Andrei Mardari /NewsMaker

Audieri întârziate și proiecte votate la 2 zile de la înregistrare. Cum a văzut Promo-LEX ultima ședință a Parlamentului 

Asociația Promo-LEX a monitorizat activitatea Parlamentului și în perioada 13-14 iulie, când deputații s-au întrunit în ședințe. Potrivit reprezentanților Asociației, lipsa opoziției de la ședințele plenare afectează procesul legislativ și nu asigură o dezbatere autentică a subiectelor examinate. La fel, potrivit Promo-LEX, este de apreciat că Parlamentul a audiat raportul Comisiei Electorale Centrale pentru 2022 privind finanțarea partidelor politice „deși cu mare depășire de termen”. Asociația a mai spus că 3 proiecte de legi au fost examinate și votate la doar 2 zile de la înregistrare, neavând regim de prioritate sau urgență, ceea ce „afectează transparența procesului decizional, dar și prezintă dubii asupra înțelegerii de către deputați a proiectelor propuse și acordării unui vot conștient”.

Asociația a amintit că ședințele plenare din 13-14 iulie au fost marcate de lipsa in corpore a opoziției parlamentare.

Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a părăsit plenul, în semn de protest, încă la etapa de adoptare a ordinii de zi, după ce toate inițiativele Blocului au fost respinse neacumulând suficiente voturi. Cei 8 deputați independenți și neafiliați au absentat în mod tradițional de la ședințele plenare”, a precizat Asociația.

În opinia Promo-LEX, lipsa opoziției de la ședințele plenare afectează procesul legislativ și nu asigură o dezbatere autentică a subiectelor examinate.

În acest sens, Asociația recomandă Biroului permanent să propună organizarea ședințelor plenare dedicate proiectelor opoziției parlamentare, așa cum prevede Regulamentul, iar opoziției parlamentare să se abțină de la neparticiparea la întreaga ședință plenară sau chiar de la 2 ședințe consecutive, în special în contextul audierii unor rapoarte ale autorităților publice.

Deși cu mare depășire de termen, Asociația susține că apreciază că Parlamentul a audiat totuși Raportul Comisiei Electorale Centrale pentru anul 2022 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale și Raportul Avocatului Poporului privind respectarea drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova în anul 2022.

Amintim că Raportul CEC trebuia prezentat până la 1 iunie, iar cel al Avocatului Poporului, până la 15 mai. În context, Promo-LEX reamintește despre restanțele admise în audierea rapoartelor și altor autorități: Guvernul – luna aprilie, Agentul guvernamental – 31 martie, Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare – 1 iunie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică – 30 iunie”, se arată în declarația Promo-LEX.

Potrivit Asociației, în cadrul ședințelor, 3 proiecte de legi au fost examinate și votate la doar 2 zile de la înregistrare, neavând regim de prioritate sau urgență. În opinia Promo-LEX, votarea proiectelor în termene atât de scurte afectează transparența procesului decizional, dar și prezintă dubii asupra înțelegerii de către deputați a proiectelor propuse și acordării unui vot conștient.

Atragem atenția că unul din cele 3 proiecte, propus de vicepreședintele Legislativului, care a prezidat ședința, a fost inclus în ordinea de zi în debutul ședinței de 14 iulie. Potrivit Regulamentului, dreptul de a propune modificarea și completarea ordinii de zi din proprie inițiativă îl are exclusiv președintele Parlamentului. Chiar dacă vicepreședinții legislativului îndeplinesc atribuțiile Președintelui, la solicitarea sau în absența acestuia, Promo-LEX consideră că dreptul de a propune modificarea și completarea ordinii de zi nu poate fi delegat vicepreședintelui Parlamentului sau președintelui ședinței”, a menționat Asociația.

Promo-LEX a mai declarat că în ședințele din 13 și 14 iulie transparența decizională a fost afectată în proporție de 56%, sau în cazul a 14 proiecte votate.

Nu au fost solicitate, acordate sau publicate actele aferente proiectelor, inclusiv expertiza anticorupție (7); avizul Guvernului (4); avizul Direcției General Juridice (5); avizele comisiilor permanente (3); rezultatele cercetărilor și expertizele în domeniu (1); rezultatele consultărilor publice (1). Iar în cazul a 13 proiecte de legi nu a fost respectat termenul legal, de cel puțin 10 zile lucrătoare, pentru prezentarea recomandărilor părților interesate. Doar în cazul unuia din cele 14 proiecte ale căror transparență decizională a fost afectată, a fost solicitată examinarea în mod prioritar, acesta fiind înregistrat de Președintele Republicii Moldova”, au precizat reprezentanții Asociației.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

La Chișinău a avut loc pe 6 iulie un miting în memoria victimelor deportărilor regimului sovietic de pe teritoriul Basarabiei. La eveniment au participat mai mulți oficiali, inclusiv președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că supraviețuitorii „și-au păstrat” identitatea și valorile, în pofida acțiunilor represive ale regimului sovietic.

Miting-ul de comemorare a avut loc la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Miting-ul a debutat cu o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoți, apoi a urmat un moment artistic, monologuri și discursuri. Printre speakeri s-a numărat președinta țării, Maia Sandu.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia. Oameni de nădejde, care își trăiau viața în muncă cinstită și credință, care își vorbeau limba și păstrau tradițiile cu mândrie. Oameni a căror verticalitate a fost considerată o amenințare de regimul sovietic. În condiții inumane – foamete, frig, muncă silnică – oamenii noștri au fost nevoiți să supraviețuiască departe de casă. Și totuși, chiar și în exil, și-au păstrat identitatea și valorile. (…) Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare. Dar au cerut adevăr. Și e datoria noastră să le oferim acest adevăr – prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirii lor”, a declarat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

Amintim că, în ajun, în Piața Marii Adunări Naționale a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași”, consacrată deportărilor regimului sovietic. Expoziția, care este organizată de Guvern, se află la a treia ediție consecutivă.

De asemenea, pe 6 iulie, la ora 20:30, va avea loc o acțiune de comemorare cu lumânări, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Anterior, Guvernul a invitat cetățenii la momentul comemorativ. Totodată, pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: