Bolea, după ce 5 persoane au fost reținute pentru fraudare în construcția de drumuri: „Corupția se traduce direct în risc de moarte”

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a avertizat că corupția din sectorul construcțiilor pune direct în pericol siguranța oamenilor și a salutat acțiunile de amploare ale CNA, care au dus la reținerea a cinci persoane pentru deturnarea fondurilor publice destinate infrastructurii. Oficialul a anunțat că ministerul va continua să închidă „portițele prin care s-au pierdut bani ani la rând”, va aplica reguli stricte, controale transparente și sancțiuni acolo unde este nevoie. Totodată, programele publice vor funcționa doar în condiții de integritate și respect pentru lege.

„Detest corupția, salut acțiunile de azi ale CNA. Din perspectiva mea, programele de infrastructură sunt mai mult decât linii de buget, sunt contracte morale cu oamenii. Este un angajament ferm că statul nu își bate joc de siguranța lor, iar corupția care lovește aceste programe nu este „șmecherie”, ci este furt direct din banii publici”, a comentat oficialul.

Bolea a vorbit direct despre consecințele corupției din domeniul drumurilor, care prezintă adevărate riscuri pentru siguranța oamenilor.

„Corupția în infrastructură și construcții se traduce direct în risc de moarte. Când se fură din asfalt, beton și alte materiale, se fură din siguranța celor care circulă zilnic pe drumuri, din viața celor ce traversează poduri, din viitorul copiilor noștri. Am văzut ce înseamnă asta atât în Moldova, cât și peste granițe. Să ne amintim de cutremurul din Turcia. Corupția ucide. Iar când autoritățile publice consideră furtul din fonduri publice drept o „afacere șmecheră”, trăim un eșec moral profund”, a continuat oficialul.

Oficialul a adăugat că ministerul a început să implementeze măsuri pentru a elimina toate „portițele” prin care fonduri publice erau deturnate de ani de zile.

„Am început să închid sistematic portițele prin care, ani la rând, s-au scurs fonduri din programele de infrastructură. În această iarnă am schimbat regulile jocului la achiziția materialului antiderapant: am eliminat mecanismele dispersate, am concentrat responsabilitatea la Administrația Națională a Drumurilor și am mutat procedurile într-un cadru public, transparent, verificabil. Nu putem repara peste noapte un sistem viciat, dar avem obligația să-l facem să funcționeze corect”, a mai explicate.

Bolea a precizat că orice suspiciune de corupție va fi urmată de măsuri concrete și că ministerul nu urmărește spectacol politic, ci aplicarea consecventă a regulilor. „Am zero toleranță la corupție, iar orice suspiciune va fi urmată de acțiune. Am transmis acest mesaj primarilor, constructorilor, diriginților de șantiere și conducerilor instituțiilor din subordine: programele statului nu sunt teren de exploatare pentru interese private”, a menționat ministrul.

El a adăugat că refacerea infrastructurii va fi un proces de durată, care necesită disciplină, contracte corecte, controale eficiente și sancțiuni aplicate acolo unde este cazul. Bolea a subliniat că acest proces va dura probabil zeci de ani, deoarece, timp de decenii, drumurile au fost tratate mai mult ca instrument politic decât ca element strategic pentru siguranța și dezvoltarea țării.

Cinci persoane reținute în urma anchetei CNA pentru fraude în proiecte de infrastructură

Centrul Național Anticorupție (CNA), împreună cu Procuratura municipiului Bălți, a desfășurat în dimineața zilei de 23 februarie, peste 40 de percheziții în primării din opt raioane și la sediul unui operator economic, în cadrul unei cauze penale care vizează fapte de corupție și delapidarea fondurilor publice naționale și europene destinate proiectelor de infrastructură. În urma anchetei, cinci persoane au fost reținute și plasate pentru 72 de ore în izolatorul instituției.

Potrivit CNA, ancheta a scos la iveală mai multe nereguli grave în execuția lucrărilor publice. În unele cazuri, pentru reabilitarea drumurilor, în loc de 170 de tone de asfalt, s-ar fi utilizat doar 84 de tone, iar stratul de asfalt aplicat avea doar 6–8 cm în loc de grosimea proiectată de 10 cm. De asemenea, au fost identificate situații în care lucrări care nu au fost efectuate au fost trecute în documentele oficiale ca fiind realizate.

Operatorul economic vizat de anchetă a executat lucrări în mai multe localități din raioanele Soroca, Edineț, Glodeni, Sîngerei, Strășeni, Șoldănești, Căușeni și Taraclia. În timpul recepției lucrărilor și al recepției finale, administratorul și inginerii ar fi oferit bani membrilor comisiilor de recepție – inclusiv angajați ai Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică, diriginți de șantier, proiectanți și primari – pentru a nu consemna neconformitățile și pentru a semna actele de recepție, deși erau multiple abateri neînlăturate.

Ancheta a mai scos la iveală că în unele cazuri documente false au fost prezentate spre achitare către Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală, pentru lucrări care, de fapt, nu au fost efectuate. Într-un alt caz, administratorul operatorului economic a transmis 3.500 de euro unei persoane din subordine care pretindea că poate influența angajați ai Inspecției teritoriale de muncă, ai Inspectoratului de Poliție și ai procuraturii teritoriale, pentru a împiedica inițierea urmăririi penale într-un incident legat de încălcarea regulilor de protecție a muncii, soldat cu o afecțiune oculară a unui angajat.

Potrivit CNA, operatorul economic a fost desemnat câștigător în urma procedurilor de achiziții publice organizate de mai multe primării pentru construcția rețelelor de alimentare cu apă și canalizare. Lucrările au fost finanțate din Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală, prin intermediul Oficiului Național de Dezvoltare Regională și Locală, în cadrul Programului național de dezvoltare locală „Satul European” pentru anii 2024–2028 (ediția II).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

A fost sau nu compromisă semnătura mobilă în Moldova? Ce arată primele investigații

Informațiile apărute în spațiul public despre o presupusă compromitere a semnăturii electronice nu corespund adevărului, susține purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, cu referire la rezultatele preliminare ale unei investigații a Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC). Reacția vine după ce un cetățean a afirmat că a observat un transfer de bani între conturile bancare ale centrului pe care îl reprezintă, autorizat cu semnătura sa mobilă, pe care susținea că nu l-a efectuat. Potrivit lui Ciorici, cetățeanul și-a șters între timp postarea, însă informația a fost distribuită de persoane publice, inclusiv deputați. Între timp, deputatul vizat a venit cu o reacție, iar reprezentanții STISC au făcut, la rândul lor, precizări.

Ce spune Guvernul

„Un cetățean a publicat pe Facebook o postare în care afirma că a observat în contul bancar online al organizației/centrului pe care îl reprezintă o tranzacție pe care nu ar fi efectuat-o. Potrivit postării, era vorba de un transfer între conturile proprii, fără ca banii să fi ieșit din acestea. Ulterior, autorul a șters postarea, însă informația a fost preluată și amplificată, fără verificare, de mai multe conturi, inclusiv ale unor politicieni. Rezultatele preliminare ale investigației efectuată de STISC arată că informațiile distribuite în spațiul public despre o presupusă compromitere a semnăturii electronice nu corespund adevărului. Prima evaluare tehnică a cazului confirmă că semnătura electronică este autentică și validă, fapt susținut de mai multe date tehnice. Investigația continuă în zilele următoare, pentru a stabili toate circumstanțele cazului”, a menționat Ciorici, în seara zilei de 31 octombrie.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a publicat o captură de ecran cu postarea deputatului Ion Chicu, în care acesta afirma că „escrocii au deja acces și la semnăturile noastre electronice”. „Este grav că o afirmație fără dovezi, ștearsă chiar de autorul ei, a ajuns să fie răspândită de persoane publice. Și mai grav este că printre acestea se află deputați în Parlamentul Republicii Moldova”, a adăugat Ciorici.

Precizările deputatului Chicu

De cealaltă parte, Ion Chicu a menționat că „informația despre incident a parvenit ieri după masă de la mai mulți agenți economici”. „Despre postarea unui oarecare ONG, care ieri a semnalat despre spargerea contului său de la MAIB (și a șters ulterior postarea) – nici nu cunoșteam. Miercuri la audierile parlamentare pe subiectul furtului datelor personale a majorității populației economic active a țării, vom clarifica în ce măsură STISC-ul asigură siguranța semnăturii electronice, inclusiv pe acest caz”, a adăugat deputatul.

Reacția STISC

Pe 1 noiembrie, și reprezentanții STISC au reacționat, menționând că „serviciile de încredere, inclusiv cele aferente semnăturii electronice, funcționează în parametri normali și sunt monitorizate continuu pentru asigurarea securității, disponibilității și continuității operaționale”. „Infrastructura cheilor publice (PKI), care stă la baza serviciilor de încredere, utilizează mecanisme criptografice avansate ce permit verificarea autenticității, integrității și validității semnăturilor electronice și contribuie astfel la asigurarea securității în tranzacțiile electronice și în utilizarea serviciilor publice digitale”, a adăugat instituția.

Totuși, reprezentanții STISC au recomandat „sesizarea imediată a organelor competente” în cazul în care cetățenii au suspiciuni privind utilizarea frauduloasă a semnăturii electronice.

***

Amintim că Republica Moldova s-a confruntat cu un atac cibernetic de amploare asupra serviciilor de stat. Atacatorii ar fi putut obține date personale asociate cu aproximativ 750 de mii de IDNP-uri, iar autoritățile au avertizat că informațiile pot fi folosite de escroci. NewsMaker a adunat AICI principalele informații despre ce s-a întâmplat și a aflat cum pot cetățenii verifica dacă datele lor au fost extrase, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și în ce condiții acestea pot obține despăgubiri.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: