Avocații lui Dodon cer schimbarea judecătorilor în dosarul „kuliok”: invocă lipsa de imparțialitate în luarea deciziilor

Avocații ex-președintelui țării, Igor Dodon, au înaintat în ședința din 24 februarie o cerere de recuzare a completului de judecată care examinează dosarul „kuliok”. Potrivit apărării, există suspiciuni de imparțialitate. De cealaltă parte, procurorii au susținut că dreptul la apărare a fost respectat, iar criticarea judecătorilor nu poate fi temei de recuzare.

La ședința de marți au fost audiați martorii apărării printre care ex-ministrul de Interne Pavel Voicu și deputatul PSRM Adrian Lebedinschi. Apărarea a susținut că aceștia pot aduce detalii relevante despre evenimentele din perioada în care Igor Dodon exercita funcția de președinte.

Avocatul lui Dodon, Nicolae Posturusu, a menționat că în ședința din 25 februarie, urmează să fie audiat ultimul martor al acuzării, care nu a putut fi prezent anterior și va participa prin teleconferință din Uzbekistan.

Totodată, avocații au depus marți o cerere de recuzare a completului de judecată al Curții Supreme de Justiție, care examinează dosarul „Kuliok”. Potrivit acestora, în ultimele trei ședințe completul ar fi acționat în favoarea acuzării și în detrimentul apărării.

Completul vizat este format din judecătorii Stella Bleșceaga, Ghenadie Eremciuc și Vladislav Gribincea. Cererea de recuzare urmează să fie examinată de un alt complet, iar până atunci procesul continuă.

Aceasta nu este prima cerere de recuzare a completului. Pe 25 noiembrie 2025, Igor Dodon solicitase excluderea judecătorului Vladislav Gribincea, invocând îndoieli privind imparțialitatea acestuia, legături familiale cu reprezentanți ai guvernării, implicarea în reforme judiciare, donații pentru un partid politic și declarații publice critice la adresa sa.

În același timp, avocatul lui Igor Dodon s-a plâns că instanța a exclus o parte dintre martorii considerați importanți de apărare, ceea ce, în opinia sa, afectează examinarea completă a probelor.

„Deoarece acuzarea a interpretat într-un mod unilateral tot ce s-a întâmplat atunci, consider că ar fi bine să fie audiați toți martorii pentru o examinare cât mai corectă. Cu toate că o bună parte dintre martorii pe care noi îi consideram valoroși și utili au fost excluși de instanță”, a spus Nicolae Posturusu.

Procurorul de caz, Petru Iarmaliuc, despre salarizarea membrilor PSRM și etapa finală a cercetării judecătorești

Procurorul de caz, Petru Iarmaliuc, a confirmat că persoane angajate în PSRM primeau salarii și că acestea erau acordate, de regulă, în prima jumătate a lunii. De asemenea, au fost clarificate circumstanțele întâlnirilor dintre Dodon, Plahotniuc și Iaralov.

Potrivit procurorului, în ceea ce privește cererea depusă de avocații lui Dodon, dreptul la apărare a fost respectat și criticarea deciziilor instanței nu reprezintă un temei de recuzare.

„Studiem cererea și o să ne expunem și în ședința care urmează să aibă loc asupra acestei cereri, dar, din ce se relevă, este că avocații domnului Dodon critică actele instanței referitoare la aducerea silită a martorului Plahotniuc în instanța de judecată și observăm că ei nu sunt de acord cu această chestiune. Ori, criticarea hotărârilor și încheierilor instanței nu este un temei de recuzare. Sunt niște acte judecătorești care se execută”, a menționat acesta.

Potrivit acuzării, urmează etapa finalizării cercetării judecătorești, care va fi completată cu eventuale probe noi, iar instanța va analiza toate dovezile înainte de pronunțarea hotărârii.

Lebedinschi: nu știu ce se afla în sacoșă

Unul dintre martorii audiați pe 24 februarie, deputatul PSRM Adrian Lebedinschi, care a fost parlamentar și în timpul mandatului de președinte al lui Dodon. Acesta a relatat că nu știe ce se afla în sacoșa neagră. În ceea ce privește discuțiile de atunci dintre Dodon și Plahotniuc, acestea s-au produs într-un context tensionat, cu amenințări.

„Nu vreau să învinuiesc pe cineva, o să vedem ce o să zică instanța. Ceea ce am spus și în instanță, dacă ar fi fost bani cumva veniți, promiși din altă parte decât cei care au venit din cotizații, donații și fondurile la bugetul de stat, CEC-ul, sau inspectoratul fiscal, ar fi fost primii care să ne oprească. Noi n-am avut astfel de situații identificate până în prezent”, a menționat acesta.

Istoria dosarului „kuliok”

Urmărirea penală în dosarul cunoscut sub denumirea „kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, prin care fusese menținută ordonanța de neîncepere a urmăririi penale pe numele fostului președinte al Republicii Moldova.

Dosarul are la bază o secvență video de la o întâlnire din iunie 2019 dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care se observă cum Plahotniuc îi oferă lui Dodon o pungă neagră, despre care se presupune că ar fi conținut bani.

În înregistrare, Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu kuliokurile” și să transmită punga lui Cornel — presupus a fi Corneliu Furculiță — menționând că acesta urma să achite anumite salarii. La rândul său, Plahotniuc îi spune lui Iaralov să îi „dea banii lui Costea”, presupus a fi Constantin Botnari, pentru ca suma să ajungă ulterior la Cornel.

Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării „Plahotniuc” să finanțeze PSRM.

Procuratura susține că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Fostul președinte al țării mai este vizat în alte două dosare penale, ambele comasate și examinate în prima instanță la Judecătoria Chișinău. Acesta este învinuit de săvârșirea infracțiunii de „depășire a atribuțiilor de serviciu de către o persoană cu funcție de demnitate publică, în interesul unui grup criminal organizat”, într-un dosar numit generic „Energocom” și de folosirea și deținerea unui document oficial fals. 

Precizăm că fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc va fi audiat în calitate de martor al acuzării în dosarul „kuliok”. Deși procurorii au cerut audierea a 17 martori, magistrații au acceptat doar 11. Printre ei se numără și: Iurie Reniță, care a publicat video cu sacoșa neagră, foștii deputați Vladimir Cebotari, Dumitru Diacov, Andrian Candu, Adrian Albu, actualul deputat Lilian Carp, fostul premier Pavel Filip, precum și fostul consilier al lui Plahotniuc, Serghei Iaralov. Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, urmează să fie citat în calitate de martor în dosarul „Kuliok”. Decizia a fost luată de Curtea Supremă de Justiție, pe 19 ianuarie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Perciun, Junghietu și Hajder, printre miniștrii apreciați de Grosu. Vor rămâne în Guvern?

Componența viitorului Guvern însă se discută, însă cel târziu pe 17 iulie „noi o să avem o claritate”. Precizările au fost făcute de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, la ediția din 15 iulie a emisiunii „Eu și Uniunea Europeană” de la Moldova 1. Potrivit lui Grosu, Vasile Tofan, desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru, și-a format unele impresii în urma discuțiilor cu miniștrii și „o să aibă și propuneri”. În ceea ce privește poziția sa, liderul PAS a evidențiat activitatea a trei miniștri interimari, menționând că în domeniile lor s-a avansat, însă „foarte mult contează ce opinii o să aibă domnul prim-ministru desemnat”.

În cadrul emisiunii, Grosu a spus că discuțiile privind componența viitorului Guvern sunt încă în desfășurare. „În fiecare zi discut cu domnul Tofan. El are discuții și a avut cu fiecare ministru. (…) Eu cred că mâine, cel târziu vineri, noi o să avem o claritate”, a comunicat Grosu pe 15 iulie.

Grosu a menționat că și-a expus părerea despre componența viitorului Guvern încă înainte de desemnarea lui Tofan. În același timp, el a precizat că, după consultările lui Tofan cu miniștrii, „o să ne așezăm, o să discutăm, o să confruntăm opiniile și o să luăm o decizie”. „Chiar azi dimineață am avut o discuție (nota red. cu Vasile Tofan). L-am întrebat impresiile, fără a solicita detalii pe nume. (…) Mi-a spus că unele impresii sau validat, cele cu care a venit, pentru că nu a cunoscut foarte bine fiecare ministru. O să aibă și propuneri”, a mai spus Grosu.

În continuare, liderul PAS a evidențiat activitatea a doi miniștri, ministrul interimar al Educației și Cercetării, Dan Perciun, și ministrul interimar al Energiei, Dorin Junghietu. „Noi avem domenii, ați menționat educația, un ministru foarte activ. Atrage resurse. (…) Alt domeniu (…) – energetic. S-au făcut lucruri care nici nu-mi închipuiam câțiva ani în urmă, că o să putem avea proiecte pe câteva linii de interconectare, că o să crească aproape 10 ori capacitatea de energie regenerabilă”, a menționat Grosu. Întrebat dacă Dan Perciun și Dorin Junghietu ar putea să se regăsească în noul Guvern, Grosu a spus: „Eu v-am dat exemple de domenii în care s-a avansat”.

Ulterior, liderul PAS a evidențiat și activitatea ministrului interimar al Mediului, Gheorghe Hajder, menționând că acesta „a gestionat foarte bine criza Nistrului”. Întrebat dacă Gheorghe Hajder va rămâne în Guvern, Grosu a răspuns: „Mi-ați solicitat opinia. Iată în trei domenii, eu v-am prezentat. (…) Foarte mult contează ce impresii și ce opinii o să aibă domnul prim-ministru desemnat”.

***

Vasile Tofan a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru. Un decret în acest sens a fost semnat de șefa statului, Maia Sandu, la 11 iulie. Decizia a fost luată după consultările cu fracțiunile parlamentare. Acestea au avut loc însă doar cu reprezentanții PAS, în timp ce fracțiunile parlamentare de opoziție au refuzat să participe la discuțiile cu șefa statului. Anterior consultărilor, PAS anunțase că îl va propune pe Vasile Tofan pentru funcția de prim-ministru.

Vasile Tofan va merge pe 21 iulie în plenul Parlamentului pentru a cere votul de încredere pentru cabinetul său de miniștri și programul de activitate al Guvernului. Ședința plenară va începe la ora 11:00.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: