Politică

Ceban încearcă să preia electoratul PDM-ului lui Plahotniuc? Studiu publicat de Centrul Român de Politici Europene

Stela Untila
| 20 decembrie, 2022
14:50

Centrul Român de Politici Europene (CRPE), care se prezintă drept cel mai vechi think tank românesc specializat în afaceri europene, cu peste 10 ani experiență în proiecte europene și regionale, a publicat o analiză a activității primarului mun. Chișinău Ion Ceban în România. Potrivit studiului, edilul de la Chișinău a avut, pe parcursul anului curent, cel puțin 30 de întâlniri cu lideri politici din România. CRPE consideră că întrevederile cu politicienii români ar fi utilizate pentru „spălarea imaginii lui Ion Ceban și în proiectarea sa ca un primar pro-european, apropiat de București”. Ion Ceban nu a comentat deocamdată analiza publicată de CRPE.

Potrivit studiului, în 2022, Ion Ceban s-a întâlnit cu numeroși lideri politici din România, în special ai Partidului Social Democrat.

Din documentarea CRPE, Ion Ceban a avut cel puțin 30 de întâlniri cu lideri politici din România, fie ei șefi de partide, primari, șefi de consilii județene sau miniștri. Din aceste întâlniri, 12 au fost cu reprezentanți PSD, 8 cu reprezentanți PNL, 5 cu reprezentanți USR, una cu primarul independent de la Târgu-Mureș, una cu fostul primar condamnat de la Sectorul 5, Cristian Popescu Piedone, una cu un reprezentant Pro-România, și două cu Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță. Din 5 întâlniri cu reprezentanții USR, 4 au fost cu primarul Municipiului Alba-Iulia, Gabriel Pleșa.

Cu unii dintre aceștia, precum liderul PSD, Marcel Ciolacu, lideri social-democrați din Neamț sau Buzău, lideri PNL din Petroșani sau chiar primarul USR din Alba Iulia, Ion Ceban s-a întâlnit de mai multe ori în cursul anului 2022. Alți lideri politici din România, precum primarul Constanței, Virgil Chițac (PNL), au anulat întâlnirile stabilite cu acesta, dar și acordurile de înfrățire, după apariția subiectul în mass-media. Despre întâlnirea cu liderul USR, Radu Mihaiu, Ceban scria pe Facebook că Primăria Sector 2 i-a oferit 1 milion RON pentru un centru de tineret. Primarul Sectorului 2 a negat ulterior, după critici dure apărute în presa românească.

Reprezentanții CRPE consideră că întâlnirile liderilor români cu Ion Ceban sunt „cel puțin controversate”.

„O parte dintre primari sau șefi de consilii județene declară că s-au întâlnit cu primarul Chișinăului, independent de culoarea politică sau crezurile acestuia. Argument ce poate fi considerat desigur valid, însă toate aceste întâlniri au depășit de mult barierele unor simple finanțări și măsuri de suport pentru investiții specifice la Chișinău. Ele sunt utilizate pentru spălarea imaginii lui Ion Ceban și în proiectarea sa ca un primar pro-european, apropiat de București. Asocierea cu Ceban, un politician cu discurs pro-rus ani la rând, cu multe vulnerabilități, mai ales înaintea alegerilor locale de la Chișinău și ținând cont de poziționările sale interne, rămâne controversată”, se arată în studiu.

Analiștii de peste Prut mai menționează că Ceban mizează pe electoratul indecis, care nu a fost convins sau este nemulțumit de Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu.

„Cu un partid înființat recent, Mișcarea Alternativa Națională, Ceban încearcă să preia o parte consistentă din fostul electorat al Partidului Democrat al lui Plahotniuc, un partid ce se “reinventează” zilele acestea cu suportul Partidului Social Democrat din România, respectiv părți din electoratul atras de liderul populist Renato Usatîi, ieșit și el de sub lumina reflectoarelor. Coincidență sau nu, PSD-ul românesc este numitorul comun atât în cazul Partidul Democrat din Moldova, denumit acum Partidul Social Democrat European, dar și în cazul partidului lui Ceban. Liderii PSD pozau recent la Chișinău cu reprezentanții ambelor partide”, menționează studiul.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Ceban, deplasări, întâlniri, românia, top

Știri similare

Politică

Fără telefoane și ceasuri: Parlamentul va examina cu ușile închise structura și efectivul Armatei Naționale. Apelul lui Grosu🔥🔥🔥

Viață

Al doilea zbor neautorizat într-o singură zi, detectat în spațiul aerian al Moldovei⚡️⚡️⚡️

Viață

Sondaj: Peste 80% dintre cetățeni consideră că Moldova nu este pregătită pentru o agresiune externă

Ecaterina Arvintii
| 7 octombrie, 2026
20:05

Peste 80% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe, potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026. Peste 60% dintre respondenți spun că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură.

Potrivit directorului adjunct al CBS AXA, Vasile Cantarji, 82% dintre cei chestionați nu se simt suficient de informați și pregătiți pentru o situație critică și nu știu ce ar trebui să facă. „S-a constatat că informarea trebuie făcută nu de principalele instituții ale statului, ci de instituțiile de profil, în care, după cum arată studiul, cetățenii tind să aibă mai multă încredere”, a declarat acesta.

Astfel, peste 50% dintre respondenți au un nivel ridicat de încredere în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar 35% – în biserică. În schimb, de exemplu, în Guvern, Parlament și judecători au încredere aproximativ între 4 și 6% dintre respondenți.

Printre principalele amenințări la adresa securității țării, respondenții au indicat atât războiul, cât și probleme interne. Corupția a fost menționată de peste 15%, sărăcia – de 13,5%, iar războiul din Ucraina – de puțin peste 13,5%. Dependența energetică și dezinformarea au fost indicate de aproape 10% fiecare. Alte răspunsuri au vizat instabilitatea economică, criminalitatea și agresiunea externă, iar 6,5% nu au putut răspunde.

Studiul a mai arătat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a pus opoziția față de aderare pe seama percepției că NATO s-ar pregăti să atace și să ocupe alte țări, în loc să fie văzută ca o alianță defensivă care asigură pacea în regiune. „De aceea, cetățeanul se pronunță împotriva aderării directe a Republicii Moldova la NATO”, a explicat el.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Marja de eroare este de 2,2%.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!