Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele SUA, Donald Trump. Foto: Reuters

„Avem acest text. Suntem pregătiți pentru negocieri”: Putin, despre „planul de pace” propus de SUA

Președintele rus Vladimir Putin, la ordinul căruia armata rusă a invadat Ucraina în februarie 2022, a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace” propus de SUA. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova. „Motivul, cred, este același: administrația SUA nu reușește până acum să obțină acordul părții ucrainene, Ucraina este împotrivă”, a spus Putin, adăugând că poziția Ucrainei „se bazează, cel mai probabil, pe lipsa informațiilor obiective despre situația reală de pe teren”.

Putin a spus că „planul de pace al președintelui Trump pentru reglementarea situației din Ucraina a fost discutat înainte de întâlnirea de la Alaska”.

„Iar în timpul acestei discuții preliminare, partea americană ne-a cerut să facem anumite compromisuri și să manifestăm, după cum spuneau ei, flexibilitate. (…) Obiectivul principal al întâlnirii de la Alaska a constat în faptul că, în timpul negocierilor de la Anchorage, am confirmat că, în ciuda anumitor probleme și dificultăți, din partea noastră suntem totuși de acord cu aceste propuneri și suntem pregătiți să manifestăm flexibilitatea care ne-a fost propusă. (…) Totuși, vedem că după negocierile de la Alaska a intervenit o anumită pauză din partea americană și știm că acest lucru este legat de refuzul efectiv al Ucrainei față de planul de pace propus de președintele Trump. Cred că tocmai din acest motiv a apărut și noua sa versiune, practic o modernizare a planului deja în 28 de puncte”, a declarat președintele rus.

Putin a menționat că Rusia deține textul planului format din 28 de puncte.

„Avem acest text, l-am primit prin canalele existente de comunicare cu administrația americană. Consider că și el ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace, însă textul nu este discutat concret cu noi. Și pot presupune de ce. Motivul, cred, este același: administrația SUA nu reușește până acum să obțină acordul părții ucrainene, Ucraina este împotrivă. Se pare că Ucraina și aliații săi europeni încă trăiesc în iluzii și speră să provoace Rusiei o înfrângere strategică pe câmpul de luptă. Cred că această poziție nu se bazează atât pe un nivel scăzut de competență – acum nu voi discuta acest aspect – ci, cel mai probabil, pe lipsa informațiilor obiective despre situația reală de pe teren. Și, după toate aparențele, nici în Ucraina, nici în Europa nu înțeleg la ce ar putea duce, în cele din urmă”, a adăugat Putin.

În cele din urmă, președintele rus a spus că Moscova este „pregătită pentru negocieri de pace”. „Așa cum am spus de nenumărate ori anterior suntem pregătiți și pentru negocieri de pace, pentru rezolvarea problemelor pe cale pașnică. Desigur, acest lucru necesită o discutare concretă a tuturor detaliilor planului propus. Suntem pregătiți pentru asta”, a comunicat Putin.

***

Federația Rusă a invadat Ucraina în februarie 2022, declanșând cel mai mare conflict militar din Europa de după Al Doilea Război Mondial.

Administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat, în seara zilei de 21 noiembrie, că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Expert Amnesty International: M-a uimit cât de calm vorbesc jurnaliștii despre autocenzură

Cel mai alarmant semnal despre starea libertății presei din Republica Moldova a devenit autocenzura, despre care jurnaliștii vorbesc „cu calm”, a declarat coautoarea studiului Amnesty International, Anna Wright, în timpul emisiunii NM RealPolitik. Declarația a fost făcută după ce organizația pentru drepturile omului a prezentat un raport critic despre situația mass-media și libertatea de exprimare în țară.

Potrivit coautorei studiului, cercetătorii au discutat cu aproximativ 30 de jurnaliști și angajați ai mass-media, precum și cu oficiali, au studiat legile și deciziile autorităților, însă „tocmai discuțiile cu jurnaliștii au arătat cele mai grave probleme”.

„M-a uimit cât de calm vorbeau oamenii despre autocenzura pe care o aplică asupra lor înșiși. Câteva persoane au repetat aceeași expresie: „Între două rele, alegem pe cel mai mic”. Alții spuneau că știu care este alternativa și, pentru a evita această alternativă, sunt nevoiți să se oprească – să se gândească de două ori de fiecare dată dacă merită să critice autoritățile actuale și dacă merită să publice un anumit material”, a declarat Wright.

Autoarea studiului a subliniat că a fost „în special îngrijorată” de modul în care mulți jurnaliști încearcă să se „obișnuiască” cu o astfel de situație. „Ai impresia că mulți încearcă cumva să normalizeze această situație. Și acest lucru este trist și îngrijorător”, a spus ea.

Wright a menționat că de aproximativ trei ani se ocupă de tema drepturilor omului în Moldova și că anterior observase în țară o dezvoltare democratică sigură. „Aveam impresia că țara se îndreaptă în mod sigur spre democrație, că aici există libertăți, oamenii sunt protejați, se simt în siguranță și nu se gândesc la ceea ce pot spune și la ceea ce nu pot spune. Aceasta a fost o descoperire șocantă pentru mine. A trebuit să revizuiesc multe lucruri și să privesc situația dintr-un alt unghi”, a subliniat autoarea studiului.

Totodată, Wright a subliniat că nu consideră că Moldova s-a abătut de la calea democratică. „În niciun caz nu spun că Moldova nu se îndreaptă spre democrație. Dar, din păcate, există și procese îngrijorătoare”, a adăugat Wright.

***

Pe 17 noiembrie, organizația pentru drepturile omului, Amnesty International, a publicat un raport despre situația mass-media și libertatea de exprimare în Republica Moldova. Raportul a arătat că presa din Moldova este fragilă și se confruntă cu autocenzură, inclusiv din cauza unor măsuri luate de autorități, cum ar fi suspendarea licențelor mai multor posturi TV în perioada stării de urgență, instituită după invazia Rusiei în Ucraina. Organizația a cerut autorităților să revizuiască întreaga legislație privind mass-media în conformitate cu standardele internaționale și să garanteze dreptul fundamental la libertatea de exprimare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în Găgăuzia și regiunea transnistreană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: