Андрей Мардарь/Newsmaker

Dosarul „kuliok”: Dodon cere excluderea unui judecător din completul CSJ

Igor Dodon solicită excluderea judecătorului Vladislav Gribincea din completul care îi examinează dosarul la Curtea Supremă de Justiție, invocând îndoieli privind imparțialitatea magistratului. Cererea de recuzare urmează să fie examinată astăzi de CSJ.

Liderul PSRM susține că există mai multe aspecte care ar putea afecta imparțialitatea judecătorului Vladislav Gribincea. Printre acestea, politicianul menționează legături familiale cu reprezentanți ai guvernării, implicarea magistratului în reforme judiciare, donațiile făcute pentru un partid politic și declarațiile publice critice la adresa sa. Dodon afirmă, de asemenea, că modul în care judecătorul a fost desemnat în complet nu ar fi respectat procedura aleatorie prevăzută de regulament.

„Conform principiilor de exercitare obiectivă și corectă a legilor, Vladislav Gribincea trebuie să fie exclus din completul care judecă dosarul meu la Curtea Supremă de Justiție. Regulamentele prevăd că judecătorii trebuie selectați aleatoriu. În cazul său, includerea în complet, fără respectarea procedurii, ridică mari semne de întrebare. Există deci îndoieli rezonabile privind imparțialitatea sa, fapt ce afectează implicit, dreptul la un proces echitabil”, potrivit lui Igor Dodon.

Precizăm că a examinarea dosarului denumit generic „Kuliok”, în care este judecat liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, a fost reluată de la zero. Decizia a fost luată de judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, relatează TVR Moldova. Şedinţele au fost puse pe pauză încă de la sfârşitul lunii iunie 2025, după ce unul dintre cei trei judecători din complet a fost înlocuit.

Până în luna iunie, dosarul „Kuliok”, în Igor Dodon are statut de învinuit, a fost examinat de Ghenadie Eremciuc, Ion Malanciu şi Stella Bleşceaga, preşedintele completului. Ion Malanciuc a fost numit judecător al Curţii Constituţionale, iar timp de cinci luni, şedinţele au fost puse pe pauză. Săptămâna trecută, părţile din dosar au fost anunţate că Malanciuc a fost înlocuit cu magistratul Vladislav Gribincea, iar dosarul va fi reluat de la zero.

În prezent, la Curtea Supremă de Justiție activează doar șapte magistrati în timp ce 65 la sută dintre funcțiile vacante rămân în continuare neocupate. Potrivit CSM, la sfârșitul lunii septembrie, pe masa judecătorilor din această instanță erau în jur de 7 000 de dosare neexaminate.

Precizăm că dosarul „Kuliok” a ajuns pe masa magistraţilor de la Curtea Supremă de Justiţie în octombrie 2022. De atunci şi până acum, completul de magistraţi s-a modificat de cel puţin şapte ori, însă examinarea procesului nu a fost afectată.

Cauza penală a fost pornită în baza unei înregistrări video de la o întâlnire din 2019 între Igor Dodon, care la acel moment era președintele țării, și liderul PDM Vladimir Plahotniuc și consilierul său, Serghei Iaralov. Potrivit imaginilor, Dodon a primit o sacoșă neagră. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procurorii susțin că Plahotniuc și Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Escrocheriile telefonice din Moldova: unde ajung banii luați de la victime? Cernăuțeanu a oferit detalii

În escrocheriile telefonice, cea mai mare parte a banilor este dată de victime în cash. Poliția a documentat cazuri în care sumele au ajuns la schimburi valutare, unde au fost convertite în monedă cripto și ulterior transmise în exterior, precum și cazuri în care banii au fost duși în regiunea transnistreană, iar, odată acumulați, au fost aduși din nou la Chișinău pentru conversii în cripto. Informațiile au fost comunicate de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, la „Cutia Neagră” de la TV8. Potrivit șefului IGP, call-centrele care operează escrocherii în R. Moldova își au locațiile în cel puțin trei țări.

Cernăuțeanu a declarat că, în 2025, majoritatea escrocheriilor au vizat investițiile și s-au desfășurat online, iar în martie 2026 au luat amploare escrocheriile telefonice.

Potrivit șefului IGP, cea mai mare parte a acestor bani este dată în cash de către victime.

La întrebarea ce se întâmplă cu acești bani din momentul în care sunt luați de la oameni, Cernăuțeanu a spus că, într-un caz examinat de poliție, banii au ajuns la un schimb valutar, unde au fost convertiți în monedă cripto, care ulterior era transmisă mai departe. Într-un alt caz, a adăugat șeful IGP, a fost reținută o persoană care este subiectul convertirii banilor în cripto, iar aici „este legătura dintre Republica Moldova, unde convertește și exteriorul – unde se transmit aceste mijloace financiare”. Potrivit șefului IGP, weekendul trecut a avut loc un caz în care o persoană a fost reținută în timp ce încerca să intre în regiunea transnistreană cu taxiul, având asupra sa bani. „Într-un alt caz am stabilit că, odată acumulați acești bani, erau aduși iarăși la Chișinău la aceste convertiri de cripto”, a mai spus Cernăuțeanu, cu referire la banii ajunși în regiunea transnistreană.

Întrebat despre unde se află call-centrele care operează escrocherii în Republica Moldova, șeful IGP a spus că „vorbim de cel puțin trei țări”, însă a refuzat să ofere detalii în acest sens. La precizarea prezentatoarei TV că se vorbește că una dintre ele ar fi Ucraina, Cernăuțeanu a menționat că această versiune „are dreptul la viață”.

***

Escrocheriile telefonice și online au luat amploare în Republica Moldova.

Fenomenul a ajuns în atenția Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, care a organizat pe 12 iunie audieri publice cu participarea autorităților responsabile din domeniu. Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a prezentat în cadrul audierilor o analiză statistică detaliată a evoluției escrocheriilor telefonice și online în perioada 2023-2026. Valoarea prejudiciului declarat de victime a crescut de la peste 40 de milioane de lei în 2023 la peste 130 de milioane în 2024 și la peste 272 de milioane de lei în 2025. În primele cinci luni ale anului 2026, prejudiciul estimat se ridică deja la 157 de milioane de lei, cu o valoare medie per cauză de aproximativ 89.000 de lei. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: