Biroul de reintegrare, „îngrijorat” după declarația lui Ignatiev privind impunerea a 4 limbi oficiale în Republica Moldova

Biroul Politici de Reintegrare a calificat drept „îngrijorare serioasă” poziția responsabilului de la Tiraspol de „relații externe” Vitalii Ignatiev, care a cerut ca rusă, ucraineana și „moldoveneasca” să primească statut de limbă de stat pentru ca școlile moldovenești din regiune să poată studia în limba română. Instituția a subliniat într-un răspuns pentru NewsMaker, că aceste declarații fac parte din „tehnicile de manipulare mediatică și de inducere în eroare a opiniei publice” ale administrației separatiste.

„Tehnicile de manipulare mediatică și de inducere în eroare a opiniei publice de către factorii de propagandă de la Tiraspol generează îngrijorare serioasă. Prin canalul de dialog al reprezentanților politici Chișinăul a oferit reacții și clarificări Tiraspolului, inclusiv pe marginea cenzurii lingvistice acerb menținute în regiunea transnistreană, unde doar declarativ se pretinde utilizarea mai multor limbi de comunicare, în timp ce realitatea e foarte tristă”, a comunicat instituția pentru NM.

Totodată, Biroul Politici de Reintegrare a amintit despre încălcările frecvente ale Tiraspolului în ceea ce privește dreptul la comunicarea în limba maternă și a făcut referire la hotărârile Curții Europene pentru Drepturile Omului.

„Încălcarea dreptului la comunicare în limba maternă este confirmată și de hotărârile CEDO. Într-un caz relevant, Curtea a menționat că politica lingvistică aplicată în regiune «a fost menită să ducă la rusificarea limbii şi culturii comunităţii moldoveneşti, în conformitate cu obiectivele politice generale de separare a regiunii de Moldova»”, a adăugat Biroul.

Amintim că, într-un interviu pentru presa rusă, așa-zisul ministru de Externe din regiunea transnistreană, Vitalii Ignatiev, a spus că propunerea Chișinăului de a introduce predarea în limba română cu grafie latină în școlile moldovenești din Transnistria este inadmisibilă, iar orice formă de presiune ori impunere este „inacceptabilă”. Drept urmare, administrația separatistă a propus Chișinăului să acorde statut de limbă de stat pentru rusă, ucraineană și „moldovenească”, pe lângă română, susținând că acesta ar fi un pas real pentru apropierea de regiunea transnistreană.

Ignatiev a precizat că regimul de la Tiraspol a transmis oficial această inițiativă și așteaptă o reacție din partea Chișinăului.

***

Reamintim că pe 26 februarie viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a propus la reuniunea în formatul „1+1″ de la Tiraspol trecerea tuturor școlilor moldovenești din regiune la predarea în limba română începând cu 1 septembrie 2026, precum și crearea Fondului de convergență.

Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a mai spus că a propus extinderea Serviciului 112 inclusiv pe malul stâng al Nistrului, care să înceapă cu un proiect-pilot în Bender.

Valeriu Chiveri a subliniat că părțile au convenit ca următoarea reuniune în formatul „1+1” să aibă loc la Rîbnița, la sfârșitul lui martie sau începutul lunii aprilie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: