Politică

Bolea, după ce 5 persoane au fost reținute pentru fraudare în construcția de drumuri: „Corupția se traduce direct în risc de moarte”

Dumitru Petruleac
| 23 februarie, 2026
18:09

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a avertizat că corupția din sectorul construcțiilor pune direct în pericol siguranța oamenilor și a salutat acțiunile de amploare ale CNA, care au dus la reținerea a cinci persoane pentru deturnarea fondurilor publice destinate infrastructurii. Oficialul a anunțat că ministerul va continua să închidă „portițele prin care s-au pierdut bani ani la rând”, va aplica reguli stricte, controale transparente și sancțiuni acolo unde este nevoie. Totodată, programele publice vor funcționa doar în condiții de integritate și respect pentru lege.

„Detest corupția, salut acțiunile de azi ale CNA. Din perspectiva mea, programele de infrastructură sunt mai mult decât linii de buget, sunt contracte morale cu oamenii. Este un angajament ferm că statul nu își bate joc de siguranța lor, iar corupția care lovește aceste programe nu este „șmecherie”, ci este furt direct din banii publici”, a comentat oficialul.

Bolea a vorbit direct despre consecințele corupției din domeniul drumurilor, care prezintă adevărate riscuri pentru siguranța oamenilor.

„Corupția în infrastructură și construcții se traduce direct în risc de moarte. Când se fură din asfalt, beton și alte materiale, se fură din siguranța celor care circulă zilnic pe drumuri, din viața celor ce traversează poduri, din viitorul copiilor noștri. Am văzut ce înseamnă asta atât în Moldova, cât și peste granițe. Să ne amintim de cutremurul din Turcia. Corupția ucide. Iar când autoritățile publice consideră furtul din fonduri publice drept o „afacere șmecheră”, trăim un eșec moral profund”, a continuat oficialul.

Oficialul a adăugat că ministerul a început să implementeze măsuri pentru a elimina toate „portițele” prin care fonduri publice erau deturnate de ani de zile.

„Am început să închid sistematic portițele prin care, ani la rând, s-au scurs fonduri din programele de infrastructură. În această iarnă am schimbat regulile jocului la achiziția materialului antiderapant: am eliminat mecanismele dispersate, am concentrat responsabilitatea la Administrația Națională a Drumurilor și am mutat procedurile într-un cadru public, transparent, verificabil. Nu putem repara peste noapte un sistem viciat, dar avem obligația să-l facem să funcționeze corect”, a mai explicate.

Bolea a precizat că orice suspiciune de corupție va fi urmată de măsuri concrete și că ministerul nu urmărește spectacol politic, ci aplicarea consecventă a regulilor. „Am zero toleranță la corupție, iar orice suspiciune va fi urmată de acțiune. Am transmis acest mesaj primarilor, constructorilor, diriginților de șantiere și conducerilor instituțiilor din subordine: programele statului nu sunt teren de exploatare pentru interese private”, a menționat ministrul.

El a adăugat că refacerea infrastructurii va fi un proces de durată, care necesită disciplină, contracte corecte, controale eficiente și sancțiuni aplicate acolo unde este cazul. Bolea a subliniat că acest proces va dura probabil zeci de ani, deoarece, timp de decenii, drumurile au fost tratate mai mult ca instrument politic decât ca element strategic pentru siguranța și dezvoltarea țării.

Cinci persoane reținute în urma anchetei CNA pentru fraude în proiecte de infrastructură

Centrul Național Anticorupție (CNA), împreună cu Procuratura municipiului Bălți, a desfășurat în dimineața zilei de 23 februarie, peste 40 de percheziții în primării din opt raioane și la sediul unui operator economic, în cadrul unei cauze penale care vizează fapte de corupție și delapidarea fondurilor publice naționale și europene destinate proiectelor de infrastructură. În urma anchetei, cinci persoane au fost reținute și plasate pentru 72 de ore în izolatorul instituției.

Potrivit CNA, ancheta a scos la iveală mai multe nereguli grave în execuția lucrărilor publice. În unele cazuri, pentru reabilitarea drumurilor, în loc de 170 de tone de asfalt, s-ar fi utilizat doar 84 de tone, iar stratul de asfalt aplicat avea doar 6–8 cm în loc de grosimea proiectată de 10 cm. De asemenea, au fost identificate situații în care lucrări care nu au fost efectuate au fost trecute în documentele oficiale ca fiind realizate.

Operatorul economic vizat de anchetă a executat lucrări în mai multe localități din raioanele Soroca, Edineț, Glodeni, Sîngerei, Strășeni, Șoldănești, Căușeni și Taraclia. În timpul recepției lucrărilor și al recepției finale, administratorul și inginerii ar fi oferit bani membrilor comisiilor de recepție – inclusiv angajați ai Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică, diriginți de șantier, proiectanți și primari – pentru a nu consemna neconformitățile și pentru a semna actele de recepție, deși erau multiple abateri neînlăturate.

Ancheta a mai scos la iveală că în unele cazuri documente false au fost prezentate spre achitare către Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală, pentru lucrări care, de fapt, nu au fost efectuate. Într-un alt caz, administratorul operatorului economic a transmis 3.500 de euro unei persoane din subordine care pretindea că poate influența angajați ai Inspecției teritoriale de muncă, ai Inspectoratului de Poliție și ai procuraturii teritoriale, pentru a împiedica inițierea urmăririi penale într-un incident legat de încălcarea regulilor de protecție a muncii, soldat cu o afecțiune oculară a unui angajat.

Potrivit CNA, operatorul economic a fost desemnat câștigător în urma procedurilor de achiziții publice organizate de mai multe primării pentru construcția rețelelor de alimentare cu apă și canalizare. Lucrările au fost finanțate din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală, prin intermediul Oficiului Național de Dezvoltare Regională și Locală, în cadrul Programului național de dezvoltare locală „Satul European” pentru anii 2024–2028 (ediția II).

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Externe

„Este Geran-2, de proveniență rusească”. Nicușor Dan a prezentat concluziile anchetei de la Galați FOTO

Viață

Restricții de circulație în centrul Chișinăului: care este traseul troleibuzelor și autobuzelor

Politică

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Mihaela Conovali
| 31 mai, 2026
16:48

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul.

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.