Chișinăul, despre planul SUA pentru încheierea războiului în Ucraina: „Nu orice condiții sunt acceptabile”

Administrația președintelui SUA, Donald Trump, propune un plan de pace în Ucraina format din 28 de puncte. Conform draft-ului obținut de publicația americană Axios, documentul obligă Kievul, între altele, să renunțe la o parte din teritoriul său, să limiteze dimensiunea forțelor sale armate și să consacre în Constituție angajamentul de a nu adera niciodată la NATO. Zelenski a anunțat, pe 20 noiembrie, că a primit oficial planul propus de SUA, care conține, de asemenea, și garanții de securitate. Documentul a fost comentat și la Chișinău, de ministrul de Externe. Moldova își dorește o pace durabilă, sustenabilă și justă în Ucraina, însă „nu orice condiții sunt acceptabile”, a punctat vicepremierul Mihai Popșoi în cadrul unei emisiuni televizate.

Planul SUA pentru încheierea războiului: tot ce trebuie să știi

Planul SUA de încheiere a războiului, care conține 28 de puncte, abordează una dintre cele mai sensibile chestiuni pentru Ucraina – teritoriile – însă, abia la punctul 21. Spre comparație, măsurile privind „reintegrarea Rusiei în economia mondială” sunt enumerate la punctul 13, scrie BBC.

Conform documentului, Crimeea, Lugansk și Donețk „vor fi recunoscute de facto ca rusești”, iar regiunile Herson și Zaporojie vor fi înghețate de-a lungul liniei de contact. Planul mai obligă Ucraina să își retragă trupele din acea parte a regiunii Donețk pe care o controlează în prezent. Această zonă urmează să fie considerată drept zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca teritoriu aparținând Rusiei, conform planului.

În document sunt menționate, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina. Totuși, acestea nu sunt detaliate – se precizează doar că, în cazul unei noi invazii ruse, pe lângă un „răspuns militar decis și coordonat”, toate sancțiunile impuse Moscovei vor fi restabilite.

Alte prevederi ale planului de pace propus de administrația Trump:

  • Ucraina ar trebui să înscrie în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar o măsură similară ar trebui luată și de Alianță, care ar urma să includă această prevedere în propriul statut. NATO nu a comentat deocamdată această propunere. Totodată, planul prevede că Kievul are dreptul să adere la UE.
  • Țările NATO nu vor desfășura trupe în Ucraina.
  • Efectivele armatei ucrainene ar urma să fie limitate la 600.000 de militari. Axios precizează că, în prezent, armata ucraineană numără între 800.000 și 850.000 de oameni, iar înainte de război – aproximativ 250.000, potrivit unui oficial ucrainean.
  • Ucraina va accepta statutul de stat fără arme nucleare.
  • Ucraina va organiza alegeri în termen de 100 de zile.
  • Pentru Rusia se propune ridicarea treptată a sancțiunilor și încheierea unor acorduri economice pe termen lung cu SUA privind cooperarea în mai multe domenii, inclusiv energie și exploatarea metalelor rare în Arctica. De asemenea, Moscova ar urma să fie invitată să revină în formatul G8.
  • Planul include și măsuri pentru reconstrucția Ucrainei, printre care crearea unui Fond de Dezvoltare a Ucrainei, refacerea zonelor afectate de război, modernizarea și extinderea infrastructurii de gaze.

Reacția Ucrainei

Președintele Volodimir Zelenski a anunțat, în seara zilei de 20 noiembrie, că a recepționat oficial planul de pace propus de SUA. „Ucraina are nevoie de o pace reală – una care să nu fie spulberată de o a treia invazie. O pace demnă – cu condiții care să respecte independența noastră, suveranitatea noastră și demnitatea poporului ucrainean. Și exact astfel de condiții trebuie să obținem”, a declarat oficialul.  

Zelenski a precizat că Ucraina va lucra asupra propunerilor pentru a se asigura că „totul este autentic”: „Nu vom face declarații bruște. Suntem pregătiți pentru o muncă clară și onestă – Ucraina, Statele Unite, precum și prietenii și partenerii noștri din Europa și din întreaga lume”.

Poziția Republicii Moldova

Moldova își dorește „o pace durabilă, sustenabilă și justă, care să fie acceptată și susținută de Ucraina”, a declarat vicepremierul și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, în cadrul unei emisiuni la TV8. Oficialul a precizat că, deocamdată, este „prematur” să fie comentat planul propus de Statele Unite, în baza informațiilor apărute în spațiul public.

„Nu aș vrea să speculez, pentru că este un subiect mult prea sensibil”, a precizat Popșoi, reiterând că pentru Republica Moldova contează ca orice soluție privind încetarea războiului „să fie una durabilă și sustenabilă”.

„O pace justă ar trebui să ia în calcul suveranitatea Ucrainei asupra întregului său teritoriu, pentru că orice cedare de teritoriu este o mare problemă, mai cu seamă că și noi avem durerea noastră cu regiunea transnistreană a Republicii Moldova și este un subiect sensibil și pentru noi. Ucraina, din 2014, are și ea dificultate cu lipsa controlului efectiv asupra unei porțiuni a teritoriului constituțional și noi ne dorim, firește, ca Ucraina să își păstreze întregul teritoriu. Sperăm să se ajungă la pace cât de curând, dar cu siguranță nu orice condiții sunt acceptabile”, a conchis ministrul Mihai Popșoi.  

***

Reamintim că Federația Rusă a invadat Ucraina în februarie 2022, declanșând cel mai mare conflict militar din Europa de după Al Doilea Război Mondial. De atunci, Republica Moldova a condamnat constant acțiunile Rusiei și a susținut suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, aliniindu-se pozițiilor adoptate de partenerii săi europeni și internaționali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Estonia va avea ambasadă la Chișinău. Grosu: „Un lucru care spune mult despre relațiile noastre”

Estonia va deschide o ambasadă la Chișinău, care urmează să devină operațională în a doua parte a acestui an. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul vizitei oficiale a șefilor parlamentelor din Estonia, Letonia și Lituania în Republica Moldova.

Potrivit lui Igor Grosu, decizia autorităților de la Tallinn este un semn clar de prietenie, solidaritate și încredere față de Republica Moldova și confirmă nivelul înalt al relațiilor dintre Chișinău și statele baltice. Odată cu deschiderea misiunii diplomatice estoniene, toate cele trei state baltice vor avea ambasade la Chișinău.

„Astfel, toate cele trei state baltice vor avea ambasade în Republica Moldova. Un lucru care spune mult despre nivelul relațiilor noastre. De fiecare dată când vorbim despre aderarea la Uniunea Europeană, privim firesc spre dumneavoastră. Pentru că știți ce înseamnă să ieși dintr-o zonă gri a istoriei, să rupi dependențe, să reformezi instituții și să alegi ferm libertatea. Parcursul statelor baltice ne arată că transformarea este posibilă”, a declarat oficialul.

Igor Grosu a accentuat că parcursul european al Republicii Moldova nu mai este o chestiune de „dacă”, ci de „când”, iar acest termen depinde de efortul intern și de sprijinul partenerilor europeni.

Igor Grosu a evidențiat și cooperarea practică dintre Republica Moldova și statele baltice. Estonia este principalul partener al țării în procesul de digitalizare a serviciilor publice, experiența estoniană contribuind la construirea unor instituții mai eficiente și mai transparente. Letonia sprijină formarea noii generații de funcționari publici prin programe de instruire în drept european și economie, iar Lituania susține proiecte de energie regenerabilă în spitale, școli și grădinițe, menite să sporească independența energetică și să reducă costurile pentru instituțiile publice.

Președintele Riigikogu al Republicii Estonia, Lauri Hussar, a precizat, în debutul intervenției sale, că vizita comună a speakerilor baltici a fost discutată de mai mulți ani și are loc acum datorită direcției europene asumate de Republica Moldova:

„Sunt foarte bucuros să spun aici cu voce tare și să vă asigur că noi suntem aici pentru că vreți să vă integrați în Uniunea Europeană. Vă sprijinim pe această cale, în acest proces. Vă ajutăm și vă sugerăm chiar și mai mult. În conformitate cu ceea ce ați făcut deja, ceea ce ați realizat, pot să spun că, într-adevăr, aparțineți marii familii europene. Acolo este locul Republicii Moldova”, a menționat acesta.

Președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a anunțat că extinderea Uniunii Europene va fi o prioritate majoră pentru Lituania la nivel comunitar în următorii ani.

„ Procesul de integrare europeană este impresionant, vedem ambiția moldovenilor de a implementa reforme, iar această perioadă reprezintă o oportunitate unică pentru țara dumneavoastră. În 2027, Lituania va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, iar extinderea Uniunii Europene va fi în topul agendei noastre, alături de securitate și apărare”, a menționat oficialul.

La rândul său, președinta Saeimei Republicii Letonia, Daiga Mieriņa, a reiterat sprijinul ferm al Letoniei pentru parcursul european al Republicii Moldova, subliniind că Chișinăul este perceput la Riga ca parte integrantă a familiei europene.

„Din partea noastră, suntem gata să facem tot ce este necesar pentru ca procesul de integrare să fie pe cât de rapid este nevoie. Letonia este gata să continue instruirea funcționarilor publici pentru a acoperi necesitățile de capacitate instituțională”, a spus aceasta.

În același timp, Daiga Mieriņa a făcut referire la cooperarea în domeniul securității și apărării, apreciind eforturile autorităților de la Chișinău în acest sector.

„Ne bucurăm să auzim că ați dublat bugetul de apărare. Fiecare euro investit în apărarea națională ne face pe toți mai puternici împotriva agresorului. Moldova este parte a familiei europene și vrem să continuăm să lucrăm împreună pentru ca integrarea să aibă loc cât mai curând”, a conchis președinta Saeimei.

***

Președinții parlamentelor din Letonia, Lituania și Estonia se află la Chișinău în perioada 2–4 februarie, într-o vizită oficială efectuată la invitația președintelui Parlamentul Republicii Moldova, Igor Grosu.

Pe 3 februarie, începând cu ora 10:30, oficialii celor trei state vor rosti discursuri în plenul Legislativului, în cadrul ședinței solemne de inaugurare a sesiunii parlamentare de primăvară, urmând ulterior întrevederi cu președinții fracțiunilor parlamentare.

Agenda vizitei mai include întâlniri cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, precum și viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: