Atacul din suburbia Moscovei. Bilanțul morților și ce se știe despre atacatori

Un atac armat a avut loc în sala de concerte Crocus City Hall din orașul Krasnogorsk, regiunea Moscovei, Rusia, în seara de 22 martie. Cel puțin 93 de persoane și-au pierdut viața, iar 121 – sunt internate în spital. Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei a anunțat reținerea a 11 suspecți, despre care susțin că urmau să fugă în Ucraina. NM a adunat cele mai importante evenimente despre tragedia din suburbia capitalei ruse.

Atac la Crocus City Hall

Atacul de la Crocus City Hall a început cu câteva minute înainte de 20:00 (ora locală), atunci când trebuia să aibă loc concertul trupei rock rusești „Piknik”. Bărbați îmbrăcați în haine de camuflaj, care erau înarmați cu arme de foc, au intrat în sală și au început să împuște oamenii prezenți. Ulterior, în clădire s-a auzit o explozie, iar aceasta a luat foc. Peste circa o oră, presa rusă, cu referire la martorii oculari, a raportat încă o explozie în Crocus City Hall.

Circa 500 de pompieri și câteva elicoptere au fost implicate în stingerea incendiului, care a curprins o suprafață de 13 000 m2. Lupta cu flăcările a durat toată noaptea. Etajele superioare ale clădirii au fost distruse complet.

În jurul orei 21:30, forțele speciale rusești au luat cu asalt clădirea, de unde au evacuat civili. Reprezentanții trupei „Piknik” au declarat că membrii formației nu au avut de suferit în timpul atacului.

Versiuni și rețineri

În primele ore ale atacului oficiali ruși au învinuit Ucraina, care se confruntă cu invazia rusă, pentru atac, iar pe rețelele de socializare a început să circule informația, potrivit căreia, responsabilă este Gruparea Statul Islamic. Ambele versiuni au fost infirmate de serviciile speciale rusești, la scurt timp.

Totuși, mai târziu, Gruparea Statul Islamic (ISIS), declarată teroristă în mai multe țări, a revendicat atacul: un mesaj cu această informație a fost publicat pe site-ul său. Postul TV de opoziție Dojdi a scris că mesajul ISIS ar putea fi fals, întrucât șablonul utilizat pentru publicarea mesajului este unul vechi, pe care organizația teroristă nu îl mai folosește. Iar publicația americană CBS News, cu referire la sursele sale, a scris că Statele Unite dispun de informații care susțin afirmațiile Statului Islamic, potrivit cărora gruparea ar fi responsabilă pentru atacul din Moscova.

Atacatorii au reușit să fugă de la locul faptei. În dimineața de 23 martie, canalul de Telegram Baza a scris că doi suspecți au fost reținuți în regiunea Briansk, care se află în apropierea graniței ruso-ucrainene, și a publicat numele a încă patru persoane – cetățeni ai Tadjikistanului – care ar fi căutați. Eventual, Ministerul de Externe al Tadjikistanului a publicat un comunicat în care a declarat că autoritățile țării nu au primit informații de la omologii ruși că cetățeni tadjici ar fi implicați în atac.

Ulterior, directorul FSB Alexandr Bortnikov a anunțat că au fost reținuți 11 suspecți, printre care „toți cei patru teroriști care au participat direct în atacul de la Crocus City Hall”. La rândul său, FSB susține că cei reținuți urmau să treacă granița cu Ucraina și „aveau contacte relevante pe partea ucraineană”, scrie Meduza. Instituția a adăugat că cele 11 persoane vor fi transferate la Moscova. Potrivit FSB, atacul a fost minuțios planificat, iar armele au fost ascunse.

Bilanțul victimelor

Comitetul de Investigații al Federației Ruse a confirmat că 93 de persoane au fost omorâte în atac, precizând că numărul decedaților ar putea crește. În spitale sunt internate 121 de persoane, dintre care 5 copii, a declarat Ministerul Sănătății.

Ce (nu) spune Putin?

Președintele Rusiei Vladimir Putin încă nu s-a adresat poporului în legătură cu atacul de la Crocus City Hall. Nemijlocit în timpul atacului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a declarat că șeful statului a fost informat despre ce se întâmplă la fața locului „în primele minute”. În noaptea de 22 spre 23 martie, RIA Novosti a anunțat că Putin se va adresa într-un discurs video cetățenilor ruși, însă acesta nu a mai avut loc: agenția de presă a calificat informația difuzată drept o „eroare tehnică”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: