Andrei Mardari / NewsMaker

Avocatul lui Stoianoglo a anunțat că CEDO a reacționat la plângerile depuse de procurorul general suspendat

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a comunicat Guvernului ambele plângeri depuse de procurorul general suspendat Alexandr Stoianoglo. Informația a fost făcută publică, pe 1 iunie, de către avocatul acestuia, Victor Munteanu.

Curtea europeană a comunicat în regim de urgență Guvernului Republicii Moldova ambele plângeri depuse de Procurorul General Alexandr Stoianoglo pe faptul persecutării acestuia pe criterii politice, plasării ilegale în arest la domiciliu, al restricțiilor de comunicare cu presa și al restricțiilor de întrunire, și, mai important, al suspendării din funcția de Procuror General. După ce vor fi studiate documemtele parvenite de la CEDO, vom informa societatea despre detaliile cazului examinat de Curtea europeană”, a comunicat apărătorul lui Stoianoglo.

NM a solicitat un comentariu din partea Guvernului și al Ministerului Justiției.

***

În ianuarie 2022, procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, prin avocații săi, a depus două plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Prima plângere este pe faptul că  i s-a îngrădit dreptul la circulație și pe faptul că „procedurile de pornire a urmăririi penale au fost complet arbitrare”, scrie agenția de știri IPN. A doua cerere depusă la CEDO se referă la faptul că Alexandr Stoianoglo, prin decizia CSP, pe 5 octombrie, a fost suspendat din funcția de procuror general.

Au urmat un set de proceduri în instanțele naționale, unde Alexandr Stoianoglo s-a plâns că a fost nejustificat suspendat din funcția de procuror general. Instanțele naționale, Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție, nu ar fi dorit să examineze fondul cauzei. În cererea inițială s-a indicat inclusiv faptul că suspendarea din funcție și pornirea urmăririi penale s-a făcut pe criterii politice.

***

În august 2021, majoritatea parlamentară a adoptat modificările la Legea procuraturii. Legea prevede posibilitatea demiterii procurorului general, la solicitarea președintelui țării sau a cel puțin 3 membri ai Consiliului Superior al Procurorilor. Concedierea ar putea fi decisă în două cazuri: dacă șeful Procuraturii Generale va obține calificativul „eșuat” în urma evaluării performanțelor sau dacă se vor constata abateri disciplinare.

Alexandr Stoianoglo a fost numit în funcția de procuror general în noiembrie 2019, pe un mandat de 7 ani. Procurorul general interimar a fost reținut la începutul lunii octombrie a anului trecut. El este învinuit de abuz în serviciu, corupere pasivă, fals în declarații și exces de putere, acuzaţii pe care acesta le respinge. Acum Alexandr Stoianoglo este cercetat în stare de libertate.

La mijlocul lunii mai, Comisia specială, care a evaluat activitatea lui Alexandr Stoianoglo în calitate de procuror general, a publicat raportul. Conform rezultatelor evaluării, Stoianoglo a obținut 2,19 puncte. Rezultatul este considerat „nesatisfăcător”. Potrivit legii „Cu privire la Procuratură”, o astfel de evaluare poate fi un motiv de revocare. Alexandr Stoianoglo nu este de acord cu evaluarea şi a anunțat că o ataca la Curtea de Apel.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

„Prima dată aud”: Maia Sandu, după ce Moldova a fost obligată să achite €560.000 într-un dosar examinat și de Domnica Manole

Președinta Maia Sandu a declarat că nu cunoaște despre condamnarea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) într-un dosar examinat inclusiv de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale. Amintim că CtEDO a obligat Moldova să achite 560.000 de euro unei companii, după ce a constatat că instanțele naționale au obligat-o să achite despăgubiri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea anuală a unui contract de locațiune. Completul Curții de Apel, care a respins o contestație a companiei, decizie menținută ulterior de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole.

„Nu știu despre acest caz. Avem mai multe cazuri la CtEDO, dar despre acest caz concret prima dată aud”, a declarat Maia Sandu la ediția din 25 iunie a emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău

Întrebată dacă, în contextul condamnărilor la CtEDO, Republica Moldova ar putea obliga judecătorii să achite din propriul buzunar despăgubirile, pentru a fi mai atenți la pronunțarea sentințelor, Maia Sandu a declarat: „Nu ne permit standardele internaționale, nu ne permite CtEDO să facem acest lucru. Ce spune CtEDO este că, dacă credeți că s-a luat o decizie ilegală din cauza abuzului sau contra-bani, trebuie să demonstrați acest lucru și judecătorul trebuie să fie sancționat prin dovezi că a fost cu rea intenție luată această decizie. Altfel, ei spun că judecătorul are dreptul la eroare și nu poate fi constrâns prin aceste măsuri. (…) Nu asta este soluția. Soluția este, pe de o parte, să ne asigurăm că avem judecători cu integritate în sistem și, pe de altă parte, să ne asigurăm că judecătorii noștri studiază practica CtEDO, așa încât să nu repete greșeli și să nu ajungem să fim condamnați din nou” .

Șefa statului a adăugat că sunt încă multe cauze din ultimii 15 ani pe rol la CEDO și „s-ar putea să mai primim note de plată”. „De aceea trebuie să insistăm pe reforma justiției”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 iunie 2026, CtEDO a obligat Republica Moldova să achite 560.000 de euro unei companii. Înainte de aceasta, CtEDO a constatat că instanțele naționale au obligat compania să achite despăgubiri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea anuală a unui contract de locațiune, în urma căruia bunurile companiei au fost executate silit și vândute la licitație. Potrivit hotărârii, Republica Moldova trebuie să achite suma în termen de trei luni de la data la care decizia devine definitivă. În cazul neachitării în termen, asupra sumei vor fi calculate dobânzi.

Ministerul Justiției a declarat că hotărârea nu este definitivă și că va deveni definitivă în termen de trei luni de la pronunțare, în cazul în care niciuna dintre părți nu va cere retrimiterea la Marea Cameră. Ministerul a precizat că, după ce va deveni definitivă, Guvernul o va executa.

În urma deciziei CtEDO, liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a cerut demisia președintei Curții Constituționale Domnica Manole. „Se face vinovata de condamnarea statului Republica Moldova la CEDO. Moldovenii vor trebui sa achite 11 000 000 lei din buzunarul fiecărui cetățean”, comunica politicianul. Fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, a propus, la rândul său, evaluare externă la Curtea Constituțională. „Factura pentru stat: 560 mii de euro, adică 11 milioane de lei semnată de actuala președintă a Curții Constituționale”, declara Stamate.

Precizăm că reacțiile au venit în contextul în care completul de judecată al Curții de Apel, care a respins contestația companiei vizate, ulterior menținută și de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale. Manole nu a comentat acuzațiile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: