Deputatul socialist Vlad Batrîncea a propus la ședința Parlamentului din 26 februarie includerea pe ordinea de zi a unui proiect privind constituirea unei comisii de anchetă pentru cazurile de grațiere a persoanelor condamnate pentru trafic de droguri, în contextul discuțiilor publice despre cazul lui Nicolai Șepeli. Inițiativa nu a întrunit, însă, suficiente voturi, după ce fracțiunea partidului de guvernământ PAS a votat împotrivă. Doina Gherman, vicepreședinta Parlamentului și deputată PAS, a catalogat inițiativa drept „o mârșăvie ticluită în laboratoarele FSB-iste” și acuzat că scopul proiectului ar fi discreditarea instituțiilor statului.
Batrîncea a propus introducerea pe ordinea de zi a unui proiect privind constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind cazurile de grațiere a persoanelor condamnate pentru trafic de droguri.
„Cu un an în urmă v-am promis crearea comisiei parlamentare de anchetă, în vederea identificării circumstanțelor care au dus la eliberarea unor persoane condamnate pe viață. Un an în urmă ați respins inițiativa acestei anchete. Recent, am văzut cum și traficanții de droguri sunt eliberați prin decretul președintelui Republicii Moldova. Credem că de data aceasta Parlamentul urmează să constituie această anchetă, să venim cu modificări la legislația în vigoare și să venim cu măsuri concrete care pe viitor nu vor permite ca aceste cazuri să aibă loc. Credem că Parlamentul are abilitate și competență pentru a întreprinde măsurile necesare în acest sens”, a spus deputatul socialist.
Vicepreședinta legislativului, Doina Gherman, care este membră în Comisia pentru problemele grațierii pe lângă președintele țării, a venit cu o reacție la inițiativa propusă de socialist, calificând-o drept o „fumigenă”.
„Cum ar spune prietenii voștri de la răsărit: главное в ходе следствия не выйти на самих себя. În lupta voastră pentru putere nu mai veți limite și compromiteți, discreditați absolut tot de ce vă atingeți: biserică, școli, spitale. Acum ați ajuns la instituția grațierii. (…) Cum aveți de gând să ajungeți la guvernare și cu ce instituții să conduceți această țară, dacă le discreditați pe toate la rând. Nu mai aveți nimic sfânt și lăsați în urma voastră doar pământ pârjolit. Grațierea este despre umanitate. (…) Ați pornit acest teatru al absurdului cu o săptămână în urmă. (…) Dar acum îmi dau seama că asta nu este nici teatru și nici măcar absurd. Este o mârșăvie ticluită în laboratoarele FSB-iste. Opriți-vă, pentru că există anumite linii roșii. Ori, voi nu le mai vedeți. Discreditați conducători, discreditați oameni, instituții. Și scopul este unul foarte clar: să slăbiți statul Republica Moldova. Dar nu ne aveți de proști. Oamenii de acasă înțeleg tot și poporul nu iartă trădătorii”, a adăugat Gherman.
În replică, Batrîncea i-a spus: „Stimată colegă, nu dvs trebuie să vorbiți de comportament sfânt, or, nu aveți nimic cu sfințenia și cu valorile umane. (…) Reacția dvs bolnăvicioasă demonstrează că vă simțiți lezată. Faceți parte din Comisia de grație și să răspundeți dvs nu în fața mea. În fața cetățenilor R. Moldova”.
Ulterior, proiectul privind constituirea comisie de anchetă a fost supus votului. Documentul a obținut 38 de voturi „pentru” – insuficient pentru a fi introdus pe ordinea de zi.
Deputații PAS au votat împotriva inițiativei.
Subiectul grațierii persoanelor condamnate pentru circulația ilicită a droguri se află în centrul discuțiilor publice în ultima săptămână, pe fondul cazului lui Nicolai Șepeli.
Șepeli a fost condamnat în Federația Rusă pentru tentativă de circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, săvârșită în proporţii deosebit de mari. Ulterior, acesta a fost transferat în penitenciarele din Republica Moldova, unde și-a executat pedeapsa până în anul 2022, când a fost grațiat de președinta Maia Sandu prin decret. Pe 19 februarie, pe fondul informațiilor despre statutul de bănuit al lui Șepeli în dosarul pregătirii de asasinate în Ucraina, Președinția a anunțat că decretul prezidențial privind grațierea acestuia a fost revocat.
Ulterior, instituția prezidențială a venit cu explicații pe marginea subiectului. Președinția a declarat că, în 2021, Procuratura Generală a solicitat grațierea a 6 persoane condamnate în Rusia, printre care și Nicolai Șepeli. PG menționa că bărbatul este o victimă a traficului de ființe umane. Reprezentantul PCCOCS a susținut demersul de clemență și a prezentat informații potrivit cărora persoana avea statut de victimă, iar centrul internațional „La Strada” a confirmat acest statut. Astfel, Comisia de profil a votat în favoarea aprobării cererii de grațiere, iar în baza acestei recomandări a fost semnat decretul prezidențial. Președinția a mai subliniat că revocarea decretului a fost decisă urmare a noilor informații.
Menționăm că, în momentul în care procuratura Procuratura Generală a propus grațierea lui Șepeli, instituția era condusă de Alexandr Stoianoglo, care în prezent este deputat al Blocului „Alternativa”.
Pe 23 februarie 2026, Stoianoglo a declarat că demersurile Procuraturii Generale au fost inițiate la nivel instituțional și că decizia prin care Șepeli a fost grațiat a fost luată după plecarea sa din funcție. Totodată, el a acuzat guvernarea și o parte a mass-mediei că ar încerca să-l prezinte drept vinovat în acest caz.
