Și în acest an, Linella, rețeaua de magazine 100% autohtonă, continuă să promoveze în rândul consumatorilor, consumul de produse locale prin campania Produs acasă – cu drag de la gospodarii noștri, prin care și-a propus să exploreze simțurile gustative și tactile a produselor moldovenești.
Campania invită consumatorii Linella să-și testeze rezistența, în fața stimulilor senzoriali și este prima de acest fel din domeniul retail din Republica Moldova, aparținând conceptului ASMR ads (Autonomous Sensory Meridian Response – Răspunsul Senzorial Meridian Autonom), care reprezintă o implicare emoțională, în condiții spectaculoase, prin sistemul auditiv.
„Întrucât suntem o companie 100% autohtonă, în fiecare zi avem grijă să punem la dispoziție o varietate de produse locale, sănătoase și naturale, oferite cu drag de gospodarii noștri.Prin această campanie ne propunem să activăm acea memorie senzorială a consumatorilor, provocându-i să simtă gustul adevărat al produselor autohtone, să experimenteaze o călătorie unică în lumea simțurilor, prin a mirosi, atinge și savura produsele.”, a explicat Mihaela Dragan, Director Marketing Linella.
Potrivit acesteia, campania din acest an promovează emoția ce este simțită atunci când consumi produse moldovenești, din ingrediente proaspete, despre satisfacția deplină a momentului în sine, despre bucuria de a simți gustul inconfundabil al bunătăților cu gust de Moldova.
De altfel, folosind o tehnică specială de înregistrare, publicitatea reușeste să transmită, într-o manieră impresionantă, prin intermediul sunetelor, gustului și texturei, generate de experiența consumului de produse locale, de aici, de acasă.
Astfel, urmează o serie de spoturi, care vor pune în scenă un mix de senzații trăite cu poftă ce îți vor încânta simțurile, spoturi prezente pe paginile oficiale Linella: www.linella.md, Youtube, Facebook, Instagram, Tiktok.
Trezește-ți simțurile, dă sunetul mai tare și savurează împreună cu Linella produsele autohtone!
În Republica Moldova se colectează bani pentru generatoare, aparate de încălzire și alte surse de energie destinate poporului ucrainean. O campanie în acest sens a fost lansată pe 29 ianuarie, iar până acum au fost colectați 256.000 de lei. Informațiile au fost comunicate de Congresul Național al Ucrainenilor din Moldova.
Congresul Național al Ucrainenilor din Moldova a anunțat, în seara zilei de 2 februarie, că în cadrul campaniei „Căldură pentru Ucraina” au fost colectați 256.000 de lei.
„Gerurile puternice din Kiev coboară temperaturile până la minus 20 de grade Celsius, iar sprijinul și implicarea voastră pot ajuta familiile care au nevoie de căldură. Vă suntem recunoscători pentru solidaritate și disponibilitatea de a ajuta – Moldova este cu adevărat o țară cu inimă mare”, a declarat Congresul.
Potrivit Congresului, campania continuă până la 13 februarie. Acesta a mai subliniat că „fiecare donație contează” și că „nu există donații mici”. Cei care doresc să contribuie pot transfera banii de la orice bancă din Moldova, accesând acest link.
***
Menționăm că, pe 19 ianuarie, ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andrei Sibiga, a publicat pe rețelele de socializare un mesaj intitulat „Căldură pentru Ucraina din partea lumii”. Acesta s-a adresat comunităților ucrainene din străinătate, partenerilor și prietenilor din întreaga lume cu un apel de a sprijini poporul ucrainean. Sibiga a menționat că a instruit misiunile diplomatice ucrainene din străinătate să inițieze campanii urgente de strângere de fonduri. Totodată, el a subliniat că această asistență este urgent necesară și va fi direcționată către achiziționarea de echipamente, electricitate, surse alternative de energie și alte forme de sprijin energetic, destinate direct ucrainenilor și comunităților aflate în nevoie.
Pe 29 ianuarie, Congresul Național al Ucrainenilor din Moldova a anunțat că, în parteneriat cu Ambasada Ucrainei în Republica Moldova, se alătură inițiativei globale „Căldură pentru Ucraina”, lansată de ministrul ucrainean Andrei Sibiga. Congresul a precizat că toate fondurile colectate în perioada 29 ianuarie – 13 februarie vor fi direcționate către achiziționarea generatoarelor, a aparatelor de încălzire și a altor surse alternative de energie, destinate celor care, în Ucraina, au cea mai mare nevoie de ele. În prima zi a campaniei au fost colectați 64.000 de lei, a anunțat, pe 30 ianuarie, consultantul pentru comunicare al Ministerului Energiei, Vitalie Condrațchi.
***
Mai precizăm că Republica Moldova urmează să ofere Ucrainei generatoare electrice, autospeciale de intervenție, echipamente de protecție, bunuri medicale și produse alimentare, în valoare totală de aproximativ 118,4 milioane de lei, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern examinat pe 30 ianuarie, și aflat în consultări publice.
Deputatul Parlamentului Norvegiei, Arild Hermstad, a propus-o pe Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pentru Premiul Nobel pentru Pace, pentru «rezistența pașnică față de ingerința Rusiei, apărarea democrației și cursul de apropiere de UE».
Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon, a lansat o campanie informațională împotriva unirii cu România. Dodon a declarat că țara a fost «capturată de un grup de trădători», care duc Moldova spre «lichidare prin unire sau anexare», iar Maia Sandu și PAS, potrivit lui, au demonstrat că pentru ei «nu există patrie».
Dodon și bugetul Chișinăului
Dodon intenționează, de asemenea, să meargă la Primăria Chișinău pentru a discuta proiectul bugetului capitalei pentru anul 2026. Totodată, potrivit lui Dodon, în ultimele luni el a purtat «zeci de negocieri neoficiale» cu primarul Ion Ceban, dar acum dorește o discuție oficială pentru a debloca situația legată de buget. Comentând această declarație, Ceban a spus că discută problemele atât cu PSRM, cât și cu PAS. Și a adăugat că, «în interesul cetățenilor», este gata «să se întâlnească chiar și cu diavolul».
Reparația mult așteptată a străzii 31 August
Ceban a mai anunțat că reconstrucția străzii 31 August 1989 din capitală «va începe în cel mai scurt timp» și ar putea fi finalizată «până la sfârșitul anului, dacă nu vor apărea blocaje». Potrivit primarului general, lucrările au fost mult timp întârziate din cauza «sabotajului Guvernului și al Ministerului Culturii».
Dosarul Plahotniuc: Lupu, Platon
În cadrul ședinței de judecată pe dosarul «furtului miliardului», în care este învinuit Vladimir Plahotniuc, au depus mărturii fostul președinte al Parlamentului, Marian Lupu, și fostul viceministru al Finanțelor, Ștefan Creangă. Lupu a declarat că membrii Guvernului «Alianței» nu primeau indicații de la liderii altor partide, iar criza bancară a apărut din cauza «managementului defectuos și a supravegherii necorespunzătoare din partea autorităților de reglementare». Detalii — în materialul «Furtul miliardului a început încă în 2009, iar Banca Națională a întârziat».
În cadrul aceleiași ședințe, instanța a respins cererea lui Veaceslav Platon de a fi recunoscut parte vătămată în acest dosar și de a fi audiat în calitate de martor.
Disputa dintre biserici: tensiunile cresc
În satul Dereneu, raionul Călărași, continuă conflictul în jurul bisericii locale, pe care nu o pot împărți susținătorii Mitropoliei Basarabiei și ai Mitropoliei Moldovei. Potrivit avocatului Mitropoliei Basarabiei, preotul Mitropoliei Moldovei, Alexandru Popa, s-ar fi baricadat în biserică împreună cu copii minori, împiedicând transmiterea edificiului.
Case din paie în Moldova
Pe fundalul crizei energetice, în Moldova se formează treptat o piață a locuințelor alternative ecologice. Una dintre aceste opțiuni sunt casele din paie, care se construiesc în doar câteva zile și promit facturi mici la încălzire. Despre cum funcționează această tehnologie, cine a decis să construiască asemenea locuințe la noi și cine le cumpără, aflați din materialul «Case din paie».
Sunetul cobzei: reportaj NM
În decembrie 2025, cobza a devenit al cincilea element comun al patrimoniului cultural al Moldovei și României, inclus în patrimoniul UNESCO. Acest străvechi instrument muzical tradițional a prins viață pe ritmuri moderne datorită Stelei Botez, care a reușit să îmbine tradiția cu modernitatea. Detalii vedeți în videoreportajul «Când cobza întâlnește beat-ul».
Vremea în februarie
În februarie, vremea în Moldova va fi în limitele normei, cu o temperatură medie lunară între minus 3 și minus un grad Celsius. Totodată, în această săptămână, meteorologii prognozează geruri puternice și ninsori.
Pe scurt
Fostul purtător de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a devenit expert asociat pe politică externă și comunicare strategică la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).
Fostul deputat din partea PDM, Vladimir Andronachi, a fost eliberat din arest sub control judiciar: Curtea de Apel a respins solicitarea procurorilor de prelungire a arestului.
Într-o localitate din centrul Moldovei, potrivit poliției, o fetiță de 9 ani ar fi putut deveni victimă a unor acțiuni presupus cu caracter sexual. Suspectul, un tânăr de 17 ani, a fost deja reținut.
În Moldova au fost distruse 15 tone de mărar de import, în care a fost depistată o cantitate de pesticide, periculoasă pentru sănătate.
Agenda zilei, 3 februarie:
09:45 — Briefingul lui Igor Dodon.
10:00 — Ședința Consiliului municipal.
10:00 — Ședința ANRE.
12:30 — Conferință de presă a ministrului Educației, Dan Perciun.
Cea mai bună soluție pentru Republica Moldova în parcursul său european este aderarea împreună cu Ucraina și cu alte țări candidate, aceasta fiind „cel mai corect mod de a arăta unitatea”, au transmis la Chișinău șefii parlamentelor din Letonia, Estonia și Lituania. Oficialii au îndemnat autoritățile de la Chișinău să continue reformele, subliniind că „criteriile trebuie îndeplinite de fiecare țară care își dorește aderarea”. La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că Moldova și Ucraina merită să aibă deschise negocierile, însă „contează și meritocrația”, unde fiecare stat este evaluat individual.
Aderarea împreună cu Ucraina – cea mai bună soluție
Președinta Saeimei Republicii Letonia, Daiga Mieriņa, a declarat că, deși fiecare stat candidat avansează în ritmul său, o decizie de aderare „la pachet” ar fi cea mai bună soluție politică pentru Uniunea Europeană. Oficialul a subliniat că Ucraina reușește să implementeze reforme importante chiar și în condițiile unui război, un efort pe care l-a calificat drept excepțional.
„Ar fi cel mai bine dacă toate țările candidate ar putea adera în același timp împreună, dar din start vă spun că este cel mai bun mod de a arăta unitate. Deci facem tot ce putem pentru a ajunge la pace în Ucraina.Uniunea Europeană e parte activă la negocierile de pace și vedem că cea mai bună soluție ar fi ca Moldova să adere împreună cu Ucraina și alte țări candidate”, a menționat oficiala.
Președintele Riigikogu al Republicii Estonia, Lauri Hussar, a făcut trimitere la experiența statelor baltice în procesul de aderare la UE. Acesta a subliniat că ritmul negocierilor poate fi diferit, însă decizia finală este una politică.
„Noi am început negocierile cu Uniunea Europeană mai devreme decât Letonia și Lituania, dar le-am încheiat în același timp. Este un exemplu foarte bun. Decizia este politică și vine din situația de moment. Dacă Uniunea Europeană consideră că trebuie să se extindă, atunci se va extinde”, a menționat oficialul estonian.
Oficialul s-a arătat convins că negocierile pe capitole vor fi deblocate și a încurajat autoritățile din statele candidate să își concentreze eforturile pe implementarea reformelor. Acesta a subliniat că, deși extinderea Uniunii Europene este rezultatul unei decizii politice, îndeplinirea criteriilor de aderare rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărei țări candidate.
„Negocierile sunt foarte fructuoase și eu vă încurajez să vă concentrați pe realizarea reformelor, deoarece, pe de o parte, extinderea ține de decizia politică, dar, pe de altă parte, criteriile trebuie să fie îndeplinite de fiecare țară care își dorește aderarea”, a afirmat acesta
Lauri Hussar a adăugat că procesul de extindere nu se limitează doar la Republica Moldova și Ucraina.
„Așteptăm ca Moldova, Ucraina și nu doar aceste două țări să se alăture. Este un proces care se poate extinde și spre Balcanii de Vest. Vorbim despre un continent unit, care să vorbească cu o singură voce în interesul său, la nivel global”, a spus acesta.
Președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a declarat că împărtășește pe deplin poziția colegilor săi din statele baltice și a făcut trimitere la experiența Lituaniei din perioada aderării la Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, procesul de extindere este unul complex nu doar pentru statele candidate, ci și pentru Uniunea Europeană în ansamblu.
„Era un fel de competiție între țările noastre, cine va intra prima în Uniune. Dar ne-am unit eforturile și am atins rezultatul. Extinderea nu este un proces simplu nici pentru UE. Este vorba de sincronizare și trebuie să înțelegem că, dacă vrem sprijin puternic, avem nevoie de parteneri și aliați. Acționând împreună, este mai ușor”, a subliniat Juozas Olekas.
În contextul războiului din regiune, oficialul lituanian a evidențiat rolul esențial al Ucrainei pentru securitatea europeană, subliniind că miza conflictului depășește granițele acestei țări.
„Ucraina luptă nu doar pentru sine, pentru pacea sa de acasă, ci ne apără pe noi toți – Lituania, Letonia, Estonia și Moldova. Trebuie să fim solidari și să acționăm împreună pentru a obține cele mai bune rezultate. Asta va fi succesul tuturor”, a conchis președintele Seimasului.
Aderare la UE până în 2027?
Întrebat despre perspectivele negocierilor de aderare ale Republicii Moldova și Ucrainei, în contextul blocajelor politice din interiorul Uniunii Europene și al obiectivului anunțat de Kiev privind aderarea până în 2027, președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a subliniat necesitatea accelerării procesului și a recunoașterii progreselor deja realizate de cele două state candidate.
„Cred că Moldova și Ucraina își implementează foarte bine reformele. Acesta este un stimulant foarte important pentru Uniunea Europeană să recunoască ambițiile acestor țări de a deveni membre ale Uniunii Europene. Desigur că sunt multe poziții în diferite țări. Noi vom continua să convingem acești parteneri ai noștri din Uniunea Europeană să recunoască realizările Moldovei și ale Ucrainei. Este un proces de negociere. Nu va putea avea loc în 2027, dar cred că este necesar să finalizăm implementarea reformelor”, a declarat Juozas Olekas.
La final, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a declarat că Republica Moldova se află în prezent în etapa negocierilor tehnice, iar pe termen scurt este necesară accelerarea reformelor, întrucât autoritățile nu își permit „luxul de a pierde timpul”.
Potrivit lui Igor Grosu, procesul nu poate fi pus pe pauză, iar ajustarea legislației și implementarea reformelor trebuie să continue într-un ritm susținut. În același timp, acesta a subliniat că, pe termen lung, extinderea Uniunii Europene presupune o decizie politică, care necesită consultări și consens între toate cele 27 de state membre.
„Moldova și Ucraina merită să aibă deschise negocierile, dar contează și meritocrația – fiecare țară trebuie să demonstreze, prin propriile acțiuni, cât de repede se mișcă și ce progrese reale face”, a declarat președintele Parlamentului.
Președinții parlamentelor din Letonia, Lituania și Estonia se află la Chișinău în perioada 2–4 februarie, într-o vizită oficială efectuată la invitația președintelui Parlamentul Republicii Moldova, Igor Grosu.
***
Amintim că Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022 și au început oficial negocierile de aderare pe 25 iunie 2024. În septembrie 2025, cele două state au finalizat procesul de screening bilateral.
Pe 15 decembrie, autoritățile de la Bruxelles au anunțat că Moldova va începe discuțiile la nivel tehnic cu Comisia Europeană pe 3 clustere de negociere: „Valori fundamentale”, „Piața internă” și „Relații externe”. În același timp, deschidearea oficială a negocierilor pe clustere, pe care Chișinăul a mizat până la finanul acestui an, rămâne blocată. Anterior, Cristina Gherasimov a declarat că motivul este că încă nu există o decizie politică unanimă în privința Ucrainei, cu care, actualmente, Republica Moldova parcurge împreună procesul de negociere.
Ungaria se opune avansării negocierilor cu Ucraina, care se confruntă cu invazia rusă la scară largă de aproape patru ani, considerând că acest lucru ar putea atrage Uniunea Europeană în război și ar deturna banii contribuabililor europeni.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Un băiat de 14 ani a murit, iar o fetiță de 12 ani a fost grav rănită, după ce au fost loviți de un automobil condus de un tânăr de 19 ani, în timp ce traversau regulamentar strada pe trecerea de pietoni din Strășeni. Accidentul s-a produs în seara zilei de astăzi, pe traseul R-1, în direcția spre Chișinău, informează Poliția Națională.
În urma impactului, o fetiță de 12 ani și un băiat de 14 ani au fost transportați de urgență la Spitalul Raional Strășeni, ambii în stare gravă. Ulterior, băiatul a decedat în secția de terapie intensivă.
Șoferul a fost supus testării alcoolscopice, rezultatul fiind negativ. Pe caz a fost inițiată o anchetă, iar conducătorul auto urmează să fie reținut conform prevederilor legale.
Circumstanțele exacte ale producerii accidentului sunt investigate de poliție.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Estonia va deschide o ambasadă la Chișinău, care urmează să devină operațională în a doua parte a acestui an. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul vizitei oficiale a șefilor parlamentelor din Estonia, Letonia și Lituania în Republica Moldova.
Potrivit lui Igor Grosu, decizia autorităților de la Tallinn este un semn clar de prietenie, solidaritate și încredere față de Republica Moldova și confirmă nivelul înalt al relațiilor dintre Chișinău și statele baltice. Odată cu deschiderea misiunii diplomatice estoniene, toate cele trei state baltice vor avea ambasade la Chișinău.
„Astfel, toate cele trei state baltice vor avea ambasade în Republica Moldova. Un lucru care spune mult despre nivelul relațiilor noastre. De fiecare dată când vorbim despre aderarea la Uniunea Europeană, privim firesc spre dumneavoastră. Pentru că știți ce înseamnă să ieși dintr-o zonă gri a istoriei, să rupi dependențe, să reformezi instituții și să alegi ferm libertatea. Parcursul statelor baltice ne arată că transformarea este posibilă”, a declarat oficialul.
Igor Grosu a accentuat că parcursul european al Republicii Moldova nu mai este o chestiune de „dacă”, ci de „când”, iar acest termen depinde de efortul intern și de sprijinul partenerilor europeni.
Igor Grosu a evidențiat și cooperarea practică dintre Republica Moldova și statele baltice. Estonia este principalul partener al țării în procesul de digitalizare a serviciilor publice, experiența estoniană contribuind la construirea unor instituții mai eficiente și mai transparente. Letonia sprijină formarea noii generații de funcționari publici prin programe de instruire în drept european și economie, iar Lituania susține proiecte de energie regenerabilă în spitale, școli și grădinițe, menite să sporească independența energetică și să reducă costurile pentru instituțiile publice.
Președintele Riigikogu al Republicii Estonia, Lauri Hussar, a precizat, în debutul intervenției sale, că vizita comună a speakerilor baltici a fost discutată de mai mulți ani și are loc acum datorită direcției europene asumate de Republica Moldova:
„Sunt foarte bucuros să spun aici cu voce tare și să vă asigur că noi suntem aici pentru că vreți să vă integrați în Uniunea Europeană. Vă sprijinim pe această cale, în acest proces. Vă ajutăm și vă sugerăm chiar și mai mult. În conformitate cu ceea ce ați făcut deja, ceea ce ați realizat, pot să spun că, într-adevăr, aparțineți marii familii europene. Acolo este locul Republicii Moldova”, a menționat acesta.
Președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a anunțat că extinderea Uniunii Europene va fi o prioritate majoră pentru Lituania la nivel comunitar în următorii ani.
„ Procesul de integrare europeană este impresionant, vedem ambiția moldovenilor de a implementa reforme, iar această perioadă reprezintă o oportunitate unică pentru țara dumneavoastră. În 2027, Lituania va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, iar extinderea Uniunii Europene va fi în topul agendei noastre, alături de securitate și apărare”, a menționat oficialul.
La rândul său, președinta Saeimei Republicii Letonia, Daiga Mieriņa, a reiterat sprijinul ferm al Letoniei pentru parcursul european al Republicii Moldova, subliniind că Chișinăul este perceput la Riga ca parte integrantă a familiei europene.
„Din partea noastră, suntem gata să facem tot ce este necesar pentru ca procesul de integrare să fie pe cât de rapid este nevoie. Letonia este gata să continue instruirea funcționarilor publici pentru a acoperi necesitățile de capacitate instituțională”, a spus aceasta.
În același timp, Daiga Mieriņa a făcut referire la cooperarea în domeniul securității și apărării, apreciind eforturile autorităților de la Chișinău în acest sector.
„Ne bucurăm să auzim că ați dublat bugetul de apărare. Fiecare euro investit în apărarea națională ne face pe toți mai puternici împotriva agresorului. Moldova este parte a familiei europene și vrem să continuăm să lucrăm împreună pentru ca integrarea să aibă loc cât mai curând”, a conchis președinta Saeimei.
***
Președinții parlamentelor din Letonia, Lituania și Estonia se află la Chișinău în perioada 2–4 februarie, într-o vizită oficială efectuată la invitația președintelui Parlamentul Republicii Moldova, Igor Grosu.
Pe 3 februarie, începând cu ora 10:30, oficialii celor trei state vor rosti discursuri în plenul Legislativului, în cadrul ședinței solemne de inaugurare a sesiunii parlamentare de primăvară, urmând ulterior întrevederi cu președinții fracțiunilor parlamentare.
Agenda vizitei mai include întâlniri cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, precum și viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
