbia capitalei ruse.

Atac la Crocus City Hall

Atacul de la Crocus City Hall a început cu câteva minute înainte de 20:00 (ora locală), atunci când trebuia să aibă loc concertul trupei rock rusești „Piknik”. Bărbați îmbrăcați în haine de camuflaj, care erau înarmați cu arme de foc, au intrat în sală și au început să împuște oamenii prezenți. Ulterior, în clădire s-a auzit o explozie, iar aceasta a luat foc. Peste circa o oră, presa rusă, cu referire la martorii oculari, a raportat încă o explozie în Crocus City Hall.

Circa 500 de pompieri și câteva elicoptere au fost implicate în stingerea incendiului, care a curprins o suprafață de 13 000 m2. Lupta cu flăcările a durat toată noaptea. Etajele superioare ale clădirii au fost distruse complet.

În jurul orei 21:30, forțele speciale rusești au luat cu asalt clădirea, de unde au evacuat civili. Reprezentanții trupei „Piknik” au declarat că membrii formației nu au avut de suferit în timpul atacului.

Versiuni și rețineri

În primele ore ale atacului oficiali ruși au învinuit Ucraina, care se confruntă cu invazia rusă, pentru atac, iar pe rețelele de socializare a început să circule informația, potrivit căreia, responsabilă este Gruparea Statul Islamic. Ambele versiuni au fost infirmate de serviciile speciale rusești, la scurt timp.

Totuși, mai târziu, Gruparea Statul Islamic (ISIS), declarată teroristă în mai multe țări, a revendicat atacul: un mesaj cu această informație a fost publicat pe site-ul său. Postul TV de opoziție Dojdi a scris că mesajul ISIS ar putea fi fals, întrucât șablonul utilizat pentru publicarea mesajului este unul vechi, pe care organizația teroristă nu îl mai folosește. Iar publicația americană CBS News, cu referire la sursele sale, a scris că Statele Unite dispun de informații care susțin afirmațiile Statului Islamic, potrivit cărora gruparea ar fi responsabilă pentru atacul din Moscova.

Atacatorii au reușit să fugă de la locul faptei. În dimineața de 23 martie, canalul de Telegram Baza a scris că doi suspecți au fost reținuți în regiunea Briansk, care se află în apropierea graniței ruso-ucrainene, și a publicat numele a încă patru persoane – cetățeni ai Tadjikistanului – care ar fi căutați. Eventual, Ministerul de Externe al Tadjikistanului a publicat un comunicat în care a declarat că autoritățile țării nu au primit informații de la omologii ruși că cetățeni tadjici ar fi implicați în atac.

Ulterior, directorul FSB Alexandr Bortnikov a anunțat că au fost reținuți 11 suspecți, printre care „toți cei patru teroriști care au participat direct în atacul de la Crocus City Hall”. La rândul său, FSB susține că cei reținuți urmau să treacă granița cu Ucraina și „aveau contacte relevante pe partea ucraineană”, scrie Meduza. Instituția a adăugat că cele 11 persoane vor fi transferate la Moscova. Potrivit FSB, atacul a fost minuțios planificat, iar armele au fost ascunse.

Bilanțul victimelor

Comitetul de Investigații al Federației Ruse a confirmat că 93 de persoane au fost omorâte în atac, precizând că numărul decedaților ar putea crește. În spitale sunt internate 121 de persoane, dintre care 5 copii, a declarat Ministerul Sănătății.

Ce (nu) spune Putin?

Președintele Rusiei Vladimir Putin încă nu s-a adresat poporului în legătură cu atacul de la Crocus City Hall. Nemijlocit în timpul atacului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a declarat că șeful statului a fost informat despre ce se întâmplă la fața locului „în primele minute”. În noaptea de 22 spre 23 martie, RIA Novosti a anunțat că Putin se va adresa într-un discurs video cetățenilor ruși, însă acesta nu a mai avut loc: agenția de presă a calificat informația difuzată drept o „eroare tehnică”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: