Максим Андреев, NewsMaker

Băncile din Moldova au efectuat, luna trecută, transferuri de peste 134 mln de dolari din străinătate

Luna trecută, prin intermediul băncilor licențiate, din străinătate au fost transferate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova mijloace bănești în valoare netă de 134,50 milioane de dolari. Cifra este în creștere cu 24,6%, comparativ cu luna mai a anului trecut, se arată într-o analiză publicată de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Jumătate din transferuri sunt din țările Uniunii Europene, cele din CSI au o pondere de 13,6%, iar 36,3% sunt din alte țări ale lumii.

Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, transferurile din UE în favoarea persoanelor fizice au constituit 67,48 milioane de dolari, mai mult cu 32,5% comparativ cu mai 2019. Din cauza Brexit, volumul transferurilor din UE în mai 2020 a fost cu 9,66 milioane mai mici, iar din grupul „alte state” s-a majorat cu suma respectivă.

În distribuția pe state a provenienței transferurilor, cea mai mare pondere – 19,7% – sunt cele din Israel, în creștere cu 35,1 puncte procentuale comparativ cu mai 2019. Acestea sunt urmate de tranferurile din Italia – 16,8%. Transferurile din Rusia au constituit 12,7%, fiind în scădere cu 8,1 puncte procentuale comparativ cu mai 2019.

Cei mai mulți bani sunt transferați în euro – 61,6%, în creștere cu 6,8 puncte procentuale comparativ cu mai 2019. Aceste transferuri sunt urmate de cele în dolari SUA – 36,8% și cele în ruble rusești – 1,6%.

Datele BNM mai arată că pe parcursul perioadei ianuarie-mai 2020, volumul total al transferurilor bancare de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova a constituit 502,94 milioane de dolari, cu 3,1% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent (487,72 milioane de dolari).

În mai 2020, comparativ cu perioada similară a anului precedent, fluctuațiile cursului de schimb al valutelor față de dolarul SUA au contribuit cu 0,4 puncte procentuale la scăderea valorii transferurilor din străinătate în favoarea persoanelor fizice. Însă, de facto, eliminându-se efectul cursului de schimb prin recalcularea sumelor la cursul perioadei respective a anului precedent, a fost înregistrată o creștere a volumului transferurilor cu 25%.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministrul Justiției rămâne membru de drept în Consiliul Superior al Procurorilor încă 2 ani. Proiect de lege votat în lectură finală

Proiectul de lege cu modificări la legislația din justiție, care prevede inclusiv extinderea perioadei în care ministrul Justiției va fi membru de drept în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), a fost adoptat în lectură finală, în cadrul ședinței plenare din 29 decembrie. Deputatul „Alternativa” Alexandr Stoianoglo a criticat amendamentul privind prelungirea termenului pentru deținerea calității de membru de drept în CSP de către ministrul Justiției, menționând că acesta ar avea drept obiectiv menținerea factorului politic asupra activității Consiliului. Veronica Roșca, deputată PAS și președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, a respins acuzația și a catalogat-o drept „nejustificată”.

Prevederile proiectului de lege

Proiectul de lege, care aparține unui grup de deputați ai formațiunii de guvernământ PAS, prevede că Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor vor fi incluse în lista autorităților care publică gratuit actele normative în Monitorul Oficial. Totodată, anunțurile despre suplinirea funcțiilor de judecător nu vor mai fi publicate în Monitorul Oficial. Potrivit legislației, acestea se publică în mass-media și pe pagina web a CSM. Inițiativa mai propune actualizarea denumirii Agenției Informaționale de Stat „Moldpres”, care anterior a fost reorganizată. Iar noua denumire a Agenției Informaționale Juridice va fi Agenția Digitalizare în Justiție și Administrare Judecătorească.

Modificările legislative se mai referă la procesul de evaluare externă. Lista subiecților a fost completată cu o categorie nouă – judecătorii din cadrul Colegiului specializat anticorupție al Judecătoriei Chișinău şi candidații la funcția de judecător din cadrul acestui colegiu. De asemenea, s-a propus extinderea termenului-limită pentru evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor până la 31 august 2026.

De asemenea, documentul mai prevede extinderea perioadei de tranziție în care ministrul Justiției exercită calitatea de membru de drept în CSP până la data de 1 ianuarie 2028. Autorii inițiativei legislative argumentează că extinderea temporară a calității de membru de drept a ministrului Justiției este necesară pentru a asigura „stabilitatea” și „predictibilitatea” procesului de reformare a justiției, fiind vorba despre evaluare externă a actorilor din justiție, inclusiv a procurorilor, care se află în desfășurare. În același timp, competențele ministrului Justiției în cadrul CSP au fost îngustate: acesta nu va participa la examinarea contestațiilor împotriva hotărârilor Colegiului de disciplină și etică, precum și la examinarea cauzelor disciplinare împotriva procurorului general.

„Alternativa”: acuzații și amendament respins

În timpul dezbaterilor asupra proiectului de lege, deputatul „Alternativa” Alexandru Stoianoglo a declarat că prelungirea termenului aflării ministrului Justiției în componența Consiliului Superior al Procurorilor ar viza menținerea factorului politic în activitatea CSP.

Este evident pentru toată lumea că păstrarea ministrului Justiției în Consiliul Superior al Procurorilor menține politicul în activitatea Consiliului Superior al Procurorilor. Deși toată lumea știe că asta contravine și recomandărilor instituțiilor internaționale, și GRECO, și Comisiei de la Veneția, și partenerilor noștri de dezvoltare, chiar acreditat în Chișinău”, a spus el.

Veronica Roșca, deputată PAS și președinta Comisiei juridice, numiri și imunități, care a prezentat proiectul, a calificat acuzația colegului său drept „nejustificată”. „Scopul păstrării ministrului Justiției în Consiliul Superior al Procuraturii pe o perioadă de tranziție de 2 ani de zile, din 2026 până în 2028, a fost argumentat. Este un scop, în primul rând, de a implementa harta teritorială a procuraturii, de a ajuta, și nici într-un fel de a ave un rol de ingerință sau vreun alt aspect care se încearcă a invoca”, a adăugat Roșca.

De asemenea, un alt deputat al fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu, a propus un amendament la proiectul de lege, care prevedea excluderea ministrului Justiției din cadrul CSP. Amendamentul nu a întrunit însă suficiente voturi pentru a fi inclus în inițiativa legislativă.

Proiectul de lege a fost votat în lectură finală de 54 de deputați.

Modificările legislative adoptate vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: