În ultimii 10 ani, întreprinderea „Calea Ferată a Moldovei” a fost prejudiciată cu peste 1 miliard 500 milioane de lei. La această concluzie a ajuns comisia de anchetă, care a analizat situația economico-financiară de la Î.S. „Calea Ferată a Moldovei” pentru perioada 2010-2020. Rezultatele anchetei au fost prezentate de deputatul Oleg Lipskii, la ședința parlamentului, astăzi, 22 aprilie.
„Avem 145 de locomotive, dintre care 132 sunt administrate de Calea Ferată a Moldovei și 13 sunt situate în regiunea transnistreană. Dintre acestea, 120 de locomotive au termenul de exploatare depășit, iar 12 locomotive au fost procurate din banii Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare”, a spus Lipskii.
„Conform datelor din 2011, parcul de inventar a vagoanelor de marfă era constituit din 5582 de vagoane, dintre care 2623 se aflau în parcul activ, iar 2959 se aflau în stare inoperabilă. În prezent, în parcul activ se află 1288 de vagoane. În anul 2025 vom avea zero vagoane de marfă dacă nu vor fi investiții”, a declarat deputatul.
Acesta a precizat că, în prezent, întreprinderea are 92 de vagoane de pasageri, iar „în anul 2024 vom avea zero vagoane de pasageri”.
De asemenea, comisia a stabilit mai multe carențe.
„Doar în ultimii ani, în 2018 și 2019, 22 de milioane de lei s-au furat pe motorină. Avem obiecte nefinalizate și executate necalitativ. Sunt 64 de milioane de lei, care stau. Nu funcționează și nu aduc nici un venit. Pe segmentul Cahul-Giurgiulești au fost folosiți 502 milioane de lei. Mai trebuiau 274 de milioane ca să dăm calea ferată în exploatare. Avem un obiect nefinalizat, banii s-au investit, dar lucrul nu a fost dus până la capăt”, a spus Lipskii.
Deputatul a spus că în unele situații, întreprinderea a aplicat tarife locale, în loc de tarife internaționale. „Transportul către portul Giurgiulești trebuia calculat după tarif internațional. Din această cauză, Calea Ferată a pierdut 59 de milioane de lei”, a precizat deputatul.
Comisia a mai stabilit că niște garnituri de pasageri au fost duse în România pentru a fi reparate. „Din acele cinci garnituri, trei stau sub gard, dar asta e în jur de 8 milioane de lei. Banii stau sub gard și nu se folosesc”, a spus deputatul.
„Au fost cumpărate două mașini pentru a instala traverse pe calea ferată, în valoare de aproape un milion de euro. Aceste mașini taie iarbă și lemne. Nu fac ceea ce trebuie să facă, să instaleze traverse. Se spune că nu sunt profesioniști care să lucreze cu aceste mașini. Nu înțeleg cum în 10 ani nu s-au instruit oameni, care să ușureze lucrul la acei care cară traverse de 300 de kg. Oamenii cară traverse, dar mașinile se folosesc pentru a tăia iarbă și lemne”, a declarat Lipskii.
De asemenea, acesta a atras atenția asupra unor diferențe de preț la achiziționarea unor materiale.
„Un acumulator care costa 800 de lei, era cumpărat cu 3800 de lei. O șurubelniță de 5 lei era cumpărată cu 35 lei”, a spus deputatul.
Totodată, 132 de milioane de lei au fost pierduți pe transportul fără bilete.
În acest sens, comisia a oferit guvernului și Procuraturii Generale anumite recomandări. Guvernului i s-a propus să asigure eficientizarea managementului întreprinderii, optimizarea cheltuielilor administrative, monitorizarea procesului de achiziții și reabilitarea infrastructurii.
Procuraturii Generale i s-a solicitat examinarea și aprecierea legalității emiterii ordonanței de clasare a cauzelor penale ce au ca obiect investigarea acțiunilor sau inacțiunilor angajaților Căii Ferate pentru anii 2010-2020 și întreprinderea măsurilor pentru recuperarea mijloacelor financiare delapidate.
