Băcioi a devenit cel mai mare sat din Republica Moldova după numărul populației. Asta arată rezultatele finale ale recensământului populației și locuințelor 2024, publicate de Biroul Național de Statistică.
Potrivit sursei citate, în Băcioi locuiesc 11 663 de persoane, ceea cel face oficial cel mai mare sat din țară după numărul populației. Pe locul doi se clasează Bubuieci – cu 11 152 de locuitori, iar pe locul trei Trușeni – cu 10 937.
Pe poziția a patra s-a clasat Costești – cu 8 427 de oameni. Congaz, anterior cel mai populat sat din țară, a coborât pe locul cinci, cu o populație de 8 269.
La polul opus, cel mai mic sat din Republica Moldova a devenit satul Salcia din raionul Taraclia, unde, conform recensământului, au fost înregistrate doar 182 de persoane.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Starea culturilor de grupa a doua – în special porumbul și floarea-soarelui – este una „critică”, a constatat secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii, Vasile Șarban, în urma unei vizite efectuate pe terenurile agricole din raionul Ștefan Vodă. Potrivit oficialului, lipsa precipitațiilor și temperaturile ridicate din ultimele luni „au afectat grav culturile”, punând în pericol recolta din acest an.
Secretarul de stat a vizitat mai multe terenuri din satele Crocmaz, Cioburciu și Slobozia, unde a discutat cu fermierii despre dificultățile cu care se confruntă.
„Am venit astăzi în Ștefan Vodă pentru a vedea personal care este situația din teren și pentru a discuta cu fermierii despre dificultățile cu care se confruntă. Este clar că avem de-a face cu o situație critică”, a declarat Vasile Șarban.
Potrivit acestuia, deși în seara zilei precedente au fost înregistrate cantități reduse de ploaie, acestea nu au fost suficiente pentru a salva culturile.
„O bună parte a suprafețelor cultivate cu porumb este deja compromisă, iar în cazul florii-soarelui, plantele sunt într-o fază avansată de dezvoltare, cu calatidiile subdezvoltate, ceea ce afectează grav potențialul de producție. Dacă în perioada imediat următoare nu vor fi înregistrate precipitații semnificative, se așteaptă pierderi considerabile la ambele culturi”, susține oficialul.
Un exemplu relevant este gospodăria „Ecoalimentprim”, care administrează 1050 de hectare cultivate cu culturi de câmp. Fermierii de aici spun că au nevoie urgentă de investiții în sisteme moderne de irigație pentru a putea face față secetei.
De asemenea, din cauza secetei, sunt afectate și plantațiile de prun, chiar și pentru recolta deja diminuată în urma înghețurilor târzii din primăvară.
În context, Vasile Șarban a subliniat importanța accelerării proiectelor de reabilitare a infrastructurii de irigații și a aplicării tehnologiilor agricole adaptate noilor realități climatice.
„Fermierii încep să conștientizeze tot mai mult rolul esențial al acestor investiții, iar soluții precum tehnologia de conservare a solului No till, deși nu sunt miraculoase, oferă o anumită protecție culturilor în perioadele de secetă, menținând umiditatea în sol pentru o perioadă mai îndelungată. Dialogul cu fermierii, colectarea datelor privind pierderile și promovarea soluțiilor durabile vor rămâne priorități ale ministerului în gestionarea efectelor schimbărilor climatice asupra agriculturii naționale”, a subliniat secretarul de stat.
