Andrei Mardari / NewsMaker

Avocatul lui Stoianoglo a anunțat că CEDO a reacționat la plângerile depuse de procurorul general suspendat

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a comunicat Guvernului ambele plângeri depuse de procurorul general suspendat Alexandr Stoianoglo. Informația a fost făcută publică, pe 1 iunie, de către avocatul acestuia, Victor Munteanu.

Curtea europeană a comunicat în regim de urgență Guvernului Republicii Moldova ambele plângeri depuse de Procurorul General Alexandr Stoianoglo pe faptul persecutării acestuia pe criterii politice, plasării ilegale în arest la domiciliu, al restricțiilor de comunicare cu presa și al restricțiilor de întrunire, și, mai important, al suspendării din funcția de Procuror General. După ce vor fi studiate documemtele parvenite de la CEDO, vom informa societatea despre detaliile cazului examinat de Curtea europeană”, a comunicat apărătorul lui Stoianoglo.

NM a solicitat un comentariu din partea Guvernului și al Ministerului Justiției.

***

În ianuarie 2022, procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, prin avocații săi, a depus două plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Prima plângere este pe faptul că  i s-a îngrădit dreptul la circulație și pe faptul că „procedurile de pornire a urmăririi penale au fost complet arbitrare”, scrie agenția de știri IPN. A doua cerere depusă la CEDO se referă la faptul că Alexandr Stoianoglo, prin decizia CSP, pe 5 octombrie, a fost suspendat din funcția de procuror general.

Au urmat un set de proceduri în instanțele naționale, unde Alexandr Stoianoglo s-a plâns că a fost nejustificat suspendat din funcția de procuror general. Instanțele naționale, Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție, nu ar fi dorit să examineze fondul cauzei. În cererea inițială s-a indicat inclusiv faptul că suspendarea din funcție și pornirea urmăririi penale s-a făcut pe criterii politice.

***

În august 2021, majoritatea parlamentară a adoptat modificările la Legea procuraturii. Legea prevede posibilitatea demiterii procurorului general, la solicitarea președintelui țării sau a cel puțin 3 membri ai Consiliului Superior al Procurorilor. Concedierea ar putea fi decisă în două cazuri: dacă șeful Procuraturii Generale va obține calificativul „eșuat” în urma evaluării performanțelor sau dacă se vor constata abateri disciplinare.

Alexandr Stoianoglo a fost numit în funcția de procuror general în noiembrie 2019, pe un mandat de 7 ani. Procurorul general interimar a fost reținut la începutul lunii octombrie a anului trecut. El este învinuit de abuz în serviciu, corupere pasivă, fals în declarații și exces de putere, acuzaţii pe care acesta le respinge. Acum Alexandr Stoianoglo este cercetat în stare de libertate.

La mijlocul lunii mai, Comisia specială, care a evaluat activitatea lui Alexandr Stoianoglo în calitate de procuror general, a publicat raportul. Conform rezultatelor evaluării, Stoianoglo a obținut 2,19 puncte. Rezultatul este considerat „nesatisfăcător”. Potrivit legii „Cu privire la Procuratură”, o astfel de evaluare poate fi un motiv de revocare. Alexandr Stoianoglo nu este de acord cu evaluarea şi a anunțat că o ataca la Curtea de Apel.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: