„Bătălia pentru democrație nu se va duce doar la urne”: Maia Sandu la Forumul Mass-Media, cere reglementarea spațiului informațional și sprijin pentru presă

Lupta cu dezinformarea, manipularea prin tehnologii bazate pe inteligența artificială și atacurile informaționale externe coordonate vor fi printre cele mai mari provocări ale generației noastre. Declarația a fost făcută de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în deschiderea Forumului Mass-Media organizat la Chișinău. Șefa statului a subliniat rolul instituțiilor de presă, care „în ultimii ani au demonstrat o maturitate democratică remarcabilă” și au făcut față presiunilor uriașe.

„Prin munca Dumneavoastră ați contribuit nemijlocit la protejarea democrației, iar jurnalismul de investigație a devenit o adevărată forță civică, care a expus în țară și peste hotare, gravitatea pericolelor existențiale cu care ne-am confruntat. Știm cu toții că nu a fost ușor, dar ați perseverat în a continua să informați corect și să apărați interesul public, chiar dacă anume în acest an a survenit închiderea unor programe importante de sprijin pentru presa liberă”, a declarat Maia Sandu.

Președinta țării a accentuat că în anii următori lupta pentru democrație nu se va duce doar la urne și instituții ci va trece spre mare măsuri la spațiul informaționat, iar autoritățiile trebuie să fie pregătite.

„În acest context, volumul și agresivitatea dezinformării riscă să depășească, în următorii ani, ceea ce am văzut până acum. Impersonarea cu ajutorul inteligenței artificiale sau fabricarea de pseudo-realități nu mai sunt demult riscuri teoretice, ci mijloace folosite la scară largă în multe state și care vor continua să fie utilizate și împotriva noastră, cu încă și mai multă intensitate. Dacă nu conștientizăm acest lucru, nu ne pregătim și nu ne unim forțele, democrația riscă să fie învinsă prin falsuri și manipulare”, a mai spus preșdinta.

Șefa statului a recunoscut problema subfinanțării redacțiilor locale și a subliniat necesitatea identificării unor soluții bazate pe colaborare, eficiență și profesionalizare. Aceasta include modificări legislative și stabilirea unor reguli pentru spațiul online, menținând în același timp libertatea de exprimare, iar noile forme de manipulare să fie sancționate.

 „Știu că nu aveți luxul unor redacții mari sau al unor bugete generoase. În fața acestor realități, trebuie să acționăm împreună. Este imperativă modernizarea cadrului legislativ – pentru că nu mai putem apăra democrația cu instrumentele de acum câteva decenii. Invit comunitatea media, experții și producătorii de conținut să participe activ la elaborarea acestor norme”, a afirmat oficiala.

În acest context, șefa statului a subliniat necesitatea colaborării între instituțiile media, partajarea resurselor și dezvoltarea expertizei jurnalistice, în special în domeniile economiei, securității și integrării europene.

Președinta a mai făcut un apel către Ministerul Educației și Cercetării, mediul universitar și întreaga breaslă jurnalistică, pentru a considera formarea profesională a jurnaliștilor o responsabilitate comună și pentru a introduce educația media și alfabetizarea digitală în școli, ca o investiție pe termen lung în sănătatea democrației.

Potrivit președintelui țării, planul de reziliență aprobat recent de Consiliul Național de Securitate oferă un cadru prin care poate fi consolidat spațiul informațional și pot fi valorificate oportunitățile anilor următori în protejarea democrației.

Forumul Mass-Media este organizat la Chișinău pe 8 și 9 decembrie.  Aflat la cea de-a 10-a ediție, evenimentul, pune în dezbatere, prioritățile legislative în domeniul media și sustenabilitatea instituțiilor de presă, dezvoltarea jurnalismului în epoca giganților tehnologici și a inteligenței artificiale, dar și reflectarea alegerilor în contextul influențelor informaționale străine.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

D. Umbraso / LRT nuotr/imagine simbol

Sondaj: 6 din 10 elevi au asistat la cel puțin un caz de discriminare în școală. Copiii LGBT+ și romii, cei mai afectați

Aproape șase din zece elevi spun că, în ultimul an școlar, au asistat la cel puțin un caz de discriminare în școală. În același timp, nivelul de acceptare rămâne scăzut pentru mai multe categorii vulnerabile: copiii din comunitatea LGBT+, cei cu dizabilități, copiii de etnie romă sau cei din familii cu venituri mici. Datele apar în sondajul național „Barometrul situației din învățământul gimnazial și liceal”, prezentat pe 17 februarie. Cercetarea a fost realizată în 110 școli din 71 de localități din Republica Moldova.

Mulți nu știu că drepturile omului sunt dobândite la naștere

Studiul arată că aproape o treime dintre părinți, elevi, profesori și directori nu știu că drepturile omului sunt dobândite la naștere.

De asemenea, o treime dintre elevi, un sfert dintre părinți, 15% dintre profesori și 7% dintre directori nu au putut explica de ce copiii au drepturi suplimentare față de adulți.

La nivel general, situația este percepută drept „destul de bună”: aproape 9 din 10 respondenți cred că drepturile copiilor sunt respectate în mare sau foarte mare măsură în școli. Totuși, elevii sunt mai critici decât adulții, iar cel mai slab punctaj îl are respectarea dreptului la nediscriminare.

Copiii LGBT+ și cei care trăiesc cu HIV, cel mai puțin acceptați

Cele mai vulnerabile categorii sunt copiii din comunitatea LGBTQI și cei care trăiesc cu HIV. Aceștia înregistrează cele mai mici niveluri de acceptare.

Frecvent discriminați sunt și copiii de etnie romă, precum și refugiații.

Indicatorul de „distanță socială” arată că cei mai respinși sunt copiii din comunitatea LGBTQI și copiii cu tulburări de dezvoltare. Probleme apar inclusiv în rândul cadrelor didactice: aproape un sfert dintre profesori spun că nu ar accepta în școala lor copii cu dizabilități fizice, 20% – copii cu tulburări de dezvoltare, iar 16% – copii cu deficiențe senzoriale.

Un alt rezultat îngrijorător: aproape 60% dintre elevi afirmă că au fost martori la cel puțin un caz de discriminare în ultimul an. Cele mai afectate categorii sunt copiii de etnie romă, cei cu cerințe educaționale speciale și copiii din familii cu venituri mici.

Școlile nu sunt suficient adaptate pentru copiii cu dizabilități

Doar 4 din 10 profesori și directori consideră că școlile au suficiente resurse pentru a asigura incluziunea educațională. Cele mai mari probleme țin de lipsa tehnologiilor asistive și de fonduri insuficiente.

Aproximativ 30% dintre cadrele didactice spun că infrastructura școlilor este adaptată pentru toate categoriile de copii.

Cea mai gravă situație este în cazul adaptării pentru copiii cu dizabilități de auz și văz. Doar o parte redusă dintre profesori consideră că instituțiile sunt pregătite să răspundă nevoilor acestor elevi.

Stereotipurile de gen nu au dispărut

Cercetarea a analizat și percepțiile privind egalitatea de gen, printr-o listă de 22 de afirmații. Majoritatea respondenților susțin ideea că fetele trebuie să aibă aceleași șanse ca băieții, inclusiv pentru profesii precum polițist sau militar. În medie, 84% dintre participanți au spus că sunt de acord cu afirmațiile pozitive.

În cazul afirmațiilor cu stereotipuri negative – de exemplu, ideea că bărbatul trebuie să aibă ultimul cuvânt în familie – 73% dintre respondenți au declarat că nu sunt de acord. Totuși, doar 57% dintre eleve resping astfel de afirmații, ceea ce arată că stereotipurile persistă.

Deși majoritatea spun că profesorii tratează egal fetele și băieții, percepțiile se schimbă când sunt analizate situații concrete. Astfel, 62% dintre elevi cred că băieții au prioritate la activitățile sportive. Aproximativ 30% spun că profesorii tind să implice mai mult fetele la ore și să le acorde note mai mari. Unele cadre didactice și manageri confirmă aceste percepții, însă în proporții mai mici.

***

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ la nivel național și a inclus peste 2.100 de elevi pentru fiecare dintre cele două componente ale sondajului, 1.570 de părinți, 2.463 de profesori și 95 de directori din 110 școli selectate. Interviurile au fost desfășurate în limbile română și rusă, în funcție de preferința respondenților.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: