Viață

„Bătălia pentru democrație nu se va duce doar la urne”: Maia Sandu la Forumul Mass-Media, cere reglementarea spațiului informațional și sprijin pentru presă

Dumitru Petruleac
| 8 decembrie, 2025
10:51

Lupta cu dezinformarea, manipularea prin tehnologii bazate pe inteligența artificială și atacurile informaționale externe coordonate vor fi printre cele mai mari provocări ale generației noastre. Declarația a fost făcută de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în deschiderea Forumului Mass-Media organizat la Chișinău. Șefa statului a subliniat rolul instituțiilor de presă, care „în ultimii ani au demonstrat o maturitate democratică remarcabilă” și au făcut față presiunilor uriașe.

„Prin munca Dumneavoastră ați contribuit nemijlocit la protejarea democrației, iar jurnalismul de investigație a devenit o adevărată forță civică, care a expus în țară și peste hotare, gravitatea pericolelor existențiale cu care ne-am confruntat. Știm cu toții că nu a fost ușor, dar ați perseverat în a continua să informați corect și să apărați interesul public, chiar dacă anume în acest an a survenit închiderea unor programe importante de sprijin pentru presa liberă”, a declarat Maia Sandu.

Președinta țării a accentuat că în anii următori lupta pentru democrație nu se va duce doar la urne și instituții ci va trece spre mare măsuri la spațiul informaționat, iar autoritățiile trebuie să fie pregătite.

„În acest context, volumul și agresivitatea dezinformării riscă să depășească, în următorii ani, ceea ce am văzut până acum. Impersonarea cu ajutorul inteligenței artificiale sau fabricarea de pseudo-realități nu mai sunt demult riscuri teoretice, ci mijloace folosite la scară largă în multe state și care vor continua să fie utilizate și împotriva noastră, cu încă și mai multă intensitate. Dacă nu conștientizăm acest lucru, nu ne pregătim și nu ne unim forțele, democrația riscă să fie învinsă prin falsuri și manipulare”, a mai spus preșdinta.

Șefa statului a recunoscut problema subfinanțării redacțiilor locale și a subliniat necesitatea identificării unor soluții bazate pe colaborare, eficiență și profesionalizare. Aceasta include modificări legislative și stabilirea unor reguli pentru spațiul online, menținând în același timp libertatea de exprimare, iar noile forme de manipulare să fie sancționate.

„Știu că nu aveți luxul unor redacții mari sau al unor bugete generoase. În fața acestor realități, trebuie să acționăm împreună. Este imperativă modernizarea cadrului legislativ – pentru că nu mai putem apăra democrația cu instrumentele de acum câteva decenii. Invit comunitatea media, experții și producătorii de conținut să participe activ la elaborarea acestor norme”, a afirmat oficiala.

În acest context, șefa statului a subliniat necesitatea colaborării între instituțiile media, partajarea resurselor și dezvoltarea expertizei jurnalistice, în special în domeniile economiei, securității și integrării europene.

Președinta a mai făcut un apel către Ministerul Educației și Cercetării, mediul universitar și întreaga breaslă jurnalistică, pentru a considera formarea profesională a jurnaliștilor o responsabilitate comună și pentru a introduce educația media și alfabetizarea digitală în școli, ca o investiție pe termen lung în sănătatea democrației.

Potrivit președintelui țării, planul de reziliență aprobat recent de Consiliul Național de Securitate oferă un cadru prin care poate fi consolidat spațiul informațional și pot fi valorificate oportunitățile anilor următori în protejarea democrației.

Forumul Mass-Media este organizat la Chișinău pe 8 și 9 decembrie. Aflat la cea de-a 10-a ediție, evenimentul, pune în dezbatere, prioritățile legislative în domeniul media și sustenabilitatea instituțiilor de presă, dezvoltarea jurnalismului în epoca giganților tehnologici și a inteligenței artificiale, dar și reflectarea alegerilor în contextul influențelor informaționale străine.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

NM espresso

NM Espresso: Integrarea Transnistriei „pas cu pas”, o plângere la Consiliul Europei din cauza „Giovanni și Giovanna” și aeroportul legendar din sudul Moldovei

Video

(VIDEO) Prejudiciu de 580 de mii de lei: cine a extras ilegal 7 mii de tone de argilă în Găgăuzia?

Politică

„Transparența și responsabilitatea sunt extrem de importante”: Ambasadoarea UE, întrebată despre scandalurile Taburceanu și Trubca

Mihaela Conovali
| 31 iulie, 2026
08:49

Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piorko, a evitat să comenteze cazurile Anastasiei Taburceanu și lui Alexandr Trubca, invocând faptul că nu este rolul UE să se pronunțe asupra unor situații individuale. În schimb, diplomata a subliniat că buna guvernanță, transparența și responsabilitatea funcționarilor publici sunt principii esențiale pentru orice stat membru sau țară candidată la aderarea la UE. Declarațiile au fost făcute la „Cutia Neagră” de la TV8.

În timpul interviului, ambasadoarea a fost întrebată cum vede scandalurile din ultima perioadă legate de meritocrația și integritatea funcționarilor publici, precum și măsurile luate în acest sens. În context, s-a făcut referire la cazurile Anastasiei Taburceanu și lui Alexandr Trubca.

„Nu aș dori să comentez cazuri individuale. Evident, nu acesta este rolul nostru. Însă Uniunea Europeană subliniază întotdeauna că buna guvernanță, transparența și responsabilitatea, inclusiv responsabilitatea serviciilor publice, sunt extrem de importante pentru orice stat membru, orice țară candidată și, de fapt, pentru orice țară de pe pământ. Ne așteptăm ca toate aceste chestiuni să fie abordate. Cred că sunt abordate. (…) Doresc să apreciez rolul mass-mediei, inclusiv în acest context. (…) Așadar, toate aceste aspecte fac parte într-o anumită măsură din clusterul de aspecte fundamentale. (…) Prin urmare, orice progres este desigur binevenit”, a comunicat ambasadoarea.

***

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024.

Pe 15 iunie 2026, cele 27 de state membre ale UE au deschis oficial primul cluster de negocieri de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Clusterul „Valori fundamentale” – primul deschis și ultimul închis – este considerat coloana vertebrală a întregului proces. Acesta acoperă statul de drept, sistemul judiciar, drepturile fundamentale și lupta împotriva corupției și acționează ca o axă centrală a întregului proces de aderare. Ulterior, pe 14 iulie, R. Moldova și Uniunea Europeană au deschis negocierile de aderare pentru Clusterul 6 – „Relații externe”. În total, negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea sunt împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere).

***

Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, a ajuns în centrul unui scandal privind salariul de la MoldATSA. O investigație RISE arată că aceasta a primit peste un milion de lei în mai puțin de un an. Detalii – AICI. Cel mai mare salariu încasat a fost de 149 050 de lei, în decembrie 2025. Detalii AICI. Între timp, Taburceanu a anunțat că demisionează și că va restitui toate sumele primitee. Detalii – AICI. Pe 29 iunie, liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a declarat că Taburceanu ar mai fi primit un salariu lunar de 4.000 de euro ca specialist în comunicare și în cadrul Cancelariei de Stat, printr-un proiect finanțat de UE. Potrivit acestuia, contractul ar fi fost reziliat după scandalul de la MoldATSA. Delegația UE a confirmat că Taburceanu a activat în cadrul Echipei de Sprijin pentru Reforme, proiect finanțat de UE și implementat de BERD. Instituția a precizat că BERD evaluează implementarea contractului, iar Comisia Europeană va decide ulterior dacă sunt necesare măsuri suplimentare. Detalii – AICI.

Pe 30 iunie, liderul PAS, Igor Grosu, a anunțat că a exclus-o pe Taburceanu din rândurile PAS. Detalii – AICI. Ulterior, președintele Parlamentului a anunțat că Taburceanu a restituit în contul MoldATSA toate resursele încasate de la această instituție – și salariu și indemnizații, fără să precizeze, însă, suma. Detalii – AICI.

Alexandr Trubca a anunțat pe 10 iulie că renunță la mandatul de deputat PAS, precizând că activitățile sale economice „afectează imaginea și credibilitatea întregii echipe”. Decizia a venit la câteva zile după ce acesta a anunțat că se pregătește un material jurnalistic despre activele și interesele sale și a oferit explicații în acest sens. Trubca a susținut că toate acțiunile sale au fost legale și a declarat că este gata să prezinte documentele care îi confirmă afirmațiile. De asemenea, Trubca a respins orice acuzații privind un conflict de interese și a precizat că a solicitat Autorității Naționale de Integritate să verifice situația.

Investigația jurnalistică a arătat că Alexandr Trubca este implicat în mai multe proiecte imobiliare. Pe lângă două proiecte din Trușeni, potrivit jurnaliștilor de la TV8, investițiile imobiliare ale lui Alexandr Trubca s-au extins și în România. Detalii AICI.