BYD Sealion 06 vs Geely Galaxy Starship 7: comparația crossoverelor hibride și ce model merită ales | Autoplaza 

Modelele plug-in hibrid chinezești nu mai sunt o raritate și sunt tot mai căutate de familii. Noul BYD Sealion 06 și rivalul său de la Geely oferă o autonomie impresionantă, dotare bogată și consum redus la un preț rezonabil. Dar abordările lor sunt diferite: analizăm concret prin ce se deosebesc, cât costă să conduci în regim electric și cui i se potrivește fiecare.

Două crossovere hibride noi: prin ce sunt interesante Sealion 06 și Galaxy Starship 7

Fiecare dintre modele este un hibrid plug-in cu baterie litiu-fier-fosfat (BYD montează cunoscutele Blade), care se încarcă de la priză și parcurge o parte din drum pe tracțiune electrică. Aici asemănarea se termină. Sealion 06 este un crossover de dimensiuni medii, cu lungime de circa 4,78 m și ampatament de 2790 mm, construit pe sistemul hibrid DM-i de generația a cincea, cu motor pe benzină de 1,5 litri. Versiunea de top, cu tracțiune integrală, are o putere totală de circa 238 kW și accelerează până la 100 km/h în aproximativ 5,9 secunde.

Galaxy Starship 7 este puțin mai compact (lungime 4,74 m, ampatament 2755 mm, cam cât o Honda CR-V), cu un 1.5 aspirat și sistemul hibrid Thor EM-i cu tracțiune față: motorul electric are circa 218 CP, iar accelerarea durează aproximativ 7,5 secunde. Pe scurt, BYD mizează pe alegerea mai largă de versiuni, inclusiv cu tracțiune integrală și baterie mare, Geely pe eficiență și preț. Ambele mărci și-au ridicat mult calitatea în ultimii ani, așa că a le privi drept o „alternativă ieftină” nu mai este corect.

Exterior, interior și spațiu: comparație

Analizând aspectul, Geely Galaxy Starship 7 este realizat într-un stil calm, fără grilă de radiator, cu o bandă luminoasă continuă, în timp ce Sealion 06 se prezintă puțin mai expresiv. În interiorul ambelor modele se regăsesc ecrane tactile mari și un bord minimalist: la Geely este sistemul Flyme Auto, cu ecran central de 14,6 inci (15,4 inci la versiunea 2026), proiecție pe parbriz și bord digital de 10,2 inci; la BYD, un ecran central mare, fix, cu sistemul DiLink și comandă vocală.

Din punct de vedere al spațiului, Sealion 06 se simte puțin mai încăpător pe rândul din spate datorită ampatamentului mai mare; Geely este mai compact la exterior, dar folosește inteligent spațiul din interior. Materialele și izolarea fonică sunt la un nivel bun la ambele modele, vizibil peste ce ofereau mașinile chinezești din anii trecuți. Pentru familie se potrivesc ambele, dar dacă ai nevoie de cât mai mult spațiu pentru pasageri, recomandarea merge spre BYD.

Sistemele plug-in hybrid, autonomia și consumul

Diferența-cheie este în prioritățile sistemului. La Geely accentul cade pe eficiență: bateria de circa 19 kWh oferă în jur de 120 km pe curent în ciclul CLTC (la versiunile recente și mai mult), iar parcursul total cu rezervorul plin și bateria încărcată este declarat până la aproximativ 1420 km, la un consum de circa 3,75 l la sută cu bateria descărcată. La BYD, autonomia electrică depinde de baterie: circa 90 km CLTC la versiunea de 15,9 kWh și până la 150 km la cea de 26 kWh, iar versiunea cu tracțiune integrală oferă o dinamică vizibil superioară.

În condiții reale, o baterie de circa 19 kWh ajunge pentru 100–120 km vara și 70–90 km iarna. De la o priză obișnuită de 220 V, încărcarea completă durează 8–10 ore, de la o stație casnică Wallbox de 7 kW circa 3–4 ore, iar la un tarif de 3,56 lei/kWh costă în jur de 68 de lei: cu acești bani parcurgi pe curent distanța de mai sus, vizibil mai ieftin decât pe benzină.

La ambele mașini, cu bateria descărcată intră în funcțiune motorul pe benzină, așa că practic nu riști să rămâi în pană. Geely, în plus, poate ceda energie în exterior prin funcția V2L și se încarcă în curent continuu: o oprire scurtă adaugă o autonomie suplimentară semnificativă; la BYD, aceste funcții depind de versiune. Economia reală depinde de cât de regulat încarci bateria: dacă ai o priză acasă, deplasările scurte pot fi făcute aproape fără consum de benzină; dacă nu ai posibilitatea de a încărca, ambele funcționează practic ca niște hibride obișnuite, iar autonomia totală devine mai importantă.

Aspectul legat de iarnă este deja vizibil în cifrele de mai sus: la temperaturi scăzute, autonomia electrică a oricărui hibrid plug-in scade, de aceea valorile declarate trebuie privite cu o anumită rezervă în sezonul rece. Clima locală mai blândă face ca acest aspect să nu fie unul critic, dar la planificarea deplasărilor zilnice în regim electric este bine să iei în calcul o marjă de siguranță.

Dotări, siguranță și echipări

Ambele mărci sunt generoase la dotare deja în versiunile accesibile: ecrane mari, încărcare wireless, plafon panoramic, izolare fonică de calitate. La capitolul asistență există frânare automată, menținere pe bandă și pilot automat adaptiv: la BYD acesta este pachetul ICC, care combină pilotul adaptiv și centrarea pe bandă, la Geely un set de funcții de nivel doi, până la asistență în ambuteiaj.

Setul exact de opțiuni depinde de echipare și de piață, de aceea lista merită verificată pe mașina concretă. În plus, verifică starea bateriei de tracțiune: este cel mai scump ansamblu al mașinii și principalul argument de liniște la achiziție, iar la un exemplar rulat merită cerut raportul de diagnosticare cu capacitatea ei rămasă.

Ce merită verificat la un exemplar rulat

Ambele modele sunt recente, iar lista de verificări este scurtă. Pe lângă raportul bateriei, merită văzute portul de încărcare (contacte curate, fără urme de încălzire), funcționarea sistemului de răcire a bateriei și versiunea software-ului, inclusiv limba interfeței multimedia, pentru că la unele exemplare aduse din China localizarea se face separat. Un test-drive cu bateria descărcată arată cât de lin preia tracțiunea motorul pe benzină și confirmă de obicei că automobilul este în ordine.

Ce crossover hibrid să alegi pentru familie

Dacă mai importante sunt dinamica, tracțiunea integrală și rezerva de putere, alegerea este Sealion 06: circa 238 kW în versiunea de top și accelerare în aproximativ 5,9 secunde vorbesc de la sine, iar bateria de 26 kWh oferă și cea mai mare autonomie pe curent. Când prioritatea este consumul redus, echilibrul între autonomie și preț și un gabarit ceva mai compact, alegerea logică este Galaxy Starship 7, cu cei 120+ km pe tracțiune electrică și sistemul aspirat economic.

Pentru o familie care merge mult prin oraș cu încărcare zilnică, ambele modele se amortizează prin combustibil; pentru cei care sunt mai des pe autostradă și fără priză la îndemână, contează mai mult parcursul total și un motor sigur. Ambele sunt disponibile și noi, și rulate, iar decizia finală este mai ușor de luat după un test-drive cu bateria complet încărcată. Ofertele actuale pentru ambele modele merită consultate în stocul de pe Autoplaza.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

Moldovenii care muncesc în Irlanda ar putea beneficia de pensii. Guvernul inițiază negocierile cu Dublinul

Cetățenii Republicii Moldova care muncesc sau au muncit în Irlanda ar putea beneficia de pensii prin cumularea perioadelor de asigurare realizate în ambele state. Guvernul a aprobat inițierea negocierilor și semnarea unui Acord privind securitatea socială dintre Republica Moldova și Irlanda.

Potrivit Executivului, documentul urmărește să protejeze drepturile de pensie ale persoanelor care au lucrat în ambele țări. Astfel, după intrarea în vigoare a acordului, moldovenii care au muncit în Irlanda își vor putea valorifica drepturile de pensie inclusiv după revenirea în Republica Moldova.

În prezent, Republica Moldova are semnate 23 de acorduri de securitate socială, dintre care 19 sunt deja aplicate. În ultimii ani, au fost încheiate acorduri cu Italia, Grecia, Spania, Letonia, Franța, Elveția, Canada și Ucraina.

Potrivit Guvernului, în Irlanda locuiesc aproximativ 30 000 de cetățeni moldoveni.

mec.gov.md

Persoanele care vând teze pentru studenți riscă amenzi de până la 125 000 lei și închisoare. Propunerea Ministerului Educației

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) propune sancționarea persoanelor care elaborează și vând, la comandă, lucrări de licență, teze de master și de doctorat. Acestea ar putea primi amenzi de până la 125 000 de lei sau pedepse cu închisoarea de până la trei ani, potrivit unor modificări la Codul penal și Codul contravențional. Propunerile au fost prezentate pe 20 octombrie, în cadrul unor consultări cu reprezentanți ai Parlamentului, Ministerului Justiției, Procuraturii Generale, Centrului Național Anticorupție și instituțiilor de învățământ superior.

Potrivit inițiativei, elaborarea unei lucrări academice în scopul comercializării, cu știința că aceasta va fi prezentată de o altă persoană drept lucrare proprie, ar putea fi pedepsită cu o amendă de la 37 500 la 57 500 de lei, muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare de până la un an.

Dacă fapta este comisă de două sau mai multe persoane, în mod repetat, ca îndeletnicire sau prin folosirea funcției deținute, amenda ar putea ajunge la 125 000 de lei, iar pedeapsa cu închisoarea – la trei ani. În aceste cazuri, ar putea fi aplicată și interdicția de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități pentru o perioadă de la unu la cinci ani.

Modificările propuse la Codul contravențional prevăd, la rândul lor, amenzi pentru elaborarea sau punerea la dispoziție a lucrărilor academice care urmează să fie prezentate drept creația altei persoane. Sancțiunile ar varia între 3 000 și 6 000 de lei pentru persoanele fizice, între 6 000 și 12 000 de lei pentru persoanele cu funcții de răspundere și între 9 000 și 15 000 de lei pentru persoanele juridice.

„Inițiativa legislativă nu prevede sancțiuni pentru activități legitime de îndrumare, consultanță, recenzare, corectură, traducere, formatare sau sprijin metodologic, atâta timp cât acestea nu presupun elaborarea ori punerea la dispoziție a unei lucrări ce urmează să fie prezentată ca fiind produsul propriu al persoanei evaluate”, a transmis MEC într-un comunicat.

Ce măsuri au fost luate până acum

Inițiativa face parte din acțiunile ministerului pentru consolidarea integrității academice. Printre acestea se numără aprobarea de către Guvern a unui regulament-cadru privind integritatea academică în instituțiile de învățământ superior și introducerea, în anul de studii 2025–2026, a cursului obligatoriu „Etică și integritate academică”, la care au participat aproximativ 27 000 de studenți.

De asemenea, MEC a menționat verificarea antiplagiat a tezelor de licență și masterat, precum și măsurile adoptate de universități pentru monitorizarea examenelor.

Un studiu realizat în 2025 de minister, în rândul a 3 635 de studenți și 419 cadre didactice din șase universități, a arătat că practicile precum copiatul, favoritismul la evaluare și utilizarea neetică a inteligenței artificiale sunt percepute drept probleme frecvente. Cadrele didactice au semnalat, totodată, dificultăți în identificarea plagiatului și a utilizării inteligenței artificiale.

Propunerile de modificare a Codului penal și Codului contravențional urmează să parcurgă procedura legislativă.

imagine simbol/agora.md

Medicamentele se scumpesc în Moldova? Răspunsul ministrului Sănătății

Autoritățile intenționează că liberalizeze gradual prețurile unor medicamentele eliberate fără prescripție medicală. Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a explicat că, în cazul medicamentelor esențiale eliberate fără prescripție, precum ibuprofenul și paracetamolul, prețurile vor fi negociate la fel ca în cazul medicamentelor eliberate pe bază de prescripție. În schimb, pentru medicamentele fără prescripție care nu fac parte din categoria celor esențiale, se propune liberalizarea treptată a marjelor comerciale aplicate la prețurile acestora. Potrivit ministrului, „acest preț se va controla”, iar măsura nu presupune că fiecare farmacie își va pune un preț. Întrebat dacă sunt așteptate scumpiri, ministrul a spus că „scumpirile sunt în toate produsele și la nivel mondial”, adăugând că statul va pune accent pe partea de compensare, „pentru că pacienții care au acces la medicamentele compensate nu trebuie să simtă acest cost”.

Un pachet de legi privind debirocratizarea mai multor domenii, propus de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, prevede că prețul medicamentelor eliberate fără prescripție medicală ar putea fi liberalizat, adică să nu mai fie reglementat de Agenția Medicamentului, iar fiecare farmacie să poată decide prețul, a scris Europa Liberă pe 16 octombrie.

Întrebat, pe 21 octombrie, dacă confirmă aceste intenții, ministrul Sănătății a răspuns: „Toată lumea, cert și legitim, își face griji de prețul medicamentelor și accesul medicamentelor. Noi avem mai multe probleme sistemice. În primul rând, distribuția farmaciilor pe țară este o problemă. Deci, nu toate medicamentele pot ajunge direct la cetățeni. Doi, este faptul că, în farmacii, marea majoritate se vând suplimente alimentare decât medicamente. Și e foarte greu pentru oameni să facă diferența: ce este supliment alimentar și ce este medicament”.

În continuare, ministrul a explicat că aproximativ 80% dintre produsele comercializate în farmacii sunt suplimente alimentare, iar acestea „nu au control de preț”. „În retail, în farmacii, fiecare distribuitor își pune prețul pe suplimentele alimentare cum consideră și iată este acea concurență de piață”, a adăugat oficialul.

Despre medicamente

În ceea ce privește medicamentele, Gasnaș a spus că există două grupe: medicamentele eliberate pe bază de prescripție medicală și medicamentele OTC, care se eliberează fără prescripție medicală.

„Din medicamentele fără prescripție medicală sunt medicamente din grupa esențială. (…) Sunt acele stricte necesare, gen ibuprofen, paracetamol, care sunt esențiale pentru sănătatea populației. (…) Acum, din pachetul de reglementări a Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării se propune debirocratizarea anumitor procese. (…) Sunt proiecte care sunt destul de birocratice și le-am discutat și o să le liberalizăm un pic, dar sunt proiecte care noi nu putem, din punct de vedere al sănătății publice, să le permitem să le liberalizăm. (…) Noi o să facem liberalizarea graduală. (…) Nu ne permitem la această etapă să liberalizăm prețul în retail, pentru că noi nu o să avem concurență reală pentru ele. Deci, noi ne propunem medicamentele OTC, fără prescripție, care sunt în grupa esențială, să negociem prețuri la fel ca și pentru medicamentele cu prescripție. Deci, cu țări de referință”, a comunicat oficialul.

Pentru medicamentele fără prescripție, care nu sunt esențiale, se va controla acest preț, dar se va liberaliza gradual pe baza marjei comerciale, a comunicat Gasnaș. „Știți foarte bine că, inițial, la agenția medicamentului se depune prețul de producător, apoi deja componenta de marjă comercială și logistică și se face prețul final care ajunge în farmacii. Ca să înțelegeți, este mult mai complex. (…) Deci, nu va fi liberalizarea așa cum o credem noi, că va fi fără preț și fiecare farmacie își va pune acest preț”, a menționat oficialul.

Vor fi scumpiri?

Întrebat dacă ne putem aștepta la anumite scumpiri, ministrul a spus că „scumpirile sunt în toate produsele și la nivel mondial”. „Sunt scumpirile din punct de vedere logistic, pentru că producerea unui medicament care a fost cinci ani în urmă și producerea unui medicament în ziua de astăzi, prețul este diferit. De asta producătorii vin și anunță acest preț de producător. Ceea ce o să facem noi este că punem accent pe partea de compensare, pentru că pacienții care o să aibă acces și au acces la medicamentele compensate ei nu trebuie să simtă acest cost”, a comunicat oficialul.

Facebook/IMSP Institutul de Medicină Urgentă

Tehnologie de ultimă generație la Urgențe, cu sprijinul Poloniei: un nou ecograf pentru diagnosticarea AVC-ului

Institutul de Medicină Urgentă (IMU) a fost dotat cu un ecograf de înaltă performanță, procurat cu sprijinul unui grant polonez. Echipamentul a fost instalat în Secția Neurologie și Boli Cerebrovasculare și va contribui la diagnosticarea mai precisă a pacienților, în special a celor cu accident vascular cerebral (AVC).

Potrivit unui comunicat el IMU, noul aparat permite evaluarea circulației sanguine cerebrale în timp real, printr-o metodă neinvazivă, rapidă și repetabilă, inclusiv la patul pacientului. În cazul unui AVC acut, investigațiile oferă informații despre circulația sângelui, care completează rezultatele tomografiei computerizate (CT) sau ale imagisticii prin rezonanță magnetică (RMN).

Anual, peste 4 000 de persoane cu semne de AVC ajung la Institutul de Medicină Urgentă și au nevoie de investigații Doppler pentru stabilirea rapidă a diagnosticului și inițierea tratamentului adecvat.

„Dotarea Secției Neurologie și Boli Cerebrovasculare cu un ecograf de înaltă performanță reprezintă un pas important în îmbunătățirea procesului de diagnostic și în creșterea calității serviciilor oferite pacienților. Investițiile în tehnologie modernă ne permit să susținem activitatea echipei medicale și să răspundem mai eficient necesităților pacienților noștri”, a declarat directoarea IMU, Diana Manea.

Proiectul a fost realizat în 2026 cu sprijinul programului polonez de cooperare pentru dezvoltare al Ministerului polonez al Afacerilor Externe, prin intermediul Ambasadei Poloniei la Chișinău.

Ecograful, dezvoltat de Fujifilm Healthcare Corporation, dispune de tehnologii avansate de procesare a semnalului și poate fi utilizat în mai multe domenii medicale, inclusiv cardiologie, radiologie, imagistică vasculară, obstetrică-ginecologie și chirurgie.

Agro TV

Un activist cere explicații de la Guvern privind deșeurile de la Goian: „Mercurul nu dispare prin comunicate de presă”

Victor Cazac, unul dintre fondatorii inițiativelor MoldRec și Garda de Reciclare, a transmis miercuri, 21 octombrie, o scrisoare deschisă Parlamentului, Guvernului și Ministerului Mediului, în care cere clarificarea situației de la depozitul cu deșeuri periculoase din satul Goian și verificarea întregului sistem de gestionare a deșeurilor.

Potrivit lui Cazac, acesta a sesizat autoritățile încă din iulie. Pe 14 august, Inspectoratul pentru Protecția Mediului a sesizat poliția în legătură cu situația de la Goian. Pe 25 august, Agenția de Mediu ar fi eliberat Asociației Patronale „Moldcontrol”, care colaborează cu operatori specializați, precum MoldRec, pentru colectarea și reciclarea deșeurilor care conțin mercur, o autorizație pentru gestionarea deșeurilor, valabilă până în august 2031. Cazac a publicat o imagine a pretinse autorizații, menționând că i-a fost transmisă pe WhatsApp și nu poate confirma autenticitatea sa.

„Când a semnat autorizația, Agenția de Mediu știa despre denunțul depus cu 11 zile înainte de colegii de la IPM? Dacă nu știa – de ce nu circulă asemenea informații în interiorul aceluiași minister? Dacă știa – ce anume a verificat înainte să semneze?”, a menționat el.

Pe 30 septembrie, poliția a pornit un proces penal pentru depozitarea ilegală a deșeurilor cu mercur în satul Goian. Ulterior, Procuratura Generală i-a comunicat lui Cazac că sesizarea sa a fost anexată la dosar.

„Procuratura Generală îmi răspunde oficial la sesizare și o descrie astfel – citez – „privind pretinsa gestionare ilegală a deșeurilor periculoase cu conținut de mercur și plumb de către I.P. «MOLDREC» și entățile administrate de Iulian Gamureac, inclusiv la depozitul din satul Goian”. Sesizarea mea a fost anexata la procesul penal, întrucât „ambele materiale se referă la același caz”, a menționat el.

Cazac a cerut să fie verificat unde au ajuns deșeurile cu mercur, dacă au fost analizate solul și apa subterană și dacă există riscuri pentru locuitorii din zonă.

„Trebuie verificat întregul mecanism: companiile afiliate, sistemele colective, autorizațiile eliberate și instituțiile care trebuiau să controleze”, susține acesta.

O altă problemă semnalată de Cazac vizează banii colectați prin sistemele de responsabilitate extinsă a producătorului. Aceste mecanisme permit producătorilor și importatorilor să transfere către organizații specializate obligațiile legale privind gestionarea anumitor categorii de deșeuri.

Autorul a solicitat să fie făcut public volumul de deșeuri colectate de fiecare operator, cantitatea reciclată efectiv și modul în care sunt cheltuiți banii încasați de la companii.

În acest context, el a făcut referire la o hotărâre a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 23 decembrie 2025. Potrivit lui Cazac, Serviciul Fiscal de Stat calculase Asociației Patronale „Moldcontrol” TVA de aproximativ șapte milioane de lei și majorări de întârziere de 1,6 milioane de lei pentru livrări impozabile de peste 37 de milioane de lei. Instanța a anulat, în primă instanță, partea deciziei referitoare la TVA, invocând lipsa unor prevederi fiscale suficient de clare pentru acest tip de organizații.

Cazac a solicitat Parlamentului să clarifice prin lege regimul fiscal și obligațiile de raportare publică ale sistemelor colective de reciclare.

Totodată, Victor Cazac a solicitat Parlamentului să audieze ministrul Mediului, reprezentanții Agenției de Mediu și Inspectoratului pentru Protecția Mediului și să publice un raport cu rezultatele verificărilor. Guvernului i-a cerut să stabilească responsabili, termene și rezultate măsurabile.

„Nu vă cer să mă credeți pe mine. Vă cer să puneți instituțiile să verifice – și să răspundă public. Daca este nevoie, pun la dispoziție tot ce am: documente, fotografii, corespondență, cronologie completă. Nu cer condamnări. Nu cer ca cineva să fie declarat vinovat înainte ca instituțiile competente să stabilească responsabilitatea. Cer ceva mult mai banal: aceeași măsură pentru toți, răspunsuri la întrebări simple și trecerea, măcar o data, de la „se face” la „s-a facut”. Pentru că mercurul nu dispare prin comunicate de presă”, a spus Cazac.

NM a solicitat un comentariu de la Ministerul Mediului, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Amintim că, pe 9 iulie, autoritățile au anunțat depistarea unor deșeuri cu mercur într-un depozit din satul Goian, comuna Ciorescu. Agenția Națională pentru Sănătate Publică a confirmat prezența vaporilor de mercur în aerul din interiorul depozitului. În august, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că a fost deschis un dosar penal în cazul depozitului din Goian.

***

Victor Cazac are experiență profesională în domeniul gestionării deșeurilor și al mediului de afaceri. Potrivit informațiilor din spațiul public acesta este fondator al MoldRec și „Garda de Reciclare”.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: