Atacul din suburbia Moscovei. Bilanțul morților și ce se știe despre atacatori

Un atac armat a avut loc în sala de concerte Crocus City Hall din orașul Krasnogorsk, regiunea Moscovei, Rusia, în seara de 22 martie. Cel puțin 93 de persoane și-au pierdut viața, iar 121 – sunt internate în spital. Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei a anunțat reținerea a 11 suspecți, despre care susțin că urmau să fugă în Ucraina. NM a adunat cele mai importante evenimente despre tragedia din suburbia capitalei ruse.

Atac la Crocus City Hall

Atacul de la Crocus City Hall a început cu câteva minute înainte de 20:00 (ora locală), atunci când trebuia să aibă loc concertul trupei rock rusești „Piknik”. Bărbați îmbrăcați în haine de camuflaj, care erau înarmați cu arme de foc, au intrat în sală și au început să împuște oamenii prezenți. Ulterior, în clădire s-a auzit o explozie, iar aceasta a luat foc. Peste circa o oră, presa rusă, cu referire la martorii oculari, a raportat încă o explozie în Crocus City Hall.

Circa 500 de pompieri și câteva elicoptere au fost implicate în stingerea incendiului, care a curprins o suprafață de 13 000 m2. Lupta cu flăcările a durat toată noaptea. Etajele superioare ale clădirii au fost distruse complet.

În jurul orei 21:30, forțele speciale rusești au luat cu asalt clădirea, de unde au evacuat civili. Reprezentanții trupei „Piknik” au declarat că membrii formației nu au avut de suferit în timpul atacului.

Versiuni și rețineri

În primele ore ale atacului oficiali ruși au învinuit Ucraina, care se confruntă cu invazia rusă, pentru atac, iar pe rețelele de socializare a început să circule informația, potrivit căreia, responsabilă este Gruparea Statul Islamic. Ambele versiuni au fost infirmate de serviciile speciale rusești, la scurt timp.

Totuși, mai târziu, Gruparea Statul Islamic (ISIS), declarată teroristă în mai multe țări, a revendicat atacul: un mesaj cu această informație a fost publicat pe site-ul său. Postul TV de opoziție Dojdi a scris că mesajul ISIS ar putea fi fals, întrucât șablonul utilizat pentru publicarea mesajului este unul vechi, pe care organizația teroristă nu îl mai folosește. Iar publicația americană CBS News, cu referire la sursele sale, a scris că Statele Unite dispun de informații care susțin afirmațiile Statului Islamic, potrivit cărora gruparea ar fi responsabilă pentru atacul din Moscova.

Atacatorii au reușit să fugă de la locul faptei. În dimineața de 23 martie, canalul de Telegram Baza a scris că doi suspecți au fost reținuți în regiunea Briansk, care se află în apropierea graniței ruso-ucrainene, și a publicat numele a încă patru persoane – cetățeni ai Tadjikistanului – care ar fi căutați. Eventual, Ministerul de Externe al Tadjikistanului a publicat un comunicat în care a declarat că autoritățile țării nu au primit informații de la omologii ruși că cetățeni tadjici ar fi implicați în atac.

Ulterior, directorul FSB Alexandr Bortnikov a anunțat că au fost reținuți 11 suspecți, printre care „toți cei patru teroriști care au participat direct în atacul de la Crocus City Hall”. La rândul său, FSB susține că cei reținuți urmau să treacă granița cu Ucraina și „aveau contacte relevante pe partea ucraineană”, scrie Meduza. Instituția a adăugat că cele 11 persoane vor fi transferate la Moscova. Potrivit FSB, atacul a fost minuțios planificat, iar armele au fost ascunse.

Bilanțul victimelor

Comitetul de Investigații al Federației Ruse a confirmat că 93 de persoane au fost omorâte în atac, precizând că numărul decedaților ar putea crește. În spitale sunt internate 121 de persoane, dintre care 5 copii, a declarat Ministerul Sănătății.

Ce (nu) spune Putin?

Președintele Rusiei Vladimir Putin încă nu s-a adresat poporului în legătură cu atacul de la Crocus City Hall. Nemijlocit în timpul atacului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a declarat că șeful statului a fost informat despre ce se întâmplă la fața locului „în primele minute”. În noaptea de 22 spre 23 martie, RIA Novosti a anunțat că Putin se va adresa într-un discurs video cetățenilor ruși, însă acesta nu a mai avut loc: agenția de presă a calificat informația difuzată drept o „eroare tehnică”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Expert Amnesty International: M-a uimit cât de calm vorbesc jurnaliștii despre autocenzură

Cel mai alarmant semnal despre starea libertății presei din Republica Moldova a devenit autocenzura, despre care jurnaliștii vorbesc „cu calm”, a declarat coautoarea studiului Amnesty International, Anna Wright, în timpul emisiunii NM RealPolitik. Declarația a fost făcută după ce organizația pentru drepturile omului a prezentat un raport critic despre situația mass-media și libertatea de exprimare în țară.

Potrivit coautorei studiului, cercetătorii au discutat cu aproximativ 30 de jurnaliști și angajați ai mass-media, precum și cu oficiali, au studiat legile și deciziile autorităților, însă „tocmai discuțiile cu jurnaliștii au arătat cele mai grave probleme”.

„M-a uimit cât de calm vorbeau oamenii despre autocenzura pe care o aplică asupra lor înșiși. Câteva persoane au repetat aceeași expresie: „Între două rele, alegem pe cel mai mic”. Alții spuneau că știu care este alternativa și, pentru a evita această alternativă, sunt nevoiți să se oprească – să se gândească de două ori de fiecare dată dacă merită să critice autoritățile actuale și dacă merită să publice un anumit material”, a declarat Wright.

Autoarea studiului a subliniat că a fost „în special îngrijorată” de modul în care mulți jurnaliști încearcă să se „obișnuiască” cu o astfel de situație. „Ai impresia că mulți încearcă cumva să normalizeze această situație. Și acest lucru este trist și îngrijorător”, a spus ea.

Wright a menționat că de aproximativ trei ani se ocupă de tema drepturilor omului în Moldova și că anterior observase în țară o dezvoltare democratică sigură. „Aveam impresia că țara se îndreaptă în mod sigur spre democrație, că aici există libertăți, oamenii sunt protejați, se simt în siguranță și nu se gândesc la ceea ce pot spune și la ceea ce nu pot spune. Aceasta a fost o descoperire șocantă pentru mine. A trebuit să revizuiesc multe lucruri și să privesc situația dintr-un alt unghi”, a subliniat autoarea studiului.

Totodată, Wright a subliniat că nu consideră că Moldova s-a abătut de la calea democratică. „În niciun caz nu spun că Moldova nu se îndreaptă spre democrație. Dar, din păcate, există și procese îngrijorătoare”, a adăugat Wright.

***

Pe 17 noiembrie, organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a publicat un raport despre situația mass-media și libertatea de exprimare în Republica Moldova. Raportul a arătat că presa din Moldova este fragilă și se confruntă cu autocenzură, inclusiv din cauza unor măsuri luate de autorități, cum ar fi suspendarea licențelor mai multor posturi TV în perioada stării de urgență, instituită după invazia Rusiei în Ucraina. Organizația a cerut autorităților să revizuiască întreaga legislație privind mass-media în conformitate cu standardele internaționale și să garanteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în Găgăuzia și regiunea transnistreană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: