Укрінформ

Belarusul vrea să introducă pedeapsa cu moartea pentru tentative de terorism. Deputat: „este o măsură adecvată”

Deputații din Belarus propun introducerea pedepsei cu moartea pentru tentative de terorism, a declarat reporterilor Marina Lencevskaia, membru al Comitetului permanent pentru securitate națională a Camerei Reprezentanților. Potrivit presei locale, aleșii poporului au adoptat în două lecturi un proiect de lege privind modificarea Codului penal al Republicii Belarus.

Proiectul de lege a fost elaborat pentru a avea un efect descurajant asupra elementelor distructive, precum și pentru a demonstra lupta hotărâtă a statului împotriva activităților teroriste. Proiectul de lege propune modificări la Codul Penal, și prevede posibilitatea aplicării unei măsuri excepționale de pedeapsă sub forma pedepsei cu moartea pentru tentative de terorism.

„Uitați-vă la situația dificilă de politică externă în care trăim astăzi. Și este evident că destabilizarea situației socio-politice și economice din țara noastră continuă. Dacă mai devreme era mai puțin radicală, acum vedem manifestări radicale specifice și apeluri radicale , care, din păcate, sunt susținute atât de state, cât și de organizații străine”, a spus Marina Lencevskaia.

Deputata a subliniat că cetățenii din Belarus ar trebui să se simtă protejați.

„Ce se schimbă: se propune introducerea pentru infracțiunile care țin de acte teroriste, a unui tip de pedeapsă precum pedeapsa cu moartea. Repet încă o dată: această măsură este absolut adecvată și trebuie inclusă în legislație. Cetățenii Belarusului trebuie protejați”, a continuat deputata.

Deși nu au avut loc consultări publice pe marginea acestui proiect, ea s-a arătat convinsă că cetățenii din Belarus vor susține pozitiv aceste schimbări.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cum rețeaua lui Șor ajută Rusia să procure componente pentru dronele folosite în Ucraina. Investigație The New York Times

O companie rusească legată de fugarul condamnat Ilan Șor a derulat tranzacții de 500 de milioane de dolari în doar patru luni din 2025, dintre care aproximativ 100 de milioane au trecut prin bănci din Kârgâzstan. Potrivit unei investigații The New York Times (NYT), citată de anticorupție.md, rețeaua a fost folosită pentru ocolirea sancțiunilor occidentale și cumpărarea componentelor pentru dronele utilizate de Rusia în războiul din Ucraina. În centrul schemei se află compania rusească de tehnologie financiară A7, cu sediul la Moscova.

Potrivit NYT, A7 a fost creată ca un canal alternativ de plăți transfrontaliere după deconectarea băncilor rusești de la sistemul financiar occidental. Companiile rusești îi plăteau în ruble, în interiorul Rusiei, iar firme-paravan înființate de A7 în Emiratele Arabe Unite, Hong Kong, Kârgâzstan, Marea Britanie și Ungaria cumpărau în numele lor bunuri supuse restricțiilor.

„Acesta este tipul de dronă folosit pe frontul din Ucraina. Rusia nu poate produce componentele necesare pentru aceste drone, iar din cauza sancțiunilor americane companiile rusești nu le pot cumpăra direct. De aceea au creat o companie numită A7. De exemplu, prin compania sa deschisă în Kârgâzstan, A7 a cumpărat fibră optică din China”, a explicat jurnalistul de investigație Aaron Krolik, autorul materialului video al NYT.

Investigația prezintă cazul unei companii comerciale înființate în Kârgâzstan în 2024. În acte, aceasta ar fi cumpărat covorașe auto, produse de lustruit, ochelari de protecție și alte bunuri de larg consum în valoare de un milion de dolari. În realitate, potrivit jurnaliștilor, banii ar fi fost folosiți pentru componente de drone.

Aproximativ 100 de milioane de dolari din tranzacțiile A7 analizate de NYT ar fi trecut prin conturi la „Ayil Bank” și „Eldik Bank”, ambele deținute integral de statul kârgâz. Anchetatorii americani citați de publicație explică folosirea acestora prin faptul că sancțiunile SUA vizează băncile rusești, dar nu și cele două instituții din Kârgâzstan.

Contactați de NYT, reprezentanții A7 și Ayil Bank nu au răspuns. Eldik Bank a negat orice legătură cu A7.

O investigație anterioară a Financial Times, bazată pe documente scurse ale A7, descrie transferuri de 6,9 miliarde de dolari prin bănci din întreaga lume, cu ajutorul firmelor-paravan și al documentelor falsificate. Banii ar fi ajuns în mare parte în bănci chinezești.

Atât NYT, cât și Financial Times, citate de Radio Azatâk din Kârgâzstan, scriu că în spatele A7 se află Ilan Șor și banca de stat rusă Promsvyazbank (PSB). Potrivit surselor europene citate, Șor deține 51% din A7 LLC, companie legată de PSB.

Reamintim,  Ilan Șor a fost condamnat în Moldova la 15 ani de închisoare pentru furtul a 1 miliard de dolari din sistemul bancar, a fugit în 2019 de sub arest la domiciliu și a obținut ulterior cetățenia rusă. NYT scrie, citând trei reprezentanți ai serviciilor de informații occidentale, că Șor are legătură directă cu Kremlinul.

Autoritățile din Kârgâzstan au negat în repetate rânduri acuzațiile că ar ajuta Rusia să ocolească sancțiunile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: