Politică

Ceban încearcă să preia electoratul PDM-ului lui Plahotniuc? Studiu publicat de Centrul Român de Politici Europene

Stela Untila
| 20 decembrie, 2022
14:50

Centrul Român de Politici Europene (CRPE), care se prezintă drept cel mai vechi think tank românesc specializat în afaceri europene, cu peste 10 ani experiență în proiecte europene și regionale, a publicat o analiză a activității primarului mun. Chișinău Ion Ceban în România. Potrivit studiului, edilul de la Chișinău a avut, pe parcursul anului curent, cel puțin 30 de întâlniri cu lideri politici din România. CRPE consideră că întrevederile cu politicienii români ar fi utilizate pentru „spălarea imaginii lui Ion Ceban și în proiectarea sa ca un primar pro-european, apropiat de București”. Ion Ceban nu a comentat deocamdată analiza publicată de CRPE.

Potrivit studiului, în 2022, Ion Ceban s-a întâlnit cu numeroși lideri politici din România, în special ai Partidului Social Democrat.

Din documentarea CRPE, Ion Ceban a avut cel puțin 30 de întâlniri cu lideri politici din România, fie ei șefi de partide, primari, șefi de consilii județene sau miniștri. Din aceste întâlniri, 12 au fost cu reprezentanți PSD, 8 cu reprezentanți PNL, 5 cu reprezentanți USR, una cu primarul independent de la Târgu-Mureș, una cu fostul primar condamnat de la Sectorul 5, Cristian Popescu Piedone, una cu un reprezentant Pro-România, și două cu Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță. Din 5 întâlniri cu reprezentanții USR, 4 au fost cu primarul Municipiului Alba-Iulia, Gabriel Pleșa.

Cu unii dintre aceștia, precum liderul PSD, Marcel Ciolacu, lideri social-democrați din Neamț sau Buzău, lideri PNL din Petroșani sau chiar primarul USR din Alba Iulia, Ion Ceban s-a întâlnit de mai multe ori în cursul anului 2022. Alți lideri politici din România, precum primarul Constanței, Virgil Chițac (PNL), au anulat întâlnirile stabilite cu acesta, dar și acordurile de înfrățire, după apariția subiectul în mass-media. Despre întâlnirea cu liderul USR, Radu Mihaiu, Ceban scria pe Facebook că Primăria Sector 2 i-a oferit 1 milion RON pentru un centru de tineret. Primarul Sectorului 2 a negat ulterior, după critici dure apărute în presa românească.

Reprezentanții CRPE consideră că întâlnirile liderilor români cu Ion Ceban sunt „cel puțin controversate”.

„O parte dintre primari sau șefi de consilii județene declară că s-au întâlnit cu primarul Chișinăului, independent de culoarea politică sau crezurile acestuia. Argument ce poate fi considerat desigur valid, însă toate aceste întâlniri au depășit de mult barierele unor simple finanțări și măsuri de suport pentru investiții specifice la Chișinău. Ele sunt utilizate pentru spălarea imaginii lui Ion Ceban și în proiectarea sa ca un primar pro-european, apropiat de București. Asocierea cu Ceban, un politician cu discurs pro-rus ani la rând, cu multe vulnerabilități, mai ales înaintea alegerilor locale de la Chișinău și ținând cont de poziționările sale interne, rămâne controversată”, se arată în studiu.

Analiștii de peste Prut mai menționează că Ceban mizează pe electoratul indecis, care nu a fost convins sau este nemulțumit de Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu.

„Cu un partid înființat recent, Mișcarea Alternativa Națională, Ceban încearcă să preia o parte consistentă din fostul electorat al Partidului Democrat al lui Plahotniuc, un partid ce se “reinventează” zilele acestea cu suportul Partidului Social Democrat din România, respectiv părți din electoratul atras de liderul populist Renato Usatîi, ieșit și el de sub lumina reflectoarelor. Coincidență sau nu, PSD-ul românesc este numitorul comun atât în cazul Partidul Democrat din Moldova, denumit acum Partidul Social Democrat European, dar și în cazul partidului lui Ceban. Liderii PSD pozau recent la Chișinău cu reprezentanții ambelor partide”, menționează studiul.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Ceban, deplasări, întâlniri, românia, top

Știri similare

Bani

Creditele „Prima Casă” se ieftinesc? Expert, după ce BNM a redus rata de bază la 5%: „Nu înseamnă schimbări peste noapte”

Externe

Guvernul Bulgariei a demisionat, după mai multe săptămâni de proteste: „Auzim vocea cetățenilor”

Transnistria

Încălcarea drepturilor omului în Transnistria: 35 de dosare pe rol și doar 2 – în instanță. Sunt vizați milițieni

Mihaela Conovali
| 11 decembrie, 2025
16:15

Sergiu Russu, adjunctul procurorului general, a declarat, la conferința „Drepturile omului în Transnistria: provocări, răspunsuri, reintegrare și parcurs european”, că procurorii moldoveni au 35 de cauze penale pe rol. Două dintre acestea, împotriva a patru milițieni acuzați de răpire, privare ilegală de libertate și alte infracțiuni, au fost deferite justiției, iar sentințele sunt așteptate în primăvara 2026. Russu a precizat că aceste cazuri, considerate un „debut”, vor stabili precedente pentru investigațiile viitoare. Potrivit lui Russu, unul dintre cele două cazuri deferite justiției vizează situația din februarie 2025, când un cetățean a fost răpit din centrul Chișinăului.

În timpul conferinței, adjunctul procurorului general a declarat că, anterior, a menționat intenția Procuraturii Generale de a dezvolta mecanisme instituționale de monitorizare a cauzelor penale care țin de acțiunile autorităților din regiune asupra drepturilor și libertăților omului.

„La zi, pendinte, avem 35 de cauze penale pe rol și în examinarea procurorilor. Totodată, dacă vorbim despre soluții, pot să vă spun că 2 cauze penale în privința la 4 milițieni, dintre care și în stare de arest, au fost deferite justiției. O cauză penală în aprilie 2025 și alta recent, în octombrie 2025, pe acuzații de răpire de persoane, de ținere și privare ilegală de libertate și alte fapte incriminate acestor făptuitori. Primele soluții le așteptăm în primăvara acestui an”, a adăugat Sergiu Russu, la conferința organizată de Asociația Promo-LEX pe 11 decembrie.

Adjunctul procurorului general a adăugat că situația „este un debut”. „Dacă am fi optimiști, vom dori mai multe dosare penale în instanță pe astfel de acțiuni, dar este un debut și un început care considerăm că de curând va crea și acele precedente prin care astfel de decizii de transmitere a dosarelor în instanța de judecată își vor asuma mai mulți colegi, inclusiv fiind ghidați de soluțiile pe care le vor pronunța instanțele de judecată. Este important nu doar de transmis o cauză în instanță, de prezentat probele magistraților, dar inclusiv succesul sau insuccesul cauzei determină practica de care se vor ghida în viitor reprezentanții organelor de aplicare a legii”, a precizat Russu.

Potrivit adjunctului procurorului general, „pentru anumite soluții, mai puțin inspirate, au fost declanșate inclusiv proceduri disciplinare în privința unor colegi care au fost sancționați pentru anumite aprecieri pe care le-au făcut în cadrul examinării unor plângeri depuse de către persoane drepturile și libertățile cărora au fost afectate de către autoritățile din stânga Nistrului”. „Acest aspect determină și o concluzie asupra necesității unor cursuri sau instruiri cu privire la investigarea unor astfel de spețe, inclusiv a unui algoritm asupra cum putem proceda și investiga cauze penale pe teritorii care la moment nu sunt controlate efectiv de către autoritățile constituționale”, a adăugat adjunctul procurorului general.

Ulterior, solicitat să ofere mai multe detalii despre cazul din februarie 2025, când un cetățean al Republicii Moldova, domiciliat în stânga Nistrului, a fost răpit din sectorul centru al Chișinăului de trei milițieni din Rîbnița, Sergiu Russu a declarat: „Anume este unul din acele cazuri la care am punctat că a fost deferit justiției. Într-adevăr aceste persoane, la zi, potrivit acuzatorului care m-a informat, au o măsură neprivativă de libertate, cu toate că procesele penale continuă. Din câte am aflat, se programează ca soluția să fie dată în primul trimestru al anului următor. Adică să se ajungă la o sentință”.

***

Potrivit unui raport al Promo-LEX, publicat în noiembrie 2025, luna octombrie a fost marcată de noi măsuri și încălcări ale drepturilor fundamentale în regiunea transnistreană. Potrivit asociației, evoluțiile indică o degradare continuă a garanțiilor pentru libertate și securitate, drepturile copilului, libertatea de exprimare și de circulație, precum și pentru drepturile socio‑economice ale locuitorilor din regiune.

Amintim că, în 2023, parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege care prevede sancțiuni pentru acțiuni de separatism. Potrivit autorilor, necesitatea stabilirii și aplicării unui sistem de măsuri juridice și penale pentru manifestările care atenuează la integritatea, suveranitatea și securitate statului reiese din specificul situației actuale, în contextul asigurării naționale. Documentul a prevăzut completarea Codului penal cu noțiuni, care incriminează faptele conexe infracțiunilor de spionaj și de trădare de patrie. Totodată, vor fi trase la răspundere penală persoanele care vor instiga alte persoane să comită acțiuni care dăunează suveranității, independenței, inviolabilității teritoriale, securității statului sau capacității de apărare a Republicii Moldova.