O imagine reală a lumii în care trăim se bazează pe informația pe care o consumăm, inclusiv pe veridicitatea conținutului vizual (fotografii, videouri) pe care îl întâlnim. Astfel, trebuie să învățăm a deosebi un conținut vizual real de cel editat sau trucat. Iar asta nu este doar o competență tehnică, dar și o necesitate care contribuie la consolidarea unei societăți bine informate, care știe să discearnă între adevăr și manipulare.
STOP FALS! – campania împotriva informației false și tendențioase, realizată de Asociația Presei Independente (API), prezintă în infograficul de mai jos câteva metode simple de a depista imaginile și videourile editate. #NuDezinformării #RaporteazăFalsurile
Te încurajăm să te implici și tu, de partea adevărului, în lupta cu falsurile. Pentru asta, raportează falsurile depistate pe semnale.stopfals.md!
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Ministrul de Externe al Germaniei, Johan Wadephul, care se află într-o vizită la Chișinău, și-a afirmat sprijinul pentru integrarea Republicii Moldova în UE. Acesta a declarat că crede în viitorul european al Republicii Moldova și că țara noastră ar fi „o adevărată îmbogățire” pentru Uniunea Europeană. Oficialul a spus că Germania va continua să susțină Republica Moldova în parcursul său europeană, dacă cetățenii săi vor decide să continue să meargă pe această cale, făcând aluzie la alegerile parlamentare din 28 septembrie.Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă în fața Catedralei Nașterii Domnului.
„Astăzi am venit în Republica Moldova pentru că, la fel ca și mulți în Europa, cred în viitorul european al Moldovei. Uniunea Europeană și-a deschis larg ușile și porțile pentru toate țările care împărtășesc valorile noastre, care doresc să vină alături de noi, care vor să devină membre ale acestei comunități puternice. Ale comunității în care sunt trăite valorile libertății de exprimare, ale drepturilor omului, ale statului de drept și ale democrației parlamentare. Moldova ar fi o adevărată îmbogățire pentru Uniunea Europeană. Este o țară interesantă din punct de vedere economic, ceea ce în mod cert înseamnă un viitor bun pentru Uniunea Europeană”, a declarat Johann Wadephul.
Șeful diplomației germane a mai menționat că UE reunește state cu culturi, religii și sisteme politice diferite, iar Republica Moldova la fel își poate găsi locul în cadrul blocului comunitar.
„Doresc să subliniez acest lucru cât se poate de clar, pentru că din partea Rusiei există în mod repetat încercări de a răspândi informații false despre Uniunea Europeană. În Uniunea Europeană, fiecare țară își poate păstra identitatea, obiceiurile și tradițiile. Diferite religii pot fi liber practicate. De aceea mă întâlnesc acum cu reprezentanți ai diferitelor culte religioase, pentru a înțelege și a cunoaște care este situația în această țară. Pentru că în fiecare țară din Europa lucrurile stau puțin diferit și așa poate fi, așa este permis și așa trebuie să fie”, a adăugat el.
Totodată, ministrul Johann Wadephul a declarat că vrea să continue politica predecesoarei sale Annalena Baerbock cu privire la sprijinirea Republicii Moldova. El a menționat că țara intenționează să ofere și în continuare susținere inclusiv prin Platforma de Sprijin pentru R. Moldova, lansată la inițiativa României, Germaniei și Franței.
„În acest moment au loc pregătiri tehnice, iar atunci când va fi momentul potrivit și când va fi necesar, vom invita cu siguranță la o nouă conferință (a Platformei de Sprijin – n. r.). Dar știu, de asemenea, că aici urmează alegeri (alegeri parlamentare din 28 septembrie – n. r.), iar alegătorii sunt suverani în toate țările guvernate democratic și ei decid cum merg lucrurile mai departe. Și de aceea cred că este corect să arătăm respect față de decizia electorală aici în Moldova și să așteptăm să vedem cum vor decide oamenii”, a spus Johan Wadephul.
El a subliniat că Germania va sprijin și de acum încolo Republica Moldova în parcursul său european, dacă cetățenii vor decide să meargă și mai departe pe această cale. „Sper din tot sufletul că oamenii din această țară vor decide să urmeze în continuare calea europeană”, a adăugat el.
Amintim că ministrul de Externe al Germaniei, Johan Wadephul, întreprinde pe 1 iulie o scurtă vizită la Chișinău. Înainte de declarațiile de presă, oficialul a fost la Catedrala Nașterii Domnului. Pe agendă mai figurează discuții cu reprezentanți ai diferitelor culte religioase și o cină cu președinta Maia Sandu.
Johan Wadephul a ajuns în Republica Moldova imediat după o vizită de solidaritate la Odesa, Ucraina.
Cel mai mare om de afaceri din regiunea transnistreană, proprietarul holding-ului Sheriff, Victor Gușan, a transferat din contul său personal 35 de milioane de „ruble transnistrene” (aproape 1,8 milioane de euro) către primăria orașului Tiraspolului, în calitate de „ajutor caritabil”. Informația a fost raportată pe 1 iulie de postul local de televiziune TSV, care a mai menționat că, din cauza crizei energetice, orașul se confruntă cu dificultăți financiare serioase.
Televiziunea, citând primarul Tiraspolului, Ilona Turiaeva, a transmis că „banii vor fi folosiți în primul rând pentru rezolvarea problemelor gospodărești”.
Amintim că, anterior, autoritățile nerecunoscute ale regiunii transnistrene au recunoscut că situația economică este critică și nu au exclus un „colaps financiar și social” în regiune. Problema rămâne aceeași — volumele insuficente de gaz, care a dus la o scădere bruscă a producției și a bugetului local. NewsMaker a relatat ce se știe despre criza din regiune și care sunt prognozele pentru viitor (detalii – aici).
Membri ai Consiliului de Programe al televiziunilor „Moldova 1” și „Moldova 2” din cadrul „Teleradio-Moldova” (TRM) susțin că șefia companiei le ignoră atribuțiile. Aceștia au cerut intervenția Parlamentului, menționând că la TRM au fost alocați 137.000 de lei „pentru un „concept” de emisiune aflată deja în grilă din luna martie a anului curent, fără o analiză a conținutului de către Consiliul de Programe și fără organizarea unui concurs de idei”. Directorul TRM, Vladimir Țurcanu, a calificat plângerea drept „o ciudățenie” și i-a acuzat pe membrii Consiliului de inacțiune. Ce ține de bani, Țurcanu a declarat că aceștia au fost alocați „în primul rând pentru pachetul grafic”, în urma unor negocieri directe, în cadrul procedurilor de achiziție. El a precizat că banii au fost alocați înainte ca emisiunea să intre în grilă.
Scrisoarea Consiliului de Programe
Pe 1 iulie, pe online a fost publicată o scrisoare semnată de Consiliul de Programe și adresată Comisiei parlamentare pentru mass-media și comunicații.
În scrisoare, Consiliul de Programe a declarat că are ca sarcină să examineze proiectele de creație, prezentate în cadrul concursurilor atât de către colaboratorii companiei, cât și de autorii din exteriorul ei, desemnând învingătorul; să evalueze calitatea proiectelor-pilot de emisiuni și a programelor difuzate; să anunțe concursuri de proiecte noi, în conformitate cu necesitățile grilei, atât pentru colaboratorii televiziunii, cât și pentru producătorii autohtoni independenți.
Consiliul s-a plâns că aceste atribuțiile sunt ignorate atât de directorul general al companiei TRM, cât și de Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare, precizând că avizul său nu este solicitat și nu este luat în considerare în procesul de aprobare și finanțare a proiectelor editoriale.
„Un exemplu recent este alocarea sumei de 137.000 MDL pentru un „concept” de emisiune aflată deja în grilă din luna martie a anului curent. Această decizie a fost luată fără o analiză a conținutului de către Consiliul de Programe, fără o justificare clară privind valoarea achitată și fără organizarea unui concurs de idei, fapt ce ridică suspiciuni de cheltuire iresponsabilă a fondurilor publice. Mai mult decât atât, nu ne-a fost oferită posibilitatea de a analiza oportunitatea și relevanța editorială a proiectului, așa cum prevede mandatul nostru”, se arată în scrisoarea Consiliului, care a solicitat să fie analizată această situație în cadrul Comisiei parlamentare și să intervină „pentru restabilirea cadrului legal și a rolului consultativ al Consiliului de Programe în procesul de aprobare a proiectelor de emisiuni”.
Telegram/IndexTelegram/Index
Scrisoarea a fost semnată de către nouă persoane, membri ai Consiliului de Programe, printre care: directoarea generală adjunctă (televiziune) Ecaterina Covali-Cheptanaru, conducătoarea artistică Diana Donică, vicedirectorul departamentului radioteleviziune Leonid Melnic, șeful de secție Victor Scodilo, directoarea Departamentului Moldova-2 Ludmila Vasilache, precum și șefa de subdiviziune în radioteleviziune Tatiana Vlas.
Comisia parlamentară cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a primit scrisoarea Consiliului. Aceasta va fi redirecționată către Consiliului de Supraveghere şi Dezvoltare al TRM. Informațiile au fost comunicate pentru NewsMaker de către președinta Comisiei parlamentare, Liliana Nicolaescu-Onofrei.
Reacția directorului TRM
Directorul TRM, Vladimir Țurcanu, a declarat pentru NewsMaker că a văzut scrisoarea și a cerut să i se confirme autenticitatea acesteia. „Încă nu am primit nicio informație”, a menționat el.
„Referitor la conținut, ce pot să vă spun este că Consiliul de Programe este un consiliu consultativ și toate deciziile se află în dreptul directorului televiziunii, iar trimiterea pe care o fac semnatarii acestei scrisori la modul în care s-a gestionat o situație cu o emisiune este la îndemâna acestui Consiliu să se autosesizeze, să analizeze un program și să ia decizii cu privire la acest program. Deci, ce reclamă semnatarii că ar trebui să se facă, trebuie să facă ei înșiși, așa prevede regulamentul acestui Consiliu de programe. E o ciudățenie ce am văzut, nu există nimic temeinic în a se reclama public. (…) Acest consiliu are prerogativa de a analiza programe și în loc să le analizeze face o scrisoare prin care spune că nu le-a analizat. Directoarea, fiind președinta acestui consiliu de programe, putea în orice moment, în ultimele trei luni, să se autosesizeze, să analizeze programul și să dea un verdict. Așa cum are sarcina să facă cu toate emisiunile care sunt la televiziune. Practic ei își recunosc inacțiunea în privința unui program care a început să performeze”, a comunicat Țurcanu.
Potrivit directorului TRM, semnatarii „s-au apucat de o emisiune care performează – emisiunea „Pe față” realizată de Lucia Vieru”. Țurcanu a adăugat că emisiunea este văzută drept concurentă în raport cu producții realizate în cadrul companiei.
„Doar că noi în continuare vom promova tinerii și oamenii cu vederi moderne. (…) Așa că eu interpretez toate aceste încercări ca pe o rezistență care încă există la TRM dar care, nu am nicio îndoială, va fi depășită prin toate metodele pe care le avem la dispoziție”, a adăugat Țurcanu. „După cum ați văzut, în ultimul an, oamenii care au lucrat mulți ani la televiziune și s-au simțit foarte bine în timp ce în instituție a fost rău încearcă acum să împiedice toate aceste elemente de dezvoltare pentru instituția noastră, ceea ce nu este foarte plăcut pentru că ne-am dori să discutăm despre alte lucruri, profesionale”, a mai spus directorul TRM.
Întrebat pentru ce a fost alocată suma de 137.000 MDL, directorul TRM a declarat: „În primul rând pentru pachetul grafic și am avut, prin achiziții, negocieri directe. E o procedură absolut legală”. Țurcanu a precizat că suma a fost alocată înainte ca emisiunea să apară în grilă.
O femeie de 37 de ani, diagnosticată cu insuficiență renală cronică, a primit o nouă șansă la viață după ce tatăl său i-a donat un rinichi. Intervenția chirurgicală a fost realizată cu succes de echipa de medici de la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” din Chișinău.
Pacienta, Viorica Gojan, a început tratamentul prin hemodializă în noiembrie 2022, iar în 2024 a fost inclusă pe lista de așteptare pentru transplant.
Potrivit unui comunicat emis de instituția medicală, intervenția chirurgicală a presupus două etape complexe. Prelevarea rinichiului de la donatorul viu a durat aproximativ două ore, iar intervenția de transplant la primitor – circa trei ore.
În prezent, pacienta se simte bine și urmează perioada de recuperare. Atât pacienta, cât și tatăl-donator au fost externați și se recuperează acasă.
Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, susține că dosarul penal în care este acuzată de finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor” ar avea un caracter politic. Ea afirmă că ar fi fost vizată în mod selectiv din cauza funcției pe care o deține, în timp ce alte persoane cu roluri mai importante în ierarhia partidului – declarat între timp neconstituțional – ar fi fost scutite de urmărirea penală. Guțul, susținută activ de oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat pentru fraudă bancară, a declarat după ședința în care au fost susținute pledoariile finale că speră într-o „decizie corectă”, care să o recunoască nevinovată.
„Până în 2023, până în momentul în care eu am devenit bașcan al autonomiei găgăuze, toți au uitat. Cu părere de rău, din peste 20 de colaboratori de monitorizare ai biroului central al Partidului Șor, doar eu am ajuns pe banca acuzaților și, pentru companie, Svetlana Popan. Evident că este un dosar politic, dacă nu ar fi fost statutul meu, nu și-ar fi adus aminte ca și de alți colegi, ce au trecut din statutul de învinuit în cel de martor. Chiar și cei cu un statut mai mare în ierarhie, colegi de-ai mei, sunt martori, iar eu, secretară a Partidului Șor din 2022, sunt judecată”, a declarat Evghenia Guțul.
„Ei au nevoie de Guțul în calitate de inculpată” – așa a comentat bașcana solicitarea procurorilor, care au cerut marți ca aceasta să fie condamnată la 9 ani de închisoare, iar fosta sa colegă de partid, ex-secretara Partidului „Șor”, la 8 ani.
„Am anticipat această (nr.red: solicitare), pentru că încă din prima zi în care domnul Iepure a preluat cazul meu, mi-a fost clar că așa vor cere. Astăzi, Guțul este folosită ca un exemplu de pedeapsă publică — o persoană care va fi un exemplu pentru cei din opoziție că nu trebuie să meargă împotriva actualei puteri. Astăzi, Guțul reprezintă acea față care poate fi bătută, arătată. Desigur, decizia finală aparține judecătorului”, a declarat Guțul.
Bașcana a menționat că se așteaptă în continuare la o „decizie corectă”. Rugată de presă să explice ce înseamnă acest lucru, Guțul a declarat: „Contez pe faptul că judecătorul mă va recunoaște nevinovată”.
Ea susține că acuzarea nu ar fi prezentat probe convingătoare în instanță, ci doar afirmații nefondate: „Problema este că nu au prezentat niciun fel de probe: eu presupun, eu am auzit, la nivelul bârfelor”.
Amintim că procurorii au cerut, pe 1 iulie, o pedeapsă de 9 ani de închisoare în regim semi-închis pentru bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”. De asemenea, acuzatorii au solicitat ca aceasta să fie privată, timp de 5 ani, de dreptul de a face parte dintr-un partid politic.
Pe lângă Guțul, procurorii au solicitat o pedeapsă de 8 ani de închisoare și pentru fosta secretară a Oficiului Central al ex-partidului „Șor”, Svetlana Popan, a anunțat procurorul de caz, Cristina Gladcov. Potrivit acesteia, ambele inculpate sunt vizate în dosar pe două capete de acuzare.
Totodată, acuzatorii au cerut confiscarea sumelor menționate în actul de învinuire și menținerea sechestrelor, pentru a asigura recuperarea prejudiciilor în favoarea statului. În cazul Evgheniei Guțul, prejudiciul estimat este de 40 de milioane de lei, iar în cazul Svetlanei Popan – de 9 milioane de lei. Procurorii au declarat pentru presă că au demonstrat „pe deplin” vinovăția Evgheniei Guțul și a Svetlanei Popan în instanță.
Următoarea ședință în dosarul în care este vizată Evghenia Guțul este programată pentru 3 iulie, dată la care ar putea fi pronunțată și hotărârea instanței.
***
Amintim că, în aprilie 2024, Procuratura Anticorupție (PA) a anunțat că a finalizat urmărirea penală și a trimis în instanță cauza împotriva guvernatoarei Găgăuziei, Evghenia Guțul. Potrivit PA, Evghenia Guțul, activând în cadrul Departamentului de monitorizare, planificare și control al ex-Partidului „ȘOR”, a introdus sistematic bani de contrabandă în Moldova, preponderent din Rusia, în perioada 2019-2022. De asemenea, Evghenia Guțul este învinuită că a coordonat activitatea unor Oficii Teritoriale ale ex-Partidului „ȘOR”, fiind responsabilă de verificarea, confirmarea listelor și remunerarea participanților la protestele organizate la Chișinău de fosta formațiune. Astfel, prin această activitate Guțul a acceptat finanțarea ex-partidului din partea unei grupări criminale organizate cu 42,4 milioane de lei.
Acuzații similare au fost înaintate și împotriva șefei oficiului principal al ex-Partidului „ȘOR”, Svetlana Popan. Potrivit actului de acuzare, în perioada septembrie-noiembrie 2022, aceasta a acceptat cu bună știință 9,7 milioane de lei de la o grupare criminală organizată. Mijloacele financiare au fost utilizate pentru a achita protestatarii ex-partidului, precum și salarii necontabilizate (în plicuri) membrilor de oficii teritoriale.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
