Politică

Ceban încearcă să preia electoratul PDM-ului lui Plahotniuc? Studiu publicat de Centrul Român de Politici Europene

Stela Untila
| 20 decembrie, 2022
14:50

Centrul Român de Politici Europene (CRPE), care se prezintă drept cel mai vechi think tank românesc specializat în afaceri europene, cu peste 10 ani experiență în proiecte europene și regionale, a publicat o analiză a activității primarului mun. Chișinău Ion Ceban în România. Potrivit studiului, edilul de la Chișinău a avut, pe parcursul anului curent, cel puțin 30 de întâlniri cu lideri politici din România. CRPE consideră că întrevederile cu politicienii români ar fi utilizate pentru „spălarea imaginii lui Ion Ceban și în proiectarea sa ca un primar pro-european, apropiat de București”. Ion Ceban nu a comentat deocamdată analiza publicată de CRPE.

Potrivit studiului, în 2022, Ion Ceban s-a întâlnit cu numeroși lideri politici din România, în special ai Partidului Social Democrat.

Din documentarea CRPE, Ion Ceban a avut cel puțin 30 de întâlniri cu lideri politici din România, fie ei șefi de partide, primari, șefi de consilii județene sau miniștri. Din aceste întâlniri, 12 au fost cu reprezentanți PSD, 8 cu reprezentanți PNL, 5 cu reprezentanți USR, una cu primarul independent de la Târgu-Mureș, una cu fostul primar condamnat de la Sectorul 5, Cristian Popescu Piedone, una cu un reprezentant Pro-România, și două cu Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță. Din 5 întâlniri cu reprezentanții USR, 4 au fost cu primarul Municipiului Alba-Iulia, Gabriel Pleșa.

Cu unii dintre aceștia, precum liderul PSD, Marcel Ciolacu, lideri social-democrați din Neamț sau Buzău, lideri PNL din Petroșani sau chiar primarul USR din Alba Iulia, Ion Ceban s-a întâlnit de mai multe ori în cursul anului 2022. Alți lideri politici din România, precum primarul Constanței, Virgil Chițac (PNL), au anulat întâlnirile stabilite cu acesta, dar și acordurile de înfrățire, după apariția subiectul în mass-media. Despre întâlnirea cu liderul USR, Radu Mihaiu, Ceban scria pe Facebook că Primăria Sector 2 i-a oferit 1 milion RON pentru un centru de tineret. Primarul Sectorului 2 a negat ulterior, după critici dure apărute în presa românească.

Reprezentanții CRPE consideră că întâlnirile liderilor români cu Ion Ceban sunt „cel puțin controversate”.

„O parte dintre primari sau șefi de consilii județene declară că s-au întâlnit cu primarul Chișinăului, independent de culoarea politică sau crezurile acestuia. Argument ce poate fi considerat desigur valid, însă toate aceste întâlniri au depășit de mult barierele unor simple finanțări și măsuri de suport pentru investiții specifice la Chișinău. Ele sunt utilizate pentru spălarea imaginii lui Ion Ceban și în proiectarea sa ca un primar pro-european, apropiat de București. Asocierea cu Ceban, un politician cu discurs pro-rus ani la rând, cu multe vulnerabilități, mai ales înaintea alegerilor locale de la Chișinău și ținând cont de poziționările sale interne, rămâne controversată”, se arată în studiu.

Analiștii de peste Prut mai menționează că Ceban mizează pe electoratul indecis, care nu a fost convins sau este nemulțumit de Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu.

„Cu un partid înființat recent, Mișcarea Alternativa Națională, Ceban încearcă să preia o parte consistentă din fostul electorat al Partidului Democrat al lui Plahotniuc, un partid ce se “reinventează” zilele acestea cu suportul Partidului Social Democrat din România, respectiv părți din electoratul atras de liderul populist Renato Usatîi, ieșit și el de sub lumina reflectoarelor. Coincidență sau nu, PSD-ul românesc este numitorul comun atât în cazul Partidul Democrat din Moldova, denumit acum Partidul Social Democrat European, dar și în cazul partidului lui Ceban. Liderii PSD pozau recent la Chișinău cu reprezentanții ambelor partide”, menționează studiul.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Ceban, deplasări, întâlniri, românia, top

Știri similare

Politică

UE, gata să deschidă „în următoarele zile” primul cluster de negocieri cu Moldova și Ucraina. Ursula von der Leyen: „Avem o oportunitate istorică”

Viață

Mâine, în Moldova va fi cea mai caldă zi de la începutul anului. Câte grade vor arăta termometrele

Externe

Interdicție de intrare în UE pentru persoanele care au luptat de partea Rusiei în războiul din Ucraina. Ce prevede noul pachet de sancțiuni

Ana-Maria Dolghii
| 9 iunie, 2026
16:59

Foștii combatanți din războiul din Ucraina care au luptat de partea Rusiei ar putea avea interdicție de intrare în statele membre ale Uniunii Europene. Măsura face parte din al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, pregătit de Comisia Europeană, transmite Deutsche Welle.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat marți, 9 iunie, noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Noile măsuri includ, printre altele, interzicerea accesului în Uniunea Europeană pentru combatanții din război care au luptat de partea Rusiei.

Comisia Europeană propune ca tuturor celor care au servit în armata rusă după lansarea invaziei pe scară largă în Ucraina să li se interzică intrarea pe teritoriul UE. „Europa rămâne închisă pentru toți cei care au participat la agresiunea împotriva Ucrainei”, a declarat Ursula von der Leyen în cadrul unei conferințe de presă. Alte măsuri restrictive vizează sectoarele energetic și financiar, comerțul, precum și, pentru prima dată, industria pescuitului.

„Scopul acestui pachet este foarte clar: vrem să menținem presiunea maximă asupra Rusiei prin sancțiuni”, a subliniat von der Leyen. Potrivit acesteia, restricțiile deja în vigoare afectează semnificativ economia rusă. Astfel, veniturile obținute de Rusia din exporturile de energie s-au redus cu aproximativ 40% la începutul lui 2026.

În domeniul energetic, Comisia Europeană propune includerea pe lista sancțiunilor a încă 30 de nave din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, pe lângă cele 632 care fac deja obiectul restricțiilor. Pentru prima dată, UE intenționează să sancționeze și navele care sprijină funcționarea acestei flote, inclusiv prin furnizarea de combustibil.

Totodată, noile măsuri ar putea viza infrastructura utilizată pentru comercializarea și procesarea petrolului rusesc.

În domeniul financiar, Bruxellesul propune extinderea restricțiilor asupra a încă 31 de bănci rusești, dar și asupra a 20 de bănci, companii din sectorul criptomonedelor și comercianți de petrol din state terțe, despre care se consideră că facilitează ocolirea sancțiunilor impuse Rusiei.

Pachetul include, de asemenea, noi restricții la exportul de produse și tehnologii folosite de industria de apărare rusă, inclusiv componente destinate producerii dronelor. În paralel, Comisia Europeană propune interzicerea importului unor mărfuri din Rusia, cu o valoare estimată la aproximativ 60 de milioane de euro.

Pentru prima dată de la începutul războiului, sancțiunile europene ar putea viza și sectorul pescuitului. Executivul UE propune limitarea importurilor anumitor produse pescărești din Rusia și interzicerea completă a importului unor categorii de astfel de produse.

Pentru a intra în vigoare, noul pachet de sancțiuni trebuie aprobat în unanimitate de toate statele membre ale Uniunii Europene. Oficialii Comisiei Europene au subliniat în repetate rânduri că fiecare nou set de măsuri urmărește să elimine breșele care permit evitarea sancțiunilor și să crească presiunea economică asupra Moscovei. Scopul declarat al UE este de a reduce cât mai mult sursele de venit care finanțează continuarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Anterior, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că instituția pe care o conduce pregătește, pentru reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre ale UE din 15 iunie, de la Brussels, o nouă extindere a listei de sancțiuni. Aceasta ar urma să includă aproximativ 80 de persoane și organizații asociate industriei de apărare ruse și unor instituții media din Rusia.