president.gov.by

Belarus: Lukașenko câștigă alegerile prezidențiale cu 86,82% din voturi

Comisia Electorală Centrală a Belarusului a anunțat pe 27 ianuarie rezultatele preliminare ale alegerilor prezidențiale din țară. Cele mai multe voturi le-a obținut actualul șef al statului, Aleksandr Lukașenko, scrie zerkalo.io.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale a Belarusului, Aleksandr Lukașenko a obținut 86,82% din voturi. Pe listele de vot se mai aflau alte patru nume. Serghei Sîrancov a obținut 3,21% din voturi, Oleg Gaiduchevici – 2,02%, Anna Kanopațkaia – 1,86% și Aleksandr Hijniak – 1,74%.

3,6% dintre alegători au votat împotriva tuturor.

Menționăm că Aleksandr Lukașenko, aflat la putere în Belarus din 1994, a participat pentru a șaptea oară la alegerile prezidențiale.

Potrivit sursei, conform datelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale, Lukașenko și-a depășit propriul record:

– În turul doi al alegerilor din 1994, acesta a obținut 80,34%.

– La alegerile din 2001 — 75,65%.

– La alegerile din 2006 — 82,97%.

– La alegerile din 2010 — 79,65%.

– La alegerile din 2015 — 83,47%.

– La alegerile din 2020 — 80,1%.

***

Potrivit apărătorilor drepturilor omului și comunității internaționale, alegerile prezidențiale din Belarus din anul 2020 au avut loc cu multiple încălcări și au fost complet netransparente. Lukașenko a obținut 80,1% din voturi, iar Svetlana Tihanovskaia – 10,12%. Experții platformei independente „Golos” au analizat datele din procesele verbale ale secțiilor de votare și informațiile trimise de utilizatorii platformei și au ajuns la concluzia că pentru Tihanovskaia au votat cel puțin trei milioane de oameni sau 56% din alegători, luând în considerare prezența reală la vot. Menționăm că Tihanovskaia și-a anunțat candidatura pentru a-l înlocui pe soţul său, Serghei Tihanovski în cursa electorală, după ce acesta a ajuns în închisoare. Potrivit Zerkalo, „încălcările evidente și falsificarea rezultatelor în favoarea lui Aleksandr Lukașenko, precum și acțiunile forțelor de ordine, au provocat cele mai mari proteste din istoria țării, urmate de cele mai ample represiuni din întreaga perioadă a conducerii sale, care continuă și în prezent”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De peste hotare, dar cu impact acasă: cum diaspora a influențat istoria alegerilor

În ultimul deceniu, diaspora moldovenească a demonstrat că poate influența decisiv cursul politic al Republicii Moldova. Fiecare scrutin a adus recorduri de prezență și momente-cheie. Pe 28 septembrie 2025, povestea merge mai departe, cu o organizare fără precedent a secțiilor de votare peste hotare. 

Evoluția numărului de secții arată clar creșterea implicării: 

2016: aproximativ 100 de secții de votare; 

2019 (parlamentare): 125 de secții; 

2020 (prezidențiale): 139 de secții; 

2021 (parlamentare anticipate): 150 de secții, în circa 36 de țări; 

2024 (prezidențiale): 234 de secții și un record istoric de aproape 330000 de alegători; – 2025 (parlamentare): 301 secții de votare, în 41 de state. 

Pentru acest scrutin, Comisia Electorală Centrală a extins și votul prin corespondență, disponibil în 10 țări: Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, SUA și Suedia. Cele mai mari comunități de alegători rămân concentrate în Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România. 

Dincolo de cifre, experiența ultimilor ani arată că diaspora votează nu doar din dor de casă, ci și din responsabilitate pentru viitor. Determinarea comunităților de peste hotare, solidaritatea lor și noile forme de participare au transformat prezența la urne dintr-un fenomen sporadic într-o adevărată forță colectivă. Astăzi, diaspora nu mai este doar un observator la evenimentele din țară. Este un actor central, o voce unită care poate influența decisiv soarta alegerilor. Pe 28 septembrie, fiecare vot din diasporă poate continua să scrie această istorie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: