Averea fostului șef al Serviciului Protecție și Pază de Stat, sub lupa ANI. Zinaida Popa: „Nu avem nimic de ascuns”

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a inițiat un control al averii și intereselor personale asupra lui Vasile Popa, fost director al Serviciului de Protecție și Pază de Stat (SPPS). Măsura survine după ce instituția a primit o sesizare în luna noiembrie, la câteva zile după ce acesta a fost eliberat din funcție la cererea sa. Potrivit ANI, situația „impune o verificare detaliată”. În reacție, Zinaida Popa, președinta fracțiunii PAS din CMC și soția lui Vasile Popa, a declarat că familia sa nu are nimic de ascuns și este deschisă să ofere informațiile necesare. Pe lângă Vasile Popa, ANI va verifica și averea lui Vitalie Lupașcu, fostul său adjunct.

Pe 14 noiembrie, ANI a fost sesizată cu privire la posibila existență a aparenței de încălcare a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale de către Vasile Popa. Autorul sesizării a menționat că, potrivit datelor indicate în declarația de avere și interese personale pentru anii fiscali 2020-2024, Vasile Popa a efectuat mai multe procurări semnificative de bunuri imobile și se „conturează o bănuială rezonabilă privind proveniența mijloacelor financiare utilizate pentru efectuarea acestor achiziții”.

ANI a anunțat că a analizat declarațiile de avere și interese personale depuse de Vasile Popa și i-a cerut acestuia documentele care vizează aspectele semnalate în sesizare.

„Subiectul declarării a prezentat un set de acte și informații suplimentare, a căror analiză impune o verificare detaliată și aprofundată”, a declarat Autoritatea. Astfel, pe 11 decembrie, instituția a decis să inițieze controlul averii și intereselor personale în privința lui Vasile Popa.

NM by mihaelaconovali25

Zinaida Popa, președinta fracțiunii PAS din Consiliul Municipal Chișinău și soția lui Vasile Popa, a declarat că „Autoritatea Națională de Integritate are obligația legală de a verifica averile și interesele personale ale demnitarilor publici”. „Faptul că această instituție s-a sesizat și în cazul familiei mele este un lucru absolut normal într-un stat care pretinde corectitudine și respect față de lege”, a adăugat ea.

„Nu avem nimic de ascuns. Dimpotrivă, ne dorim ca acest control să fie dus până la capăt, cu maximă rigoare, pentru ca adevărul să fie clarificat și toate speculațiile, insinuările și suspiciunile lansate în spațiul public să fie închise definitiv. Suntem deschiși să oferim toate informațiile necesare și să colaborăm pe deplin cu instituțiile statului. Asta am susținut mereu: indiferent de culoarea politică sau de cine se află la guvernare, legea trebuie să fie aceeași pentru toți”, a mai spus Zinaida Popa.

În ceea ce îl privește pe Vitalie Lupașcu, ANI a fost sesizată pe 13 noiembrie „cu privire la eventuala existență a aparenței de încălcare a regimului juridic al declarării averii și intereselor personale”. Autorul sesizării a declarat, cu referire la declarația de avere și interese personale pentru anii fiscali 2016-2024, că Vitalie Lupașcu a efectuat mai multe procurări semnificative de bunuri mobile/imobile și „aceste circumstanțe conturează o bănuială rezonabilă privind proveniența mijloacelor financiare utilizate pentru efectuarea acestor achiziții”.

Și în acest caz, Autoritatea a declarat că „volumul documentelor transmise justifică necesitatea efectuării unui control substanțial, în cadrul procedurii prevăzute de lege, pentru a permite evaluarea completă a situației de fapt și de drept”. Astfel, pe 11 decembrie, ANI a dispus inițierea controlului averii și intereselor personale în privința lui Vitalie Lupașcu.

***

Pe 11 noiembrie 2025, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decrete prin care Vasile Popa a fost eliberat din funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază de Stat, iar Vitalie Lupașcu – din funcția de director adjunct al instituției. Potrivit documentelor, eliberarea a avut loc pe baza cererilor de demisie.

Vasile Popa a fost numit director al SPPS pe 1 noiembrie 2023, printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu. Anterior, în decembrie 2020, el fusese numit director adjunct al SPPS, tot de către Maia Sandu. În august 2022, șefa statului l-a promovat pe Vasile Popa la gradul de colonel, iar în ianuarie 2023 a fost avansat la gradul de general-maior. Anterior, acesta a fost garda sa de corp. Vasile Popa este soțul președintei fracțiunii PAS din Consiliul Municipal Chișinău, Zinaida Popa.

Menționăm că, în decembrie 2025, Zinaida Popa a venit cu unele clarificări după ce presa a relatat că ar fi contractat un credit de aproape două milioane de lei de la soțul său, Vasile Popa. Potrivit Zinaidei Popa, creditul a fost contractat exclusiv de soțul său, iar ea apare în documente doar ca fidejusor.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: