Atacul din suburbia Moscovei. Bilanțul morților și ce se știe despre atacatori

Un atac armat a avut loc în sala de concerte Crocus City Hall din orașul Krasnogorsk, regiunea Moscovei, Rusia, în seara de 22 martie. Cel puțin 93 de persoane și-au pierdut viața, iar 121 – sunt internate în spital. Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei a anunțat reținerea a 11 suspecți, despre care susțin că urmau să fugă în Ucraina. NM a adunat cele mai importante evenimente despre tragedia din suburbia capitalei ruse.

Atac la Crocus City Hall

Atacul de la Crocus City Hall a început cu câteva minute înainte de 20:00 (ora locală), atunci când trebuia să aibă loc concertul trupei rock rusești „Piknik”. Bărbați îmbrăcați în haine de camuflaj, care erau înarmați cu arme de foc, au intrat în sală și au început să împuște oamenii prezenți. Ulterior, în clădire s-a auzit o explozie, iar aceasta a luat foc. Peste circa o oră, presa rusă, cu referire la martorii oculari, a raportat încă o explozie în Crocus City Hall.

Circa 500 de pompieri și câteva elicoptere au fost implicate în stingerea incendiului, care a curprins o suprafață de 13 000 m2. Lupta cu flăcările a durat toată noaptea. Etajele superioare ale clădirii au fost distruse complet.

În jurul orei 21:30, forțele speciale rusești au luat cu asalt clădirea, de unde au evacuat civili. Reprezentanții trupei „Piknik” au declarat că membrii formației nu au avut de suferit în timpul atacului.

Versiuni și rețineri

În primele ore ale atacului oficiali ruși au învinuit Ucraina, care se confruntă cu invazia rusă, pentru atac, iar pe rețelele de socializare a început să circule informația, potrivit căreia, responsabilă este Gruparea Statul Islamic. Ambele versiuni au fost infirmate de serviciile speciale rusești, la scurt timp.

Totuși, mai târziu, Gruparea Statul Islamic (ISIS), declarată teroristă în mai multe țări, a revendicat atacul: un mesaj cu această informație a fost publicat pe site-ul său. Postul TV de opoziție Dojdi a scris că mesajul ISIS ar putea fi fals, întrucât șablonul utilizat pentru publicarea mesajului este unul vechi, pe care organizația teroristă nu îl mai folosește. Iar publicația americană CBS News, cu referire la sursele sale, a scris că Statele Unite dispun de informații care susțin afirmațiile Statului Islamic, potrivit cărora gruparea ar fi responsabilă pentru atacul din Moscova.

Atacatorii au reușit să fugă de la locul faptei. În dimineața de 23 martie, canalul de Telegram Baza a scris că doi suspecți au fost reținuți în regiunea Briansk, care se află în apropierea graniței ruso-ucrainene, și a publicat numele a încă patru persoane – cetățeni ai Tadjikistanului – care ar fi căutați. Eventual, Ministerul de Externe al Tadjikistanului a publicat un comunicat în care a declarat că autoritățile țării nu au primit informații de la omologii ruși că cetățeni tadjici ar fi implicați în atac.

Ulterior, directorul FSB Alexandr Bortnikov a anunțat că au fost reținuți 11 suspecți, printre care „toți cei patru teroriști care au participat direct în atacul de la Crocus City Hall”. La rândul său, FSB susține că cei reținuți urmau să treacă granița cu Ucraina și „aveau contacte relevante pe partea ucraineană”, scrie Meduza. Instituția a adăugat că cele 11 persoane vor fi transferate la Moscova. Potrivit FSB, atacul a fost minuțios planificat, iar armele au fost ascunse.

Bilanțul victimelor

Comitetul de Investigații al Federației Ruse a confirmat că 93 de persoane au fost omorâte în atac, precizând că numărul decedaților ar putea crește. În spitale sunt internate 121 de persoane, dintre care 5 copii, a declarat Ministerul Sănătății.

Ce (nu) spune Putin?

Președintele Rusiei Vladimir Putin încă nu s-a adresat poporului în legătură cu atacul de la Crocus City Hall. Nemijlocit în timpul atacului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a declarat că șeful statului a fost informat despre ce se întâmplă la fața locului „în primele minute”. În noaptea de 22 spre 23 martie, RIA Novosti a anunțat că Putin se va adresa într-un discurs video cetățenilor ruși, însă acesta nu a mai avut loc: agenția de presă a calificat informația difuzată drept o „eroare tehnică”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: