ZdG

Bucureștiul răspunde amenințărilor Iranului: România „nu este parte” a războiului din Orientul Mijlociu

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României a declarat că statul „nu este parte” a operațiunii americano-israeliene împotriva Teheranului, după amenințările Teheranului cu privire la decizia Bucureștiului de permite dislocarea unui contigent militar american și echipamente la bazele sale. MAE a menționat că România găzduia deja capacități militare ale SUA, conform unui acord bilateral. Totodată, instituția a menționat că pledează pentru de-escaladarea ostilităților din Orientul Mijlociu și a condamnat atacurile de represalii ale Teheranului împotriva statelor din regiune.

Ministerul de Externe al României a transmis într-un comunicat că acordul bilateral de acces din 2006 oferă SUA cadrul legal garantat de a utiliza baze militare din România cu titlu continuu.

„România găzduiește de mai bine de 10 ani capabilități de apărare antirachetă împotriva unor amenințări din afara spațiului euro-atlantic. Sistemul are caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU”, a adăugat MAE.

Totodată, MAE a subliniat că „România nu este parte a conflictului”. Instituția a menționat că „prioritatea” sa este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care a pledat „din prima zi” a conflictului militar din Orientul Mijlociu.

„În același timp, condamnăm atacurile complet nejustificate ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului și mulțumim acestora din urmă pentru că i-au protejat și pe cetățenii noștri prezenți în țările lor. Solicităm Iranului să înceteze aceste atacuri, care pun în pericol vieți omenești și conduc la degradarea securității și a economiei globale”, a mai spus ministerul.

Amintim că, pe 11 martie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din România, care este prezidat de președintele Nicușor Dan, a dat undă verde dislocării unui contingent adițional de militari americani, precum și avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și comunicații satelitare, după o solicitare din partea Washingtonului. Cererea a venit pe fondul operațiunii militare americano-israeliene împotriva Iranului. Parlamentul de la București a aprobat hotărârea CSAT cu o majoritate largă în aceeași zi.

Potrivit presei de peste Prut, primele trei avioane de realimentare au ajuns în România duminică, 15 martie, la Baza 90. Acestea urmează să fie transferate la Baza „Mihail Kogălniceanu”.

Pe 16 martie, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian al Afacerilor Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat într-o conferință de presă că hotărârea Bucureștiului de a permite dislocarea de trupe și echipamente americane în bazele de pe teritoriul României, în contextul operațiunii americano-israeliene împotriva Iranului, este „inacceptabilă din punctul de vedere al dreptului internațional”. El a spus că folosirea bazelor pentru atacuri va fi considerată o „participare la agresiunea militară împotriva Iranului”, care va fi urmată de un răspuns politic și juridic din partea Teheranului.

SUA și Israelul au început operațiunea împotriva Iranului pe 28 februarie, cu scopul de a elimina programul nuclear și capacitățile militare ale țării. Acțiunile militare constau în atacuri aeriene. Drept răspuns, regimul teocratic de la Teheran a lansat bombardamente asupra Israelului și altor state din Orientul Mijlociu, inclusiv asupra bazelor militare americane din regiune.

Recent, generalul român în rezervă, Virgil Bălăceanu, a declarat că riscurile ca România să fie atacată de Iran pentru că sprijină SUA în război sunt mici. El a spus că o rachetă balistică cu rază medie de acțiune, adică de până la 2 000 km, maximul pe care-l ating proiectilele aeriene ar trebui să parcurgă spațiul aerian al Turciei sau să treacă de Mediterana de Est, Marea Egee și Marea Neagră – zone apărate de NATO.

De altfel, Turcia a interceptat, cu sprijin NATO, trei rachete balistice lansate de Iran care au intrat în spațiul său aerian, de la începutul ostilităților.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

glodeni.md

Sectorul construcțiilor din Moldova a scăzut cu 2,9% în primele nouă luni ale anului

În perioada ianuarie-septembrie 2026, volumul lucrărilor de construcții din Republica Moldova a scăzut cu 2,9% în prețuri comparabile, față de aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, în trimestrul al treilea, sectorul a înregistrat o creștere de 4%. Asta arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), publicate pe 20 noiembrie.

Scăderea înregistrată în perioada ianuarie-septembrie a fost determinată în principal de reducerea volumului lucrărilor de reparații curente și întreținere, cu 12,8%. De asemenea, lucrările de construcții noi au înregistrat un ușor declin, de 0,5%.

În schimb, volumul reparațiilor capitale a crescut cu 1,2%, iar cel al altor lucrări de construcții, categorie care include demolările și pregătirea terenurilor, a înregistrat un avans de 19,6%.

Datele BNS arată că, în primele nouă luni ale anului, cele mai mari creșteri au fost înregistrate la construcția clădirilor rezidențiale, unde volumul lucrărilor a sporit cu 8,6%. În cazul construcțiilor inginerești, creșterea a fost de 0,6%. La polul opus, lucrările la clădirile nerezidențiale s-au redus cu 17,1%.

În structura pieței construcțiilor, cea mai mare pondere o au construcțiile inginerești, care reprezintă 44% din total. Acestea sunt urmate de clădirile nerezidențiale, cu 27,7%, și cele rezidențiale, cu 25,4%.

În trimestrul al treilea, sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere de 4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția pozitivă a fost susținută de lucrările de construcții noi, care au crescut cu 5,6%, reparațiile capitale, cu 6%, și lucrările pregătitoare, cu 30,9%. În același timp, volumul reparațiilor curente a scăzut cu 2,6%.

În funcție de tipul construcțiilor, cea mai mare creștere a fost înregistrată în cazul clădirilor rezidențiale, unde volumul lucrărilor a avansat cu 26,1%. Lucrările la construcțiile inginerești au crescut cu 5,2%, în timp ce cele la clădirile nerezidențiale au scăzut cu 14,1%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: