moldova.org

Call centre în IT park și impozite mai mari. Ce spun experții despre noul proiect-surpriză al Guvernului

Autoritățile propun impozite mai mari pentru companiile IT și includerea call centrelor în lista rezidenților parcurilor IT. NM vă povestește ce prevede proiectul de lege elaborat de Guvern și ce cred despre acesta experții în domeniu.

Ce propun autoritățile 

Guvernul a elaborat modificări la legea „Cu privire la Parcurile pentru Tehnologia Informației”, care prevăd schimbarea impozitării rezidenților parcurilor IT și extind componența acestora. Proiectul de lege a fost publicat pentru dezbateri publice.

Proiectul prevede câteva modificări. Una dintre prevederi oferă posibilitatea call centrelor, care prestează servicii companiilor de peste hotare (export), să devină rezidenți ai Moldova IT Park.

Al doilea amendament se referă la impozitare. Acesta prevede majorarea limitei de jos a taxei unice de 7% din vânzări, care este plătită de rezidenții parcului IT, de la 30% la 35% din salariul mediu prognozat pe economie (în prezent, această limită este de 190 USD pentru fiecare  angajat). În plus, taxele locale, taxele pe proprietate și taxele rutiere vor fi excluse din taxa unică, ceea ce înseamnă că vor trebui plătite separat.

Potrivit autorităților, noua impozitare este necesară pentru creșterea gradului de protecție socială a specialiștilor IT. Autoritățile explică excluderea unor taxe din impozitul unic prin eliminarea discriminării între firmele care închiriază și cele care dețin proprietăți, dar și prin faptul că autoritățile locale pierd nejustificat venituri.

Dar, după cum reiese din nota explicativă a proiectului de lege, modificările fiscale propuse vor intra în vigoare abia în 2026. De asemenea, din 2026, se va introduce o contribuție de 5% pentru contul individual de investiții al angajaților, care va fi utilizată pentru investiții pe termen lung. Guvernul nu a dezvoltat încă un mecanism de utilizare a acestor bani.

Ministrul Economiei și Dezvoltării Digitale, Dumitru Alaiba, a anunțat că autoritățile au elaborat proiectul de lege pentru a extinde preferințele fiscale pentru sectorul IT, sperând astfel să atragă noi investitori în domeniu. „Am publicat prima variantă a proiectului de lege și acesta este rezultatul discuțiilor informale cu mai multe părți interesate”, a spus Alaiba.

Cum funcționează un parc IT?

Legea „Cu privire la Parcurile pentru Tehnologia Informației” stabilește un regim fiscal special pentru cei care lucrează în sectorul IT. Din 2018, după crearea Moldova Innovation Technology Park (MITP), rezidenții acestuia plătesc un singur impozit de 7% din vânzări. Totodată, companiile IT nu plătesc alte impozite și taxe, întrucât impozitul unic include impozitul pe profit, impozitul pe venit, impozitul local, impozitul pe bunuri imobiliare, taxele fondului rutier, fondurile de asigurări sociale și de sănătate. Dar suma impozitului unic pentru fiecare angajat nu trebuie să fie mai mică de 30% din salariul mediu pe țară (190 USD).

Impozitele rezidenților parcului IT sunt repartizate între bugetul de stat, bugetele asigurărilor sociale și asigurărilor medicale, precum și bugetele locale. Astăzi, acest sector al economiei este considerat unul dintre cele ce înregistrează cea mai rapidă creștere din Moldova. Dacă în 2016 ponderea sectorului IT în economie era de 1,5%, atunci în 2022 a crescut la 5,1%, iar luând în considerare sectorul telecomunicațiilor – la 7%. În prezent, aproximativ 30 de mii de oameni, sau 3% din populația activă a Moldovei, lucrează în sectorul IT, inclusiv în telecomunicații. 11% din exporturile Moldovei revin sectorului IT.

În parcul IT funcționează aproximativ 1.400 de companii în cadrul cărora lucrează 19,5 mii de persoane. În 2022, cifra de afaceri a acestor companii s-a ridicat la 528 de milioane de dolari, iar volumul contribuțiilor la buget a fost de 1 miliard de lei. Cu patru ani mai devreme, în 2018, această sumă era de trei ori mai mică – 340 de milioane de lei.

Ce spun specialiștii și experții IT despre modificările fiscale

Șeful Deeplace, Veaceslav Cunev, a menționat pentru NM că majorarea taxelor nu poate influența pozitiv condițiile financiare ale companiilor IT. „Pe de altă parte, ideile inițiale [ale autorităților] au fost mai stricte; versiunea actuală a proiectului de lege este un anumit compromis. Cifrele [cotele propuse] au fost mai mari”, a spus Сunev.

Referindu-se la protecția socială mai mare a lucrătorilor IT menționată de autorități, Cunev a spus că orice angajat IT poate cere impozitarea tradițională: „Oricine poate spune că vrea să primească un salariu cu toate contribuțiile sociale. Există o alegere, dar majoritatea preferă [o taxă unică de 7%]”.

În același timp, el s-a pronunțat împotriva includerii call centrelor în parcurile IT. „Parcurile IT au propriul lor specific. Dacă vrem să oferim companiilor de servicii avantaje [fiscale], atunci ar trebui să le creăm propriul parc, cu specificul lor. În Parcul IT s-a dorit [inițial] să fie incluse și serviciile de contabilitate și oferirea acestora unui regim fiscal similar. Dar nu trebuie să includem toate serviciile aici”, consideră omul de afaceri.

Expertul IDIS Viitiorul, Veaceslav Ioniță, a salutat, însă ideea de a acorda scutiri fiscale call centrelor. „Acum, împreună cu sectorul IT, se dezvoltă rapid Sectorul Business Service – servicii pentru afaceri: call centre, servicii de contabilitate, proiectare, inginerie. Împreună cu IT, acestea sunt sectoarele cele mai de perspectivă pentru investițiile străine. Dacă sectorul IT are nevoie de oameni cu abilități tehnice, atunci aici angajații pot fi instruiți cu ușurință. Și ambele sectoare se axează pe munca tinerilor, pe care este important să-i păstrăm în țară”, a spus Ioniță.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Festivalul Vinului de Autor 2025 confirmă potențialul vinurilor moldovenești

Chișinăul a trăit pe 6 și 7 septembrie una dintre cele mai calde ediții ale Festivalului Vinului de Autor. În curtea Muzeului Național de Istorie a Moldovei, vinul a devenit limbaj comun pentru aproape 4.000 de vizitatori, veniți să descopere istorii ascunse în fiecare pahar.

Atmosfera a fost una unică: de la degustări ghidate cu sommelieri și conversații sincere cu vinificatorii, la muzică live și momente de convivialitate. Totul a fost despre vinuri de calitate produse în Moldova, despre tradiții, terroir și pasiunea celor care pun suflet în fiecare sticlă. Publicul a arătat că există o generație de consumatori atenți, dornici să înțeleagă diferența dintre vinul de serie și cel creat cu devotament, în ediții limitate.

Arcadie Foșnea, președintele Consiliului Asociației Micilor Producători de Vinuri din Moldova și fondatorul Cramei Mircești, a declarat la deschiderea festivalului:

„ Asociația noastră se dezvoltă cu pași rapizi, inclusiv datorită sprijinului oferit de partenerii noștri. Le mulțumesc și colegilor care, pentru acest weekend, au lăsat pivnițele și au venit să fie alături de amatorii de vinuri, să împărtășească emoții și să felicite publicul cu vinuri deosebite. Le doresc tuturor o toamnă bogată, pentru că așteptările sunt mari, iar vinurile de autor merită cât mai mulți admiratori și prieteni adevărați.”

Ulterior, acesta a adresat mulțumiri partenerilor festivalului – Victoriabank (partener principal), Oficiul Național al Viei și Vinului, Ukraine-Moldova American Enterprise Fund, Asociația Națională pentru Turism Receptor și Intern, SUPRATEN, Lagmar și BASF Agricultural Solutions Moldova – precum și vinificatorilor care au adus în fața publicului colecțiile lor limitate, vinuri ce trebuie nu doar gustate, ci și înțelese, inclusiv, într-un cadru festiv, alături de connaisseuri, muzică bună și pairing gastronomic inspirat.

Creștere și diversitate

Unul dintre cele mai vizibile rezultate ale acestei ediții este creșterea numărului de participanți: 40 de vinificatori și-au prezentat vinurile, comparativ cu 36 în 2024. Această diversitate a adus împreună terroiruri variate, tehnici inovatoare și stiluri personale, transformând festivalul într-o experiență completă pe scena culturală și gastronomică din Moldova.

Vinuri mici ca număr, mari ca valoare

Pe parcursul celor două zile, clinchetele de pahare s-au împletit cu reflecții despre viitorul industriei. Ștefan Iamandi, reprezentant al Oficiului Național al Viei și Vinului, a subliniat rolul pe care îl joacă micii producători în imaginea internațională a Moldovei:

„Dragi iubitori ai vinului de autor, dragi producători, sunteți ‘mici’ doar ca definiție a legislației. În realitate, produceți vinuri mari, care an de an cuceresc lumea și medaliile internaționale. Vinurile moldovenești sunt cele mai medaliate din Europa de Est. Fiecare dintre voi aduce unicitate și autenticitate, iar asta face Moldova unică pe harta vinului.”

Comunitate și cultură

Mai presus de cifre, festivalul a consolidat o comunitate vie. Vinificatorii au vorbit despre tradiții și inovații, vizitatorii au învățat să aprecieze subtilitățile unui vin bine lucrat, iar împreună s-a conturat o cultură a consumului bazată pe curiozitate, respect și conștiență.

Experiența festivalului a fost completată de Asociația Sommelierilor din Republica Moldova, care pe parcursul celor două zile a susținut patru masterclassuri interactive. Publicul a descoperit cum forma paharului poate schimba percepția asupra vinului, ce asocieri neașteptate se pot crea între vinurile de autor și gastronomia locală, dar și cum arată o degustare în orb – un exercițiu menit să pună în valoare atenția, simțurile și obiectivitatea participanților.

Pentru cei care vor să retrăiască atmosfera festivalului și să-și caute chipurile dragi printre albume, toate fotografiile sunt disponibile aici:

Un rol important l-au avut și partenerii media – Agromedia.md, Agrobiznes, Locuri.md, Diez, Locals.md, Agora, Agroexpert.md, NewsMaker și wine-and-spirits – care au contribuit la ducerea mesajului mai departe către publicul pasionat de vinuri autentice.

O tradiție care crește

Ediția din 2025 a demonstrat încă o dată că vinul de autor este mai mult decât un produs: este parte a identității și culturii moldovenești. Festivalul a devenit un reper anual pentru cei care apreciază autenticitatea și rafinamentul, dar și un spațiu de învățare – unde publicul descoperă diferența dintre vinul de serie și vinul de autor, creat cu atenție, în ediții limitate.

În acest fel, evenimentul contribuie nu doar la promovarea producătorilor locali, ci și la formarea unei culturi a consumului responsabil și conștient, în care vinurile de calitate sunt valorizate pentru istoria, terroirul și munca din spatele lor.

Pentru a rămâne conectați la noutăți și pentru a afla data următoarei ediții, publicul este invitat să urmărească paginile oficiale, unde vor fi anunțate detaliile despre Festivalul Vinului de Autor 2026.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: