Bogdan Popa, noul Vicepreședinte Riscuri la Victoriabank

Victoriabank, parte a Grupului Banca Transilvania, anunță numirea lui Bogdan Popa în funcția de Vicepreședinte al Comitetului de Direcție, responsabil de coordonarea activităților din domeniul administrării riscurilor. Candidatura acestuia a fost aprobată în data de 31 iulie 2025 de către Banca Națională a Moldovei. Numirea lui consolidează echipa de top management a Victoriabank și întărește angajamentul băncii față de o guvernanță eficientă și o abordare strategică a riscurilor, într-un mediu bancar în continuă schimbare.

Bogdan Popa revine în echipa Victoriabank, unde, în perioada 2018–2022, a ocupat funcția de Director al Direcției Administrare Riscuri. În acel interval de timp, a contribuit esențial la dezvoltarea cadrului intern de gestiune a riscurilor și la transpunerea reglementărilor Basel III.

Mă întorc la Victoriabank cu bucuria de a lucra într-o echipă pentru care profesionalismul și responsabilitatea sunt valori de bază. Parcurgem o perioadă importantă pentru bancă și pentru întregul sector bancar din Republica Moldova, iar provocările sunt pe măsură. Îmi doresc să contribui la consolidarea unei culturi sănătoase de risc și a unui cadru solid de guvernanță, care să susțină dezvoltarea sustenabilă a băncii. Vin cu încredere și cu gândul la ce e cu adevărat important: clienții și partenerii noștri”, declară Bogdan Popa, Vicepreședinte Riscuri, Victoriabank.

„Îi urez bun venit lui Bogdan în Comitetul de Direcție al Victoriabank și mă bucur că revine într-un moment-cheie pentru instituția noastră și pentru întregul sector bancar din Republica Moldova. Expertiza lui în managementul riscurilor și reglementărilor europene este esențială în contextul transformărilor din industrie și al parcursului de aderare la Uniunea Europeană”, susține Levon Khanikyan, Președintele Comitetului de Direcție, Victoriabank.

Cu o experiență de peste 20 de ani în sectorul bancar, Bogdan Popa și-a desfășurat o mare parte din carieră în cadrul Grupului Banca Transilvania, unde a ocupat funcții de conducere în arii precum managementul riscurilor și control intern.

Bogdan Popa este licențiat în Economie și Drept și deține un MBA la University of Sheffield, Marea Britanie. Are o pregătire profesională solidă, completată de certificări internaționale și programe de leadership. Este membru ACCA (Association of Chartered Certified Accountants) din 2014, una dintre cele mai importante organizații din domeniul financiar-contabil, și deține certificarea CIA (Certified Internal Auditor), oferită de The Institute of Internal Auditors din SUA, o recunoaștere internațională în domeniul auditului intern.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Parlamentul urmează să reconstituie grupul pentru susținerea Belarus Democrat: proiect de hotărâre

Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat, constituit în Parlamentul Republicii Moldova în 2022, urmează să fie reconstituit în noua legislatură. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost înregistrat pe 16 septembrie.

Potrivit documentului, componența noului grup parlamentar va fi formată din deputați ai formațiunii de guvernământ PAS.

Președinta grupului ar urma să fie Tatiana Rotari, iar din componența acestuia să facă parte 18 deputați: Alic Baraboi, Veronica Briceag, Silvia Bondarenco, Artemie Cătănăoi, Tatiana Cucuietu, Natalia Davidovici, Liliana Grosu, Ilie Ionaș, Dorian Istratii, Iurie Levinschi, Stela Macari, Victor Mătrăgună, Marina Morozova, Angela Munteanu-Pojoga, Ana Oglindă, Maxim Potîrniche, Valeriu Robu și Igor Talmazan.

În spiritul continuării demersurilor întreprinse în legislatura a XIa şi al asigurării unei continuități instituționale a angajamentului Parlamentului Republicii Moldova faţă de valorile democratice, constituirea grupului parlamentar în legislatura a XII-a va contribui la menţinerea şi aprofundarea dialogului cu reprezentanţii Belarus Democrat, de susținere a forţelor democratice din Belarus şi de promovare a valorilor democratice, a statului de drept, precum şi a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, se arată în proiect.

Amintim că Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat a fost constituit în anul 2022.

Mișcarea democratică din Belarus se referă la ansamblul forțelor politice și civice belaruse care contestă regimul președintelui Aleksandr Lukașenko și susțin tranziția țării către un sistem democratic. Mișcarea s-a consolidat după alegerile prezidențiale din august 2020, contestate de opoziție și de numeroși observatori internaționali, urmate de proteste și de o represiune extinsă împotriva opoziției și societății civile.

Svetlana Tihanovskaya, care a candidat la scrutinul din 2020 și a plecat ulterior în exil, este recunoscută drept lideră a forțelor democratice belaruse.

Telegram/ Zelenskiy Official

Vladimir Zelenski: „Sunt pregătit să organizez alegeri chiar și mâine, dar…”

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că organizarea alegerilor pe durata ostilităților militare este imposibilă, invocând mai multe obstacole, printre care prevederile legislației, dificultățile legate de organizarea votului în străinătate și în teritoriile temporar ocupate, precum și problemele de securitate. Afirmația a fost făcută într-un interviu pentru CBS, care a fost publicat miercuri, 16 septembrie.

Sunt pregătit să organizez alegerile chiar și mâine, dar dacă războiul continuă, acest lucru este imposibil. Așa prevăd Constituția și legislația electorală, iar, înainte de toate, trebuie să ținem cont de situația de securitate. Cum poți organiza alegeri când copiii nu pot merge la școală? Cum să organizezi alegeri când 9 milioane de oameni se află în străinătate?”, a spus Vladimir Zelenski, transmite Ukrainskaya Pravda.

Potrivit președintelui ucrainean, în mod obișnuit, aproximativ 500 000 de cetățeni ucraineni votează în străinătate. El a atras atenția și asupra situației celor care locuiesc în teritoriile temporar ocupate de Rusia.
Vor putea ei să voteze? Cum vor vota și cine va supraveghea procesul electoral? Acolo sunt soldați ruși”, a spus Zelenski.

Președintele a amintit că Ucraina a propus în repetate rânduri instituirea unei încetări a focului, care ar putea permite pregătirea alegerilor și ar reprezenta, totodată, un pas către reducerea tensiunilor și încheierea războiului. Potrivit lui Zelenski, Rusia a respins însă aceste propuneri.

Întrebat despre faptul că unele persoane din conducerea țării susțin în prezent organizarea alegerilor, inclusiv fostul ministru al Apărării, Mihail Fedorov, Zelenski a spus că consideră această poziție o greșeală. În opinia sa, aceste persoane „vor să fie în politică”.

Consider că este o greșeală. În timpul războiului, pacea este obiectivul numărul unu, iar politica nici măcar nu se află pe locul al doilea. Pentru politicieni, ea este pe locul zece. Iar pentru oameni, pe locul o sută. Oamenii au alte priorități: cum să supraviețuiască, cum să trăiască, cum să-și trimită copiii la școală… ce să facă în această situație?”, a declarat Zelenski.

Amintim că, pe 18 august, Mihail Fedorov a cerut, într-un mesaj public, ca Rusia să nu fie lăsată să decidă când vor putea ucrainenii să-și aleagă din nou conducerea.

Surse citate de BBC au declarat că Oficiul Președintelui ucrainean consideră că ideea fostului ministru al Apărării, Mihail Fedorov, privind organizarea alegerilor nu este „realistă”.

Echipa lui Fedorov a declarat pentru Ukrainskaya Pravda că apelul său nu înseamnă că dorește ca alegerile să fie organizate „chiar mâine”, ci că pledează pentru începerea unei pregătiri minuțioase și pentru soluționarea în detaliu a tuturor problemelor legate de organizarea procesului electoral.

Podișul Nord Dobrogean/imagine simbol

Cinci păsări protejate, găsite moarte la un iaz din Rîșcani. Un cocostârc negru, care a traversat patru țări, a fost împușcat

Cinci păsări din două specii protejate au fost găsite moarte în apropierea unui lac de la marginea satului Pîrjota, raionul Rîșcani. Printre ele se afla un cocostârc negru de doar trei luni și jumătate, monitorizat prin GPS de ornitologi din Estonia. Societatea pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN) a comunicat miercuri, 16 septembrie, că păsările prezentau urme de împușcare, iar în apropierea cocostârcului a fost găsit un cartuș de alice.

Cocostârcul, numit Lembe, își începuse prima migrație spre Africa și ajunsese în Republica Moldova la începutul lunii septembrie. Pe 6 septembrie, la ora 20:38, transmițătorul GPS a indicat că pasărea nu se mai deplasa. După ce ornitologii estonieni au alertat SPPN, voluntarii organizației au mers la coordonatele transmise și au găsit pasărea moartă.

În același loc au fost găsiți și patru lopătari morți. Atât cocostârcul negru, cât și lopătarul sunt specii incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova.

Potrivit SPPN, examinarea radiologică și necropsia au arătat că cocostârcul negru avea răni penetrante la nivelul craniului, fracturi ale ambelor aripi și alte traumatisme. Raportul veterinar indică drept cauză a morții rănile provocate de două alice care au penetrat craniul și au provocat hemoragii cerebrale masive, precum și șocul traumatic provocat de multiplele leziuni.

În acest caz avem o succesiune de elemente care nu pot fi ignorate: un cocostârc negru urmărit prin satelit își întrerupe brusc migrația, este găsit mort împreună cu alte patru păsări, la fața locului este identificat un cartuș de alice, iar necropsia documentează răni multiple provocate de alice care au intrat și au ieșit din corpul păsării și au produs fracturi și hemoragii cerebrale masive”, a menționat SPPN.

Organizația a cerut autorităților să stabilească dacă păsările au fost victimele unei acțiuni ilegale de vânătoare și să identifice persoanele responsabile. SPPN a solicitat și revizuirea legislației privind vânătoarea, inclusiv revenirea la data de 15 octombrie pentru începerea sezonului de vânătoare la speciile acvatice, în loc de 15 august, termenul prevăzut în prezent.

Lembe a început prima sa migrație spre Africa pe 19 august, după ce fusese echipat cu transmițătorul GPS. A traversat Letonia, Lituania, Belarus și Ucraina înainte de a ajunge în Republica Moldova.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Ministerul Mediului, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Camere inteligente în trenurile din Moldova? Vor număra pasagerii și vor identifica situațiile periculoase

„Calea Ferată din Moldova” (CFM) analizează posibilitatea instalării în trenuri a unor sisteme inteligente de monitorizare video, care să permită numărarea pasagerilor și identificarea unor situații neobișnuite sau potențial periculoase. Întreprinderea de stat a făcut anunțul miercuri, 16 septembrie.

Potrivit CFM, sistemul ar urma să fie folosit atât pentru creșterea siguranței pasagerilor, cât și pentru o gestionare mai eficientă a transportului feroviar.

Camerele ar putea colecta automat date despre numărul de pasageri și gradul de ocupare a trenurilor. Informațiile ar putea fi folosite ulterior pentru ajustarea graficelor de circulație, repartizarea vagoanelor și planificarea garniturilor de pasageri, astfel încât materialul rulant să fie utilizat mai eficient.

Pe lângă evidența automată a pasagerilor și determinarea gradului de ocupare a materialului rulant, sistemul va permite monitorizarea inteligentă a spațiilor publice din interiorul trenurilor și identificarea situațiilor neobișnuite sau potențial periculoase, cu informarea operativă a serviciilor responsabile”, a menționat CFM.

Profimedia

Anunț de la Bruxelles: Moldova va primi „o foaie de parcurs” pentru aderarea la UE. Prima reacție oficială a Chișinăului

Republica Moldova va beneficia de foaie de parcurs în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, miercuri, 16 septembrie, în cadrul discursului său anual privind starea UE.

Este suficient să privim dincolo de granițele noastre pentru a vedea că ideea europeană este cât se poate de vie. Este suficient să privim spre Ucraina și Moldova. Spre Balcanii de Vest. Spre toate acele țări apropiate de Uniunea noastră. Și pentru că viitorul lor este în Uniunea Europeană vom propune în curând foi de parcurs pentru țările candidate care au înregistrat cele mai mari progrese. Acest proces se va baza în continuare pe merite”, a declarat Ursula von der Leyen.

Între timp, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a anunțat, într-o postare pe Facebook, că o astfel de foaie de parcurs ar urma să stabilească priorități, termene și rezultate concrete în implementarea reformelor și să ofere o imagine mai clară asupra etapelor următoare. „Ea nu stabilește dinainte data aderării și nici ritmul negocierilor, care rămâne legat de progresele și reformele realizate de fiecare țară. O procedură similară a fost folosită pentru valurile precedente de extindere ale UE”, a precizat ea.

Precizăm că România și Bulgaria – actuale state membre ale UE – au beneficiat, de asemenea, de foi de parcurs în perioada preaderării. În 2002, România și Bulgaria au primit foi de parcurs („roadmaps”) pentru aderarea la Uniunea Europeană, care stabileau principalele reforme și etape pe care cele două state trebuiau să le parcurgă până la aderare. Aceste documente acopereau perioada până la aderare și aveau ca obiectiv pregătirea celor două țări pentru intrarea în UE, vizată atunci pentru anul 2007.

Republica Moldova a devenit țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în 2022, iar negocierile de aderare au fost lansate oficial în iunie 2024. În iunie 2026, Republica Moldova a deschis primul cluster de negocieri, „Fundamentele”, care include capitole privind statul de drept, justiția și instituțiile democratice, iar în iulie 2026 a fost deschis și clusterul privind relațiile externe.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: