Începând cu 19 octombrie, magazinul Darwin din orașul Dondușeni va avea o nouă locație. Cele mai cool gadgeturi le vei găsi într-un singur loc: str. Feroviarilor 29/2. Vino să le testezi și să alegi exact ce ai nevoie.
Ți-am pregătit și un cadou de bun-venit – 500 lei bonus, pe care îl poți utiliza pentru a achita până la 10% din suma achiziției mult dorite. De asemenea, ai și până la 56% reduceri la gadgeturi, accesorii și multe altele.
Te invităm la evenimentul de deschidere pe 19 octombrie, începând cu ora 9:00 până la 13:00. Vino cu gașca și familia, căci promitem o atmosferă marca Darwin! Concursuri, DJ și muzică bună, premii, selfie 360°, tombolă pentru cei ce vor face o cumpărătură și baloane gratuite pentru toți copii.
Mai jos ți-am lăsat doar câteva produse și prețurile exclusive valabile doar în ziua deschiderii și până pe 2 noiembrie:
Prețurile afișate includ deja reducerea și bonusul aplicat!
Te așteptăm la noul Darwin din or. Dondușeni, str. Feroviarilor 29/2 să profiți de toate ofertele disponibile. Reducerile și bonusul îl poți folosi doar până pe 2 noiembrie.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Cum încearcă Moldova să acopere deficitul de profesori și ce schimbări îi așteaptă pe elevi, studenți și instituțiile de învățământ în următorii ani? Când ar putea fi majorate salariile cadrelor didactice și în ce măsură „legea educației” din Găgăuzia este compatibilă cu legislația națională? De ce autoritățile mizează pe atragerea studenților străini din India? Despre toate acestea și multe altele, NewsMaker a discutat cu ministrul Educației, Dan Perciun.
Cum apreciați sistemul educațional din prezent?
Sistemul se află acum în proces de modernizare. Desigur, mai este încă mult de îmbunătățit, dar există progres. În sistem sunt destui specialiști buni, pe care ne putem baza și putem avansa mai departe.
Tudor Mardei | NewsMaker
Anul trecut, ministerul a anunțat crearea unei rețele de școli-model. După ce criterii sunt selectate aceste instituții, este planificată extinderea rețelei și care sunt primele rezultate vizibile până acum?
Acum, în rețea sunt incluse 90 de școli din toată țara: 25 dintre ele se află în Chișinău, restul — în raioane. Pentru primele 35 de școli-model criteriile au fost următoarele: o școală din fiecare raion, existența a minimum 200 de locuri libere. Se presupunea că acestea trebuie să fie instituții mari, cu un număr mare de elevi.
La extinderea rețelei am mărit considerabil numărul școlilor din Chișinău. Am ținut cont ca acestea să fie repartizate uniform pe sectoarele orașului și să includă instituții care au nevoie de reparații capitale semnificative. Scopul a fost să facem aceste școli mai atractive pentru copii și părinți și să reducem încărcătura pe celelalte. În raioane am selectat școli mari, cu rezultate bune.
În 10 școli au fost deja renovate câteva săli de clasă, pentru 30 de școli a fost procurată mobilă nouă pentru clasele primare, majoritatea școlilor au primit tehnică, programe software și alte echipamente necesare pentru digitalizare. Următorul pas este reparația capitală. Primele proiecte tehnice pentru restaurarea completă a școlilor vor fi gata în decembrie. Sperăm ca în martie să începem lucrările și, probabil, primele școli vor fi renovate după mijlocul anului viitor.
Este planificată, pe termen lung, construcția unor școli mari noi?
Având în vedere situația demografică, nu există premise pentru construcția unor școli noi, de aceea punem accentul pe reparația capitală a clădirilor existente. În Chișinău acest lucru ar putea deveni un subiect de discuție, însă am mers pe altă cale și am decis să transmitem două clădiri pregătite pentru utilizare. În oraș ne-am concentrat pe repararea obiectivelor care sunt folosite parțial sau deloc — clădiri cu cadrul și pereții deja gata. Adică nu este vorba despre construcție de la zero, ci despre modernizarea școlilor existente. În același timp, este foarte importantă implicarea consiliului municipal și a primarului, deoarece aceasta este în primul rând responsabilitatea lor. Noi putem ajuta, de aceea transmitem două clădiri, dar obligația principală rămâne a primarului Chișinăului.
Tudor Mardei | NewsMaker
Subiectul privind introducerea camerelor de supraveghere la examenele pentru elevii de clasa a IX-a este discutat de mult timp. Putem aștepta noutăți în acest an?
În acest an camere nu vor fi. Vom acționa după schema de anul trecut: la examen vor fi prezenți observatori, iar verificarea examenelor va fi centralizată. Posibil că în acest an vor apărea centre de examen, unde vor veni elevi din mai multe școli. Decizia privind crearea unor astfel de centre am lăsat-o la discreția fiecărui consiliu raional. Până în februarie vom cunoaște care consilii au decis să deschidă centre raionale. Pentru unele va fi o soluție convenabilă, deoarece în unele școli susțin examenul doar doi, trei sau patru elevi. În acest caz este mai rațional să fie adunați acești elevi într-un singur centru și aduși cu autobuzul școlar. Atunci, pentru monitorizarea examenului nu vor fi necesare cinci persoane, dar va fi suficientă una.
Absolvenții de liceu pot primi „automat” nota 10 la unele discipline ale examenului de bacalaureat, iar din acest an — și la limba română. Ar putea fi aplicat un mecanism similar și pentru elevii clasei a IX-a?
Este posibil. Inițial planificăm să pilotăm sistemul în anul 2026: vom vedea cum va funcționa și care va fi cererea. Deja există propuneri din raioane de a oferi aceeași posibilitate pentru limbile minoritare: găgăuză, ucraineană, bulgară și altele. Este și aceasta o idee interesantă, dar sarcina pentru anul 2026 este să testăm mecanismul pentru limba română în clasa a XII-a, iar apoi să analizăm o posibilă extindere.
Examenul de confirmare a nivelului de stăpânire a limbii române este o noutate pentru Moldova: un astfel de tip de examen lingvistic nu am avut. El este actual atât pentru adulți, cât și pentru elevi. Este un examen unic pentru toți la limba română. El include trei componente: vorbirea orală, audierea și partea scrisă. Formatul corespunde examenelor standard de competență lingvistică, ca la limba franceză, germană, engleză și alte limbi. Pentru noi este o abordare obișnuită, dar pentru limba română este introdusă pentru prima dată.
„Analizăm cum să contracarăm utilizarea inteligenței artificiale la examene”
Dacă vorbim despre sistemul de evaluare, cât de eficient este el astăzi? Există necesitatea sau intenția de a schimba modul în care sunt evaluate cunoștințele elevilor?
Probabil vom merge pe calea introducerii notelor în clasa a patra pentru disciplinele de examen. În acest an pilotăm acest lucru în multe școli, deoarece profesorii și-au exprimat o astfel de dorință, iar noi am discutat îndelung acest subiect cu părinții. Școlile care au dorit să treacă la note în clasa a patra — deoarece acum în clasele primare se folosesc doar descriptori, iar notele încep din clasa a cincea — au primit această posibilitate. În unele școli acest lucru a fost deja implementat în acest an, iar rezultatele sunt deocamdată bune. Cred că în 2026 vom extinde neapărat această practică. În rest, deocamdată nu sunt alte noutăți. De asemenea, analizăm cum să contracarăm utilizarea inteligenței artificiale, în special în universități, pentru ca cunoștințele elevilor să poată fi verificate obiectiv în condițiile unor tehnologii care se schimbă rapid.
Regulamentul privind utilizarea telefoanelor în școli a intrat în vigoare în acest an. Cum se aplică în practică, există deja primele rezultate, au apărut probleme, de exemplu, legate de depozitarea telefoanelor?
Am realizat un sondaj în toate școlile aproximativ la nouă luni după introducerea noului regulament. Marea majoritate a școlilor îl implementează, iar majoritatea nu semnalează probleme. Aproape că nu au fost plângeri. Per ansamblu, sistemul funcționează bine, iar această schimbare a fost implementată cu succes. În același timp, Moldova se află în tendința internațională generală: în multe țări europene deja funcționează o practică similară, iar altele abia încep să o introducă.
„Există momente în care pozițiile noastre nu coincid”
Cum evaluați interacțiunea actuală cu direcția educație a Găgăuziei: există dialog sau persistă tensiunea?
Chiar ieri am fost în Găgăuzia, unde am sărbătorit finalizarea cursurilor de limbă găgăuză. Din bugetul de stat am finanțat un curs suplimentar pentru educatoarele din grădinițe. M-am bucurat să mă întâlnesc cu toți participanții. Cursurile au trezit un interes mare, iar noi planificăm să dezvoltăm această direcție anul viitor, făcând-o mai amplă. Per ansamblu, susținem activ tot ceea ce are legătură cu limba găgăuză. Acolo s-au aflat și reprezentanți ai autorităților locale, cu care am discutat. Desigur, există momente în care pozițiile noastre nu coincid, dar cu direcția educație a fost menținut mereu dialogul — uneori dificil, dar el a existat întotdeauna.
În ce măsură „legea educației” adoptată de Adunarea Populară a Găgăuziei corespunde legislației naționale?
Ceea ce au adoptat ei recent, desigur, nu este o lege constituțională. A mai existat o încercare de a face acest lucru în 2014, dar atunci Curtea Constituțională a declarat legea neconstituțională. De această dată situația va fi similară. Cred că trebuie să analizăm legea în contextul situației electorale actuale din Găgăuzia.
Noi întotdeauna am susținut și vom susține limba găgăuză, inclusiv din bugetul de stat — de la editarea manualelor până la desfășurarea cursurilor și finanțarea diferitelor activități. Întotdeauna salutăm astfel de inițiative, dar dorim ca colegii găgăuzi să manifeste precauție la implementarea prevederilor obligatorii.
În Găgăuzia există patru școli în care această chestiune este deosebit de delicată. O școală bulgară, unde 99% dintre elevi sunt bulgari, de aceea ei studiază limba bulgară ca limbă maternă. În două școli românești aproximativ 25% dintre elevi sunt moldoveni, iar jumătate dintre ei nici măcar nu locuiesc în Găgăuzia, de aceea nu este clar dacă are sens să fie obligați să studieze limba găgăuză. Noi avem o singură limbă obligatorie pentru toți — limba română, iar celelalte sunt studiate ca limbi materne. Pentru cei pentru care limba este maternă, are sens să o învețe, însă impunerea ei altor minorități nu este întotdeauna o practică bună. Cred că colegii din Găgăuzia ar trebui să mai reflecteze o dată asupra acestui subiect.
Tudor Mardei | NewsMaker
În ceea ce privește școlile românești, cât de mare este interesul pentru studiul limbii române în Găgăuzia și există oare necesitatea de a deschide școli românești suplimentare?
Interesul este enorm, și acest lucru ne bucură. Ambele școli sunt supraaglomerate. De aceea, în acest an am oferit școlii Luceafărul o clădire nouă — anterior acolo era o școală profesională, care ne aparținea. Clasele superioare au fost transferate acolo. Până atunci, ele ocupau un spațiu destinat unei grădinițe. Acum condițiile s-au îmbunătățit considerabil, există posibilitatea de a primi încă elevi suplimentari, și ne bucură foarte mult faptul că interesul pentru studierea limbii române continuă să crească.
Este puțin probabil, dar este posibil, ca noi să construim noi școli sau noi blocuri în școlile existente. Per ansamblu însă, strategia este orientată spre dezvoltarea educației multilingve — creșterea numărului de ore în limbile română și găgăuză din contul altor discipline nelingvistice. În această privință există deja o anumită deschidere. Am modificat formula de finanțare, iar acum se discută activ cum poate fi realizat acest lucru în practică și extins.
A retras sau nu Ministerul Educației noul manual de istorie pentru clasa a XII-a, care a provocat scandal și critici din partea multor organizații, inclusiv din partea memorialului israelian al Holocaustului, Yad Vashem?
Nu am retras manualul și nu îl vom retrage. Așa cum am spus deja, am pregătit materiale suplimentare pentru manual — și, cred, acestea au fost deja publicate. Scopul acestei decizii este să asigurăm mai multe informații despre Holocaust. Ne-am îndeplinit obligațiile, dar nu poate fi vorba despre retragerea manualului.
În școlile cu predare în limba rusă există disciplina obligatorie „Istoria și cultura poporului rus”, însă, de exemplu, istoria poporului găgăuz este aproape absentă. Intenționați să revizuiți acest program?
Aceasta este o discuție foarte veche. Încă în anul 2006 s-a decis dezvoltarea disciplinelor monoculturale: pentru fiecare minoritate etnică — propria disciplină, în locul uneia integratoare. La momentul actual nu există o decizie de a modifica această practică de lungă durată, deoarece nu toate minoritățile etnice o susțin. De aceea, aici nu vom impune nimic.
Există o anumită practică și noi o vom urma în continuare. Referitor la această disciplină specifică — „Istoria și cultura poporului rus” — ministerul a făcut un mare pas înainte aproximativ acum doi ani, când pentru prima dată a introdus curriculumul.
Până atunci, disciplina practic nu era reglementată și era plină de elemente de propagandă și de „lume rusă” în cea mai rea manifestare. Pentru prima dată statul a stabilit clar ce poate fi predat la această disciplină și ce nu. În același timp, în program acum există mai multe informații despre contribuția vorbitorilor de limbă rusă și a etnicilor ruși la dezvoltarea Moldovei și a regiunii. Pe acest aspect trebuie pus accentul: disciplina trebuie să vorbească nu despre Rusia, ci despre cultura rusă, în special despre contribuția semnificativă a minorității etnice ruse. Această contribuție a fost importantă și despre ea trebuie să se știe.
Tudor Mardei | NewsMaker
„Orice absolvent al școlii trebuie să poată continua studiile în limba română”
Se prevede dezvoltarea învățământului superior în limba rusă în Moldova și cât de mare este, de fapt, cererea pentru astfel de programe?
Nu există o cerere concretă pentru aceasta. Oamenii se orientează spre grupele rusofone existente, dar mulți vorbitori de limbă rusă obțin cu succes studii superioare în limba română și se integrează complet în procesul educațional. Cred că anume această cale trebuie dezvoltată și trebuie făcut tot posibilul ca, la finalizarea școlii, orice absolvent să poată continua studiile în limba română.
Intenționați să atrageți noi studenți străini? Dacă da, din ce țări?
Acum mizăm pe India, de unde anul acesta a crescut fluxul de studenți. Am desfășurat activ campanii de marketing acolo și de mai multe ori am prezentat universitățile noastre. Trebuie de înțeles că acest proces nu este simplu, deoarece universitățile noastre trebuie să aibă capacitatea de a preda în limba engleză. În prezent plătim cursuri de engleză pentru profesori, traducem materiale didactice și dezvoltăm departamentele corespunzătoare. Aceasta este o direcție importantă, dar deocamdată nu este foarte populară în universități. Nu toți conștientizează că, pe fundalul unui declin demografic rapid, studenții străini reprezintă o șansă pentru menținerea și dezvoltarea sistemului. Am început să investim resurse mari și deja vedem primele rezultate, dar sperăm la unele și mai bune în anii 2027–2028.
Ministerele Educației din Moldova și China au semnat recent un acord de cooperare. Există deja primele rezultate?
Limba chineză este deja studiată în unele școli din Chișinău și în toată țara, interesul față de ea fiind deosebit de mare în capitală. Pe baza unei solicitări am aprobat curriculumul, iar acum limba chineză poate fi aleasă pentru examenul de bacalaureat. Colegii de la Centrul Confucius continuă să ajute cu materiale didactice și cursuri pentru profesori. În următorii ani numărul profesorilor din China va crește, iar pe termen lung se pune accentul pe faptul ca profesorii locali moldoveni să poată preda limba chineză la un nivel înalt.
În acest an de studii, în multe universități a fost introdusă forma de învățământ la distanță. Sunt planificate noi pași în direcția digitalizării universităților?
În ceea ce privește învățământul online, am mizat în primul rând pe studenții străini și pe diaspora moldovenească — două piețe-cheie. În plus, a fost efectuat un volum mare de lucru asupra sistemului eAdmitere: anterior era utilizat doar pentru admiterea la licență, iar anul acesta deja a fost folosit pentru admiterea la programele de masterat. În prezent se finalizează elaborarea unui sistem informațional standardizat pentru prelucrarea datelor tuturor universităților.
Pe lângă aceasta, pornește un proiect mare și interesant. În colaborare cu Ministerul Economiei, Universitatea Tehnică și asociația companiilor IT, am obținut un grant al UE de 5 milioane de euro — proiectul „AI-Antenna” pentru dezvoltarea ecosistemului local de inteligență artificială și conectarea la supercomputerul din Polonia. În anul 2026 vor fi noutăți interesante legate de inteligența artificială.
Cât de acut este în prezent deficitul de cadre didactice în școli și cât de eficientă este politica de majorare a burselor și a plăților pentru munca prin repartizare?
Deficitul de cadre didactice scade. Dacă acum trei ani existau aproximativ 2 mii de locuri vacante, atunci în iunie anul acesta — 1,5 mii. Numărul absolvenților care decid să lucreze prin repartizare crește în fiecare an. În acest an peste 400 de tineri specialiști au mers să lucreze în școli și grădinițe după finalizarea colegiilor și universităților pedagogice. Scopul nostru strategic este să ajungem la 500 de astfel de specialiști și lucrăm activ pentru asta.
Vestea bună este că numărul studenților crește de la an la an. Anul trecut am observat o creștere bună a admiterilor la facultățile pedagogice, iar în acest an rezultatul, în ansamblu, s-a repetat. Se observă o anumită stabilizare și vom analiza măsuri suplimentare pentru creșterea numărului de candidați sau a celor care ulterior merg să lucreze în școli.
Tudor Mardei | NewsMaker
„Posibil că majorări nu vor fi deloc”
După ultima ședință a guvernului, ați anunțat majorarea salariilor pentru cadrele didactice. Federația Sindicală a Educației și Științei din Moldova solicită ca salariul mediu din domeniu să ajungă la nivelul salariului mediu pe economie. Ce majorare este posibilă în prezent și, pe termen mai lung, când ar putea ministerul să îndeplinească această cerință?
Deocamdată nu este clar cum va fi majorarea de la 1 ianuarie. Posibil ca ea să nu fie deloc. Subiectul este discutat activ în guvern, iar decizia finală va fi anunțată de prim-ministru după adoptare, cel mai probabil săptămâna viitoare.
Pe termen mediu, aducerea salariului mediu din sector la nivelul salariului mediu pe economie este posibilă, deși cu mari dificultăți. Este un obiectiv ambițios și multe vor depinde de ritmurile creșterii economice în următorii 2–4 ani.
În ultima perioadă au fost inițiate mai multe dosare privind corupția și abuzul de serviciu în sistemul educației. Cât de răspândită este această problemă și ce măsuri poate lua ministerul educației pentru a o preveni?
Problema există și înțelegem bine acest lucru. Am salutat acțiunile active ale Centrului Anticorupție și, în opinia mea, este nevoie de și mai multe eforturi pentru reducerea acestui fenomen. Ministerul promovează activ toate inițiativele legate de integritate în sistemul educației. Deja am retras gradele didactice de la două educatoare de grădiniță implicate în încălcări. În prezent, consiliul de etică examinează situația de la liceul „Gheorghe Asachi”. Ne vom implica în limitele posibilităților noastre — anume pentru aceasta a fost creat instrumentul de retragere a gradelor didactice, pe care îl folosim activ. În același timp, subliniem constant că sistemul educațional nu va tolera corupția, în special prin intermediul direcțiilor de educație, pentru ca acestea să promoveze acest principiu și să combată încălcările. Este important ca părinții să sesizeze astfel de cazuri, dacă ele apar.
A fost realizată o anchetă internă după ce organele de drept au deschis un dosar penal privind suspiciuni de rezidențiat fictiv la Universitatea de Stat de Medicină „Nicolae Testemițanu”?
În acest caz, deocamdată nu este clar dacă diplomele au fost false. Universitatea de Medicină a efectuat o anchetă. Problema ține de autenticitatea documentelor pe care studenții le aduceau din România și de practica pe care ei o efectuau acolo. Cred că universitatea va modifica procedurile interne și în viitor va verifica mai atent acest aspect.
Problema constă în faptul că fie spitalele din România eliberau astfel de documente, fie ele erau falsificate complet chiar de către studenți. În orice caz, Universitatea de Medicină trebuie să revizuiască procesul de verificare a unor astfel de documente. Poate ar trebui acreditate alte instituții sau stabilită o interacțiune directă cu spitalele care oferă practica. Sau chiar închisă complet această posibilitate, astfel încât rezidențiatul să fie efectuat în totalitate aici.
Tudor Mardei | NewsMaker
În luna mai au fost depistate 33 de cazuri de participare a profesorilor moldoveni la „instruiri” organizate în Rusia de organizația „Eurasia”. Cu ce s-a încheiat ancheta și ce măsuri au fost luate pentru a preveni situații similare în viitor?
În primul rând, prin consiliul de etică am trimis tuturor școlilor și profesorilor implicați avertismente personale: dacă astfel de acțiuni se vor repeta, vom retrage gradele didactice. În ceea ce privește șefa direcției din Găgăuzia, care a participat în mod repetat la această „instruire” și la alte evenimente ce promovează organizația criminală „Șor”, aproximativ două-trei săptămâni în urmă i-am retras gradul didactic.
Cum vedeți sistemul educațional peste trei–patru ani și cât de mult se aliniază dezvoltarea acestuia acum obiectivelor integrării europene?
Pentru noi, prioritatea principală este utilizarea eficientă a fondurilor europene pentru modernizarea instituțiilor de învățământ. Cu acești bani se creează rețeaua școlilor-model, investim și în alte instituții. Aproximativ 60–70 de milioane de euro vor merge către universități pentru modernizarea căminelor și a bazei materiale.
Pe lângă aceasta, pregătim extinderea mobilității academice, astfel încât studenții și profesorii noștri să poată pleca pentru scurt timp, până la un semestru, în țări europene pentru schimb de experiență. La Chișinău va fi creată, de asemenea, o agenție Erasmus. Paralel, ne adaptăm la politica europeană în domeniul cercetării.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Moldovenii trebuie să fie precauți în ceea ce privește tentația de a aduce forță de muncă ieftină și, în special, ilegală în țară. Declarația a fost făcută de însărcinatul cu afaceri al SUA în Republica Moldova, Nick Pietrowicz. La ediția din 30 noiembrie a emisiunii „Dimensiunea Diplomatică” de la Moldova 1, el a spus că Statele Unite au suferit din cauza imigrației ilegale și acum se depun „eforturi pentru a identifica acele persoane și a le trimite înapoi în țările de origine”. Potrivit lui Pietrowicz, Moldova este „o țară mică și extrem de vulnerabilă la acest tip de schimbări” și trebuie să fie conștientă „de acest fenomen și de potențialele pericole”.
În timpul emisiunii, Pietrowicz a fost întrebat care sunt proiectele de bază ale SUA pe care le susține în R. Moldova, în ceea ce privește domeniile securității și aplicării legislației în general. El a menționat un program de 15 milioane de dolari pentru îmbunătățirea comunicațiilor serviciilor de securitate din Moldova, în special a serviciilor de urgență, precum și implicarea experților care oferă consultanță autorităților de frontieră pentru consolidarea măsurilor de securitate.
Ulterior, Nick Pietrowicz a vorbit „despre o problemă legată de aplicarea legii, care este importantă pentru Statele Unite”. „În opinia mea, ar trebui să fie importantă și pentru cetățenii Republicii Moldova. În ultimele decenii, Statele Unite au suferit din cauza imigrației ilegale a persoanelor care au intrat ilegal în țară sau care au depășit durata de ședere permisă de viză. Președintele Trump este hotărât să securizeze frontierele noastre, iar guvernul nostru depune eforturi susținute pentru a identifica și a găsi aceste persoane și a le trimite înapoi în țările de origine. (…) Aici, în Republica Moldova, nu vrem să le spunem oamenilor cum să-și conducă țara. Vrem să vă ajutăm dacă guvernul dumneavoastră are o solicitare în acest sens, dar aș sugera ca moldovenii să fie precauți în ceea ce privește pericolele migrației”, a declarat Pietrowicz.
El a mai spus că „moldovenii cunosc foarte bine fenomenul brain drain, cât de mulți moldoveni talentați și străluciți au părăsit Moldova și cum a afectat acest lucru Republica Moldova”. „Ceea ce voi nu ați suferit este ceea ce am văzut noi în Statele Unite. Oamenii vin în țara noastră, lucrează ilegal, încalcă legile și modifică structura națiunii noastre. Așadar, vă îndemnăm să fiți precauți în ceea ce privește tentația de a aduce forță de muncă ieftină și, în special, ilegală. Republica Moldova este o țară mică, este extrem de vulnerabilă la acest tip de schimbări și din nou: nu vrem să vă spunem cum să vă conduceți țara, dar fiți conștienți de acest fenomen și de potențialele pericole”, a mai declarat însărcinatul cu afaceri al SUA în R. Moldova.
În realitatea de astăzi, drepturile omului sunt adesea încălcate sau restrânse în mod ilegal. Cei aflați la putere nu de fiecare dată sunt interesați să depună eforturi pentru a respecta drepturile și libertățile omului. Iar noi nu întotdeauna cunoaștem cum să ne protejăm în situațiile în care credem că drepturile noastre au fost încălcate. Ghidul privind Drepturile Omului este conceput pentru a ne ajuta să trăim în siguranță și cu demnitate, cu o mai bună înțelegere a drepturilor noastre și pentru a ne ajuta să luăm măsuri pentru a apăra și promova drepturile omului. Aflați despre drepturile dumneavoastră, deoarece lipsa de cunoștință este în beneficiul doar al celor care încearcă să ne oprime.
Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova este o inițiativă care promovează cultura drepturilor fundamentale prin instrumente accesibile, resurse vizuale și exemple din contextul național. Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova a fost lansat oficial pe Platforma europeană pentru educația în domeniul drepturilor omului în noiembrie 2023, și a devenit disponibil publicului larg pe platforma online – humanrightsguide.md – în limba română, rusă și engleză. În prezent, Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova acoperă 10 subiecte, 20 de drepturi și mai multe teste tematice pentru verificarea cunoștințelor despre drepturile omului. Aflați cum funcționează drepturile omului în contextul situațiilor cotidiene:
Tematica despre “Ce reprezintă drepturile omului” – într-un limbaj accesibil, descrie ce sunt drepturile omului și cum să le înțelegem, ce este important de știut despre drepturile omului și care drepturi sunt considerate drepturi ale omului. Tema explică ce constituie o încălcare a drepturilor omului, dacă aveți obligații și întinderea responsabilităților dumneavoastră, care sunt documentele cheie privind drepturile omului și cine protejează drepturile omului.
Tematica despre “Instituțiile pentru drepturile omului” – explică ce instituții pentru drepturile omului sunt disponibile în Moldova și la nivel internațional, la care puteți apela pentru a stabili dacă drepturile dumneavoastră au fost încălcate. La nivel național, aveți la dispoziție două instituții naționale pentru drepturile omului – Avocatul Poporului (Ombudsmanul) și Consiliul pentru Egalitate. Există, de asemenea, Curtea Constituțională a Republicii Moldova, care examinează constituționalitatea diferitelor legi și reglementări din Moldova. În ceea ce privește instituțiile internaționale, Ghidul vă va ajuta să înțelegeți cum să apelați la Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau la Comitetul ONU pentru Drepturile Omului, în cazul în care mecanismele naționale de atac au fost ineficiente și o posibilă violare a drepturilor omului nu a fost suficient investigată sau remediată.
Tematica despre “Organizații care vă pot ajuta” – vă prezintă diverse organizații active în domeniul drepturilor omului în Moldova. Sunt incluse două secțiuni detaliate care descriu rolul organizațiilor neguvernamentale și al instituțiilor de stat în activitatea privind drepturile omului în general sau în sprijinirea anumitor grupuri din societate și protejarea anumitor drepturi, precum și organizațiile pe care le puteți contacta pentru asistență în situația dumneavoastră specifică. Ghidul va explica modul în care aceste organizații vă pot ajuta în situații care implică potențiale încălcări ale drepturilor omului. De asemenea, va oferi informații generale despre activitățile lor și informațiile lor de contact.
Tematica despre “Restrângerile drepturilor omului” – explică ce drepturi ale omului pot fi restrânse și care sunt cerințele juridice pentru ca astfel de restrângeri să fie legale. De asemenea, sunt prezentate modalitățile prin care drepturile omului pot fi restrânse și căile de atac care ar trebui să fie disponibile pentru a contesta astfel de restrângeri. În acest subiect, veți găsi informații despre drepturile absolute și drepturile cu nucleul protejat și veți afla ce restrângeri sunt permise și cum sunt stabilite aceste restrângeri. Tematica data conține și informații despre derogările de la drepturile omului care sunt permise în situații de urgență, cum ar fi războiul, amenințarea teroristă sau pandemia.
Tematica despre “Participarea сivică” – explică drepturile de participare civică pe care le au cetățenii Republicii Moldova și alte personae, și cum legea protejează aceste drepturi. Aceasta este singura temă din Ghid care nu se referă numai la drepturi, ci și la modul în care oamenii pot lua parte activ la viața țărilor lor și pot influența deciziile luate de autorități. Această temă arată că participarea noastră nu se încheie atunci când alegem un nou Parlament, Președinte și votăm la referendum. Putem participa în moduri foarte diferite și putem influența dezvoltarea țării și a societății noastre. Noi înșine ne putem alătura partidelor politice și putem participa la alegeri în calitate de candidați. Putem forma și participa la organizații neguvernamentale și sindicate. De asemenea, putem participa la dezbaterea și îmbunătățirea proiectelor de legi, organizarea de demonstrații și greve, voluntariat și crearea de oportunități pentru participarea tinerilor, a grupurilor vulnerabile și a minorităților, astfel încât vocea fiecăruia să fie auzită.
Tematica despre “Instanțele de judecată și procesele de judecată” – explică drepturile omului în instanță și cum să le asigurați. De asemenea, sunt demonstrate situații diverse în care este posibil să fie nevoie să vă adresați instanței, cum ar fi soluționarea unui litigiu financiar cu o altă persoană sau depunerea unei plângeri cu privire la o decizie a unei instituții de stat. Informațiile despre drepturile și responsabilitățile care vă garantează un proces echitabil vă vor ajuta să vă pregătiți pentru un proces viitor sau să evaluați procesul în care sunteți implicat în prezent. Aceste informații vă pot ajuta să înțelegeți potențialele încălcări ale drepturilor omului și cum să le protejați dacă considerați că drepturile dumneavoastră au fost violate. Selectați o procedură judiciară din listă din această secțiune (procedură penală, procedură contravențională, procedură civilă sau procedură administrativă) și aflați mai multe despre drepturile și responsabilitățile dumneavoastră într-o situație concretă.
Tematica despre “Penitenciare” – descrie drepturile fundamentale ale persoanelor private de libertate și modul în care aceste drepturi ar trebui asigurate. A fi încarcerat nu înseamnă că vă pierdeți drepturile omului. Drepturile omului trebuie respectate chiar dacă sunteți privat de libertate. Această secțiune descrie standardele privind condițiile de deținere, atitudinea personalului penitenciarului, îngrijirea medicală care trebuie acordată deținuților, posibilele mijloace de comunicare dintre deținuți și lumea exterioară, precum și tipurile de muncă, activitățile religioase și de altă natură în care deținuții pot fi implicați în timpul executării pedepsei. Această secțiune include compartimente despre: Condiții de detenție, Sănătatea, Tratamentul și siguranța, Ordinea interioară și măsurile de securitate, Corespondență și vizitele, Munca, religia și activitățile zilnice. De asemenea, veți găsi informații despre modul în care deținuții pot depune plângeri cu privire la ispășirea pedepsei.
Tematica despre “Familia” – explică conceptul de „familie” și discută situații în care pot fi afectate drepturile dumneavoastră reproductive, drepturile și responsabilitățile conjugale sau parentale sau drepturile dumneavoastră ca și copil. Subiectul explică, de asemenea, modul în care diverse acțiuni în astfel de situații pot interfera cu dreptul dumneavoastră la o viață privată și de familie. Familia este o relație personală de facto sau formalizată legal între doi parteneri, precum și relația dintre un părinte și un copil. Dreptul de a stabili și menține aceste relații este protejat de drepturile omului. Dreptul la o viață privată și de familie include diverse aspecte, despre care puteți afla mai mult în compartimentele abordate în acest subiect – Ce este familia, Dreptul de a-vă cunoaște originile, Dreptul de a întemeia o familie, Drepturile reproductive, Părinții, Copilul și Mecanisme de suport al familiei.
Tematica despre “Reținerea și arestul preventiv” – este o resursă online excelentă privind dreptul la libertate și siguranță al persoanei, explicându-l din perspectiva drepturilor omului, atât pentru educarea publicului larg, cât și pentru profesioniștii care lucrează în domeniu. Tematica data vă va ajuta să aflați despre drepturile dumneavoastră, pentru că explică situațiile în care puteți fi reținut și deținut în arest preventiv, drepturile de bază pe care le aveți pe parcursul reținerii sau pe parcursul detenției, explică procedura care ar trebui urmată, modul cum ar trebui să fiți tratat, și descrie ce încălcări ale drepturilor omului pot apărea în anumite situații în timpul procesului. În timpul proceselor de reținere și detenție, pot fi afectate drepturi ale omului precum dreptul la libertate și siguranţă, dreptul la un proces echitabil, dreptul la viață, interzicerea tratamentelor inumane ori degradante sau a torturii, și dreptul la viață privată. De asemenea, vă puteți familiariza cu actele juridice relevante și jurisprudența prevăzute în această secțiune.
Tematica despre “Discriminarea” – este dedicată dreptului de a vă exercita drepturile omului în mod egal cu ceilalți. Aceasta include dreptul la protecție împotriva discriminării. Întrucât discriminarea se manifestă în multe situații de viață și este comisă atât de funcționari publici, cât și de persoane private, este important să o recunoașteți și să știți cum să vă apărați drepturile. Interzicerea discriminării constituie fundamentul tuturor drepturilor omului. Acest subiect va explica în detaliu ce este discriminarea și vă va ajuta să recunoașteți diferite tipuri de discriminare. În secțiunea „Situații discriminatorii”, puteți găsi informații despre situațiile (la locul de muncă, în instituțiile de învățământ sau la achiziționarea de bunuri și servicii) sau domeniile (ocuparea forței de muncă, educație, accesul la bunuri și servicii, asistență medicală etc.) în care discriminarea are loc cel mai des. Această secțiune include, de asemenea, un compartiment „Crime motivate de ură”, unde puteți afla despre ce infracțiuni pot fi considerate crime motivate de ură, diferitele tipuri de răspundere, statutul de victimă și cum să obțineți asistență. Compartimentul „Cum să depuneți plângere” explică cum și unde să depuneți o plângere privind discriminarea și unde să solicitați ajutor.
Pe lângă tematicile enumerate mai sus, Ghidul privind Drepturilor Omului pentru Moldova conține descrierea a douăzeci de drepturi, pe care le puteți accesa pe platforma Ghidului.
De asemenea, puteți fi interesat de jurisprudență, atunci puteți studia cauze privind Republica Moldova sau alte țări citate în Ghid, provenite din instanțele naționale, sau din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sau a Comitetului ONU pentru Drepturile Omului.
Dacă doriți să utilizați Ghidul în scopuri educaționale sau pentru a vă evalua cunoștințele despre drepturile omului înainte sau după studierea tematicelor prezentate în Ghid, puteți îndeplini teste pe diverse teme din Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova.
Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova este elaborat în cadrul proiectelor „Educația incluzivă pentru drepturile omului – o poartă către buna guvernare și participarea civică” și „Ghidul privind drepturile omului – educația în domeniul drepturilor omului pentru consolidarea respectării statului de drept și a valorilor democratice”, finanțat în cadrul programului Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia „Proiecte de cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională”, și face parte din Platforma digitală europeană pentru educația în domeniul drepturilor omului. Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova este elaborat de asociația obștească Ambasada Drepturilor Omului, în parteneriat cu organizația Societatea Baltică pentru Drepturile Omului (BHRS) din Riga. Partenerii proiectului în Moldova sunt Oficiul Avocatului Poporului din Republica Moldova (Ombudsman) și Consiliul pentru Egalitate din Republica Moldova.
Armele descoperite în camionul de la vama Albița ar fi intrat în țară în tranșe, iar Republica Moldova nu a mai înregistrat cazuri de depistare a unor cantități atât de mari de armament. Declarația a fost făcută de către ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, în cadrul ediției din 30 noiembrie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8. Oficiala a precizat că există vulnerabilități în controlul la frontieră, în special pe segmentul dintre Ucraina și regiunea transnistreană.
„Totodată, cred că este foarte important să ținem cont de faptul că având un război la frontieră, riscurile de a avea pe teritoriul Republicii Moldova astfel de obiecte crește și noi avem experiența tuturor țărilor care au trecut prin războaie sau conflicte militare”, a declarat Daniella Misail-Nichitin.
Toate instituțiile statului au fost în alertă maximă și au lucrat coordonat, a mai spus ministra de Interne. Potrivit ei, există mai multe vulnerabilități din două motive principale:
„Noi avem frontiera verde, noi mai avem și o porțiune la frontiera cu Ucraina care nu este controlată de autoritățile constituționale și în acest sens, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, bineînțeles că lucrăm să consolidăm tot ce înseamnă supravegherea frontierei de stat, schimbul de informații operative astfel încât să avem niște scenarii predictibile. În contextul războiului din Ucraina, serviciul grănicerilor din această țară este o parte mobilizată în acțiunile militare și nu se mai desfășoară cu atâta rigurozitate controlul frontierei. (…) Ea este separată sau izolată prin niște șanțuri, dar asta nu este suficient pentru a spune că prin această porțiune nu pot pătrunde în această regiune substanțe sau obiecte interzise”, a mai spus oficiala.
Ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, afirmă că, deși Poliția de Frontieră nu efectuează verificările propriu-zise ale bunurilor aflate în mijloacele de transport care traversează frontiera, sistemul de control necesită în continuare consolidare.
„Deci, ca să concluzionez, într-adevăr mai avem de muncit la fortificarea și consolidarea mecanismelor de supraveghere a frontierei de stat, fie că vorbim despre punctele de trecere, fie că vorbim despre linia verde. Nu pot să dau acum numele unui punct de trecere a frontierei sau să dezvolt alte scenarii, pentru că toate acestea sunt în proces de investigație. Sunt și anchete de serviciu, iar la finalizarea acestora vom putea spune cu certitudine: a fost aceeași tură, a fost vorba de factor uman, de o breșă de procedură sau de probleme tehnice”, a mai spus ministra.
Menționăm că, pe 26 noiembrie, Comisia parlamentară pentru securitate națională, apărare și ordine publică a desfășurat audieri pe trei cazuri, inclusiv în cazul camionului cu muniții de la vama Leușeni–Albița. Acestea s-au desfășurat „cu ușile închise”, deoarece, a declarat președintele Comisiei Lilian Carp, „sunt date din dosar și se află în proces de documentare”. *** Un camion cu armament, descoperit în noaptea de 19 spre 20 noiembrie la Vama Albița–Leușeni, a declanșat anchete în Republica Moldova și România. Procuratura Generală declarat că armamentul a fost preluat „dintr-un depozit neidentificat din Ucraina, de la persoane necunoscute”.
Pe 20 noiembrie, procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au anunțat reținerea a două persoane pentru 72 de ore. Ulterior, pe 21 noiembrie, au anunțat că a fost reținută și a treia persoană. Cei trei reținuți, toți din Chișinău, au avut următoarele roluri în schemă, conform procurorilor: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii (a treia persoană reținută), conducătorul companiei de transport și brokerul. Tot pe 21 noiembrie, Poliția Română a anunțat reținerea șoferului camionului. Procurorii din R. Moldova au confirmat că șoferul, reținut de autoritățile române, este cetățean al Republicii Moldova și că marfa de contrabandă a fost încărcată în camion în municipiul Chișinău.
Pe 26 noiembrie, șeful Inspectoratului General al Poliției din R. Moldova a anunțat că încă o persoană a fost reținută pentru 72 de ore în dosarul camionului. Potrivit acestuia, persoana ar fi avut rolul de organizator.
NewsMaker a adunat informațiile publice despre cazul armamentului de la vamă AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Cu ocazia Zilei Naționale a României, președinta Maia Sandu a declarat că astăzi celebrăm momentul istoric de la 1 decembrie 1918. „Un moment care a deschis acum mai bine de un secol drumul spre pace, libertate și democrație pentru poporul român”, a comunicat șefa statului. Președintele Parlamentului Igor Grosu a spus că R. Moldova este „binecuvântată să aibă un frate, chiar peste Prut, care ne ajută și ne ghidează ori de câte ori avem nevoie”. Premierul Alexandru Munteanu a menționat că „România este un reper pentru noi”, iar „solidaritatea sa ne oferă încrederea că și Republica Moldova va reuși”.
Președinta Maia Sandu a declarat că „astăzi celebrăm momentul istoric de la 1 decembrie 1918 – un moment care a deschis acum mai bine de un secol drumul spre pace, libertate și democrație pentru poporul român”.
„Aceste valori sunt însă amenințate acum mai mult ca oricând. În acest context complicat, datoria noastră este să onorăm prin fapte eforturile și sacrificiile celor care au făcut posibilă decizia istorică de la Alba Iulia. Să apărăm moștenirea lor, pentru ca și noi, la rândul nostru, să lăsăm copiilor și nepoților un spațiu românesc în care să poată trăi liber, demn și cu respect pentru valorile naționale. La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor!”, se mai arată în mesajul președintei Republicii Moldova.
Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a înregistrat un mesaj video cu ocazia Zilei Naționale a României.
„Felicit românii de pretutindeni cu ocazia Zilei Naționale a României! Este o sărbătoare a noastră comună, o ocazie să ne amintim de istoria și cultura care ne unește, ne ține împreună și ne protejează. Moldovenii iubesc România, se uită spre ea cu respect, recunoștință și gratitudine. Suntem binecuvântați să avem un frate, chiar peste Prut, care ne ajută și ne ghidează ori de câte ori avem nevoie. Să construim în continuare poduri, școli, grădinițe, punți de legătură. Să ne păstrăm istoria și valorile comune. La Mulți ani, România!”, a declarat Grosu.
Premierul Alexandru Munteanu a declarat că „1 decembrie are o semnificație dublă pentru toți cei care simt românește și iubesc România”. „Celebrăm legăturile care ne unesc, prin aceiași eroi ai istoriei, prin aceleași doine strămoșești, prin aceleași răni ale trecutului, dar celebrăm și aspirațiile comune pentru un viitor în libertate, demnitate și pace. Tot ce ne leagă face ca parcursul european pe care-l construim să fie nu doar o șansă la bunăstare și securitate, ci și unicul drum firesc”, a menționat oficialul.
Munteanu a mai spus că „azi celebrăm împreună România și reconfirmăm angajamentul nostru ferm de a construi o relație indestructibilă între Chișinău și București”. „România este un reper pentru noi, privim cu respect și recunoștință tot sprijinul oferit de-a lungul timpului. Privim cu admirație progresele României, iar solidaritatea sa ne oferă încrederea că și Republica Moldova va reuși. La mulți ani, România!”, a adăugat premierul.
