Biroul Național de Statistică: În 2021 au fost desființate 3 mii de întreprinderi din Chișinău

Pe parcursul anului 2021 în municipiul Chișinău au fost create 2,9 mii întreprinderi noi, iar 3 mii au fost desființate. Cel puțin asta arată datele prezentate de Biroului Național de Statistică (BNS) privind demografia întreprinderilor, care au prezentat rapoarte statistice sau financiare în adresa BNS în anul 2021. 

Demografia întreprinderilor presupune studiul evenimentelor de creare şi de desființare a întreprinderilor, evoluția în timp a întreprinderilor nou create, aceste date fiind relevante pentru analize economice.

În anul 2021 numărul întreprinderilor raportoare a constituit 52,5 mii întreprinderi, din care 38,3 mii întreprinderi active2 sau circa 72,9% din numărul total de întreprinderi raportoare (ved. Figura 1).

Pe parcursul anului 2021 au fost create 5,3 mii întreprinderi și lichidate 5,5 mii întreprinderi.

Rata de creare a întreprinderilor noi în perioada de referință, a constituit 14,0%, ceea ce reprezintă numărul de întreprinderi nou create raportat la numărul de întreprinderi active în anul de referință.

Din numărul de întreprinderi noi create în anul 2020, în anul 2021 au fost active 47,7%. Totodată, din numărul de întreprinderi noi create în anul 2019, în anul 2021 au fost active 44,5%.

Numărul de întreprinderi active cu vârsta de 7 și mai mulți ani în 2021 a constituit 23,6 mii unități (ved. Figura 2).

Totodată, în perioada analizată rata de desființare a întreprinderilor a constituit 14,3%, ceea ce reprezintă numărul de întreprinderi desființate (lichidate) raportat la numărul de întreprinderi active, în anul 2021.

Partea preponderentă a întreprinderilor active în 2021 își desfășurau activitatea în domeniul comerțului, constituind 15,9 mii întreprinderi sau 41,6% din totalul întreprinderilor active. În industria prelucrătoare au activat 3,7 mii de întreprinderi sau 9,7% din totalul întreprinderilor active (ved. Figura 3).

În anul 2021 întreprinderile din domeniul de activitate producția și furnizarea de energie electrică și termica, gaze, apă caldă și aer condiționat au înregistrat cea mai mare rată de creare – 83,5%. În acelaș timp, întreprinderile din domeniul comerț cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor au înregistrat cea mai mare rată de desființare – de 19,7%

În anul 2021 întreprinderile cu forma de proprietate privată constituiau 35,5 mii unități, sau 92,7% din totalul întreprinderilor active, cele cu forma de proprietate publică – 0,6 mii (1,5%), străină – 1,4 mii (3,8%), iar cu proprietatea întreprinderilor mixte – 0,8 mii

În profil teritorial întreprinderile active au fost repartizate după cum urmează: municipiul Chișinău – 24,0 mii (sau 62,6% din numărul total al întreprinderilor active), regiunea de dezvoltare Centru 6,1 mii (15,9%), Nord – 5,0 mii (13,0%), Sud – 2,0 mii (5,4%), și UTA Găgăuzia – 1,2 mii (3,1%).

Pe parcursul anului 2021 în municipiul Chișinău au fost create 2,9 mii întreprinderi noi, în regiunea de dezvoltare Centru – 1,0 mii, Nord – 0,8 mii, Sud – 0,4 mii și în UTA Găgăuzia – 0,2 mii.

Totodată, pe parcursul anului de referință, în municipiul Chișinău au fost desființate 3,0 mii întreprinderi, în regiunea de dezvoltare Centru – 1,1 mii, Nord – 0,6 mii, Sud – 0,4 mii și în UTA Găgăuzia – 0,3 mii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Gheorghe Gonța

După Maia Sandu, și Igor Grosu cere despăgubiri de 100 de mii de lei de la Gheorghe Gonța

Jurnalistul Gheorghe Gonța a spus că, la două zile după ce șefa statului, Maia Sandu, a depus o cerere prealabilă împotriva sa, și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a făcut același lucru. „Deja și Igor Grosu îmi cere 100 de mii de lei”, a menționat Gonța în timpul unui video postat pe canalul Morari.live. El a precizat că o citație în acest sens a venit atât pe numele său, cât și pe numele liderului partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc. Reprezentanții Parlamentului au confirmat pentru NewsMaker că au expediat o asemenea scrisoare.

„La două zile după ce Maia Sandu ne-a solicitat 100 de mii de lei, deja și Igor Grosu îmi cere 100 de mii de lei. Eu am primit acasă o scrisoare care, în primul rând, e pe numele domnului deputat Vasile Costiuc. (…) Al doilea sunt eu – „către Gheorghe Gonța”. (…) Este vorba că domnul Costiuc a participat la o emisiune la mine, pe platforma mea deja, unde l-a acuzat ceva de bani pe Igor Grosu. Iarăși, aceleași scuze publice, ștergerea de peste tot. (…) Deja eu cu domnul Costiuc trebuie să mă înțeleg, dacă pierdem procesul, cine și cât plătește. (…) Se pare că o să trebuiască să împrumut și de la Șor și de la Plahotniuc”, a spus Gonța în timpul unui video, înregistrat alături de Natalia Morari.

Reprezentanții Parlamentului au confirmat pentru NewsMaker că au expediat o asemenea scrisoare.

Menționăm că, până la acest moment, liderul partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, nu a comentat aceste informații.

În același video, Gonța a spus că cererea prealabilă depusă de Maia Sandu îl vizează atât pe el, cât și canalul Morari.live, acolo unde a făcut declarațiile despre șefa statului. „Eu n-am comis nicio ilegalitate acolo. Eu am pus niște întrebări. (…) Dacă noi, Morari, pierdem procesul de judecată și dacă ne obligă să achităm, banii îi achit eu. (…) Am să apelez la avocații lui Vladimir Plahotniuc și eu o să-l rog pe Vladimir Plahotniuc să-mi împrumute mie 100 de mii de lei”, a spus Gonța. De cealaltă parte, Morari i-a propus: „Hai așa: tu 50 de la Vladimir Plahotniuc, eu 50 de la Veaceslav Platon”. Gonța nu a fost de acord cu propunerea și a adăugat că o altă variantă este să împrumute 100 de mii de lei de la Ilan Șor. „Vreau să văd cum o să simtă Maia Sandu cu banii lui Plahotniuc sau cu banii lui Șor”, a menționat acesta.

***

Amintim că, pe 20 octombrie, Gheorghe Gonța a anunțat că președinta Maia Sandu, prin intermediul avocatului său, i-a expediat o cerere prealabilă prin care îi solicită să dezmintă afirmațiile pe care le-ar fi făcut despre șefa statului într-un video. Pe lângă aceasta, îi cere să-i prezinte scuze publice, să șteargă video-ul și să-i achite 100 de mii de lei drept despăgubire pentru prejudiciul moral adus. „În caz contrar, scrie în cererea prealabilă, mă va acționa în judecată. Ne vedem la proces”, a adăugat Gonța. Gonța a făcut public linkul către videoul vizat, în care abordează subiectul crizei energetice din stânga Nistrului. Videoclipul a fost postat pe 24 septembrie, pe canalul Morari.live al jurnalistei Natalia Morari. În material, Gonța o acuză pe șefa statului că ar fi implicată în „scheme de corupție cu rușii” și că ar fi beneficiat de „140 de milioane de dolari din mâinile separatiștilor pro-ruși”.

Consilierul prezidențial Igor Zaharov a confirmat că președinta a depus o cerere prealabilă împotriva lui Gonța „pentru minciunile și insinuările pe care le răspândește – afirmații fără nicio legătură cu realitatea”.

Precizăm că cererea prealabilă reprezintă un pas legal prin care o persoană solicită, înainte de a se adresa instanței, ca autorul unei afirmații false sau defăimătoare să o retragă, să o corecteze sau să repare prejudiciul de imagine. Dacă autorul nu va reacționa la această solicitare, persoanele care au expediat cererile au dreptul să înainteze ulterior o acțiune în instanță.

***

Amintim că, în octombrie 2024, Gheorghe Gonța a demisionat de la postul de televiziune N4, după ce a lansat un apel public împotriva referendumului constituțional privind aderarea Republicii Moldova la UE. În trecut, el a moderat o emisiune realizată împreună cu liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi.

La trei luni după plecarea de la N4, jurnalistul a anunțat relansarea unui talk-show social-politic independent pe YouTube, iar ulterior a lansat o emisiune comună cu jurnalista Natalia Morari. Aceasta a candidat la alegerile prezidențiale și are un copil cu omul de afaceri Veaceslav Platon, cunoscut pentru implicarea sa în schema „Laundromatul rusesc” și cercetat penal pentru mai multe infracțiuni.

Reamintim în acest context că, în iulie 2024, Gonța a declarat că nu exclude o eventuală implicare în politică și chiar că ar putea candida la alegerile parlamentare din 2025. Deși, în final, nu a participat la scrutin, el a declarat public că nu o susține pe președinta Maia Sandu și partidul de guvernământ, pe care îi critică frecvent.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: