Andrei Mardari /NewsMaker

Audieri întârziate și proiecte votate la 2 zile de la înregistrare. Cum a văzut Promo-LEX ultima ședință a Parlamentului 

Asociația Promo-LEX a monitorizat activitatea Parlamentului și în perioada 13-14 iulie, când deputații s-au întrunit în ședințe. Potrivit reprezentanților Asociației, lipsa opoziției de la ședințele plenare afectează procesul legislativ și nu asigură o dezbatere autentică a subiectelor examinate. La fel, potrivit Promo-LEX, este de apreciat că Parlamentul a audiat raportul Comisiei Electorale Centrale pentru 2022 privind finanțarea partidelor politice „deși cu mare depășire de termen”. Asociația a mai spus că 3 proiecte de legi au fost examinate și votate la doar 2 zile de la înregistrare, neavând regim de prioritate sau urgență, ceea ce „afectează transparența procesului decizional, dar și prezintă dubii asupra înțelegerii de către deputați a proiectelor propuse și acordării unui vot conștient”.

Asociația a amintit că ședințele plenare din 13-14 iulie au fost marcate de lipsa in corpore a opoziției parlamentare.

Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a părăsit plenul, în semn de protest, încă la etapa de adoptare a ordinii de zi, după ce toate inițiativele Blocului au fost respinse neacumulând suficiente voturi. Cei 8 deputați independenți și neafiliați au absentat în mod tradițional de la ședințele plenare”, a precizat Asociația.

În opinia Promo-LEX, lipsa opoziției de la ședințele plenare afectează procesul legislativ și nu asigură o dezbatere autentică a subiectelor examinate.

În acest sens, Asociația recomandă Biroului permanent să propună organizarea ședințelor plenare dedicate proiectelor opoziției parlamentare, așa cum prevede Regulamentul, iar opoziției parlamentare să se abțină de la neparticiparea la întreaga ședință plenară sau chiar de la 2 ședințe consecutive, în special în contextul audierii unor rapoarte ale autorităților publice.

Deși cu mare depășire de termen, Asociația susține că apreciază că Parlamentul a audiat totuși Raportul Comisiei Electorale Centrale pentru anul 2022 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale și Raportul Avocatului Poporului privind respectarea drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova în anul 2022.

Amintim că Raportul CEC trebuia prezentat până la 1 iunie, iar cel al Avocatului Poporului, până la 15 mai. În context, Promo-LEX reamintește despre restanțele admise în audierea rapoartelor și altor autorități: Guvernul – luna aprilie, Agentul guvernamental – 31 martie, Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare – 1 iunie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică – 30 iunie”, se arată în declarația Promo-LEX.

Potrivit Asociației, în cadrul ședințelor, 3 proiecte de legi au fost examinate și votate la doar 2 zile de la înregistrare, neavând regim de prioritate sau urgență. În opinia Promo-LEX, votarea proiectelor în termene atât de scurte afectează transparența procesului decizional, dar și prezintă dubii asupra înțelegerii de către deputați a proiectelor propuse și acordării unui vot conștient.

Atragem atenția că unul din cele 3 proiecte, propus de vicepreședintele Legislativului, care a prezidat ședința, a fost inclus în ordinea de zi în debutul ședinței de 14 iulie. Potrivit Regulamentului, dreptul de a propune modificarea și completarea ordinii de zi din proprie inițiativă îl are exclusiv președintele Parlamentului. Chiar dacă vicepreședinții legislativului îndeplinesc atribuțiile Președintelui, la solicitarea sau în absența acestuia, Promo-LEX consideră că dreptul de a propune modificarea și completarea ordinii de zi nu poate fi delegat vicepreședintelui Parlamentului sau președintelui ședinței”, a menționat Asociația.

Promo-LEX a mai declarat că în ședințele din 13 și 14 iulie transparența decizională a fost afectată în proporție de 56%, sau în cazul a 14 proiecte votate.

Nu au fost solicitate, acordate sau publicate actele aferente proiectelor, inclusiv expertiza anticorupție (7); avizul Guvernului (4); avizul Direcției General Juridice (5); avizele comisiilor permanente (3); rezultatele cercetărilor și expertizele în domeniu (1); rezultatele consultărilor publice (1). Iar în cazul a 13 proiecte de legi nu a fost respectat termenul legal, de cel puțin 10 zile lucrătoare, pentru prezentarea recomandărilor părților interesate. Doar în cazul unuia din cele 14 proiecte ale căror transparență decizională a fost afectată, a fost solicitată examinarea în mod prioritar, acesta fiind înregistrat de Președintele Republicii Moldova”, au precizat reprezentanții Asociației.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Maia Sandu, către Comisia de la Veneția: Trebuie să consolidăm fundamentele juridice pentru o nouă eră

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut un discurs la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția, în care a vorbit despre necesitatea creării unor instrumente juridice „pentru o nouă eră”. „Și trebuie să o facem repede”, a subliniat șefa statului. Maia Sandu a menționat că, la ultimele alegeri, „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar. (…) Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

„Este o onoare să mă alătur dumneavoastră pentru a celebra 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția — o instituție care reprezintă piatra de temelie a Europei democratice. Pentru Republica Moldova, rolul dumneavoastră a fost esențial. Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu la cea de-a 35-a aniversare a Comisiei de la Veneția.

Șefa statului a mai spus că, totuși, ceea ce au construit oamenii din Moldova, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, este în pericol.

„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi — nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene — folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală — o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente. Acum că am avut această experiență — cu lecțiile încă proaspete — pot spune că apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă. Lumea anilor ’90 și 2000 nu mai există. Amenințările cu care ne confruntam atunci — oligarhi, politicieni corupți, instituții slabe — erau serioase. Dar acestea par minore în comparație cu ceea ce confruntăm astăzi”, a adăugat Maia Sandu.

Președinta a declarat că „Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale”, dar „a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre”.

„Interpușii săi și grupurile criminale locale fondează partide peste noapte — șapte doar în ultimii trei ani — toate finanțate de Kremlin, toate pretinzând că sunt voci moldovenești. Un astfel de partid a fost declarat neconstituțional, după un proces îndelungat. Totuși, Moscova a creat imediat alte clone. Una dintre acestea a fost chiar lansată oficial la Moscova. Mulți dintre acești interpuși sunt figuri cunoscute: persoane corupte, care nu au fost niciodată trase la răspundere, și chiar foști judecători sau procurori înlăturați în contextul reformei — care acum servesc unei puteri străine, împotriva propriei lor țări. Ei sunt susținuți prin sume uriașe de bani care circulă invizibil, profitând de libera circulație a capitalului și de lumea opacă a criptomonedelor”, a comunicat Maia Sandu.

Șefa statului a mai spus că „moldovenii — sprijiniți de instituțiile statului, de societatea civilă și de presa liberă — și-au apărat dreptul de a alege”. „Au votat pentru democrație, pentru Europa și pentru pace. Dar haideți să fim sinceri: acest rezultat este temporar — o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE. Știm că Rusia se va adapta — va testa metode noi, în țări noi”, a adăugat Maia Sandu.

Într-un final, șefa statului s-a adresat Comisiei de la Veneția, „în calitate de gardieni ai democrației”.

„De 35 de ani, ați contribuit la construirea fundamentelor noastre juridice. Acum trebuie să le consolidăm pentru o nouă eră — astfel încât să poată proteja libertatea în următorii 35. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice — acestea trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie dimensiunea și sursele amplificării artificiale și să se supună unor audituri independente privind practicile de moderare a conținutului și de publicitate politică”, a mai spus șefa statului.

***

Comisia de la Veneția, denumirea completă fiind Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. A fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: