Oamenii de știință au descoperit că boala Alzheimer ar putea fi inversată prin restabilirea echilibrului energetic al celulelor. Aceștia au ajuns la concluzia că creierul masculin și cel feminin îmbătrânesc în mod normal în același ritm și au mai arătat că, pentru a obține un succes profesional major, în tinerețe este mai bine să fie evitată supraspecializarea. Despre aceste și alte noutăți din știință — în revista săptămânală NM.
Cum poate fi inversată boala Alzheimer
Un grup de cercetători a prezentat dovezi potrivit cărora modificările grave din creier în cazul bolii Alzheimer (afecțiune care provoacă pierderi progresive de memorie și demență) pot fi reversibile. Până acum se considera că boala este incurabilă și că evoluția ei poate fi doar încetinită. Oamenii de știință au descoperit că un factor-cheie în dezvoltarea bolii este dezechilibrul moleculei NAD+ — o substanță esențială care ajută celulele să producă energie și să se refacă.
Pentru a-și testa ipoteza, biologii au folosit pe șoareci aflați într-un stadiu avansat al bolii o substanță specială, P7C3-A20. Acest compus a contribuit la restabilirea nivelului normal de energie în celulele creierului. Drept rezultat, animalele de laborator nu doar că au încetat să-și mai piardă memoria, ci și-au recăpătat capacitățile cognitive (abilitatea creierului de a percepe și procesa informația) până la nivelul indivizilor sănătoși. Cercetătorii au analizat și mostre de creier uman, confirmând că aceleași mecanisme biologice vizate la șoareci ar putea deveni ținte terapeutice și pentru oameni.
Încă puțin despre boala Alzheimer
Timp de mulți ani, oamenii de știință au încercat să înțeleagă de ce femeile suferă mai frecvent de boala Alzheimer. Una dintre principalele ipoteze era că creierul feminin îmbătrânește mai rapid decât cel masculin. Totuși, un studiu de amploare, în cadrul căruia au fost analizate peste 12 mii de imagini RMN, a arătat că această presupunere nu se confirmă. În condiții de îmbătrânire sănătoasă, creierul bărbaților și al femeilor se modifică aproape identic.
Autorii cercetării au urmărit schimbările din creierul participanților pe parcursul unei perioade îndelungate, măsurând rata de atrofie (procesul de reducere a volumului și masei unui organ) a diferitelor regiuni cerebrale. Rezultatele au arătat că ritmul îmbătrânirii nu prezintă diferențe semnificative între sexe. Acest lucru sugerează că predispoziția mai mare a femeilor pentru boala Alzheimer nu este legată de îmbătrânirea „naturală” a creierului, ci de alți factori — de exemplu, particularități genetice sau modificări hormonale după menopauză (perioada încetării ciclurilor menstruale), care urmează să fie studiate mai detaliat.
Ce împiedică un copil să-și valorifice geniul
În mod tradițional se crede că pentru a atinge nivelul unui „nou Einstein” sau al unui campion olimpic este necesar ca, din leagăn, să te concentrezi pe un singur domeniu. Totuși, o analiză științifică amplă, care a studiat biografiile a peste 34 de mii de profesioniști remarcabili, a arătat contrariul. Majoritatea „geniilor” în copilărie au urmat o abordare multidisciplinară, încercând mai multe domenii. Ei nu s-au grăbit să aleagă o cale îngustă, ci au explorat diverse sporturi, au cântat la instrumente diferite sau au studiat științe variate. Această perioadă de „încercări și erori” le-a permis să-și formeze o bază largă de competențe și, mai important, să descopere activitatea în care aveau un talent natural autentic, și nu pe cea impusă de adulți.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii au analizat volume mari de date despre cei mai buni reprezentanți ai profesiilor lor: de la laureați ai Premiului Nobel la mari maeștri și campioni mondiali. Ei au descoperit un tipar surprinzător: cei care obțineau rezultate excepționale în copilărie și cei care au devenit cei mai buni la nivel mondial în viața adultă sunt, în 90% din cazuri, persoane diferite. La cel mai înalt nivel al performanței, rezultatele de vârf prezentau o corelație negativă cu succesul timpuriu — adică progresul rapid într-o nișă restrânsă conducea la plafonarea timpurie, în timp ce viitorii lideri mondiali se dezvoltau treptat, prin activități diverse.
De ce oferă o educație variată în copilărie avantaje în viitor? Cercetătorii au propus ipoteza „căutării și potrivirii”. Conform acesteia, explorând domenii diferite, individul găsește combinația ideală între abilitățile sale și menirea sa. Mai mult, practica variată în tinerețe creează așa-numitul „capital de învățare îmbunătățit” — un stoc de cunoștințe și abilități din diferite domenii, care poate fi combinat creativ. Acest lucru face mintea și corpul mai flexibile, permițând adaptarea la provocări complexe. În schimb, specializarea îngustă de la o vârstă fragedă conduce frecvent la epuizare emoțională sau fizică sau la accidente, pe când un parcurs lent și diversificat asigură o bază solidă pentru succes mondial pe termen lung.
Secretul simplu al succesului la FIV
Un studiu recent realizat de cercetători chinezi a arătat că succesul procedurii de fertilizare in vitro (FIV) depinde în mare măsură de perioada de abstinență a bărbatului înainte de recoltarea materialului. Mult timp s-a considerat că o așteptare mai lungă permite acumularea mai multor spermatozoizi, însă experimentul a arătat contrariul. Testul, realizat pe 500 de cupluri, a demonstrat că o porție proaspătă de celule are un potențial mult mai mare de fertilizare.
Cercetătorii au împărțit participanții în două grupuri. În primul, bărbații au recoltat materialul după o abstinență scurtă — mai puțin de 48 de ore, chiar în ziua „triggerului” (momentul administrării injecției pentru stimularea ovulației). S-a constatat că, în acest grup, rata sarcinilor clinice și procentul nașterilor reușite au fost semnificativ mai mari decât în grupul cu abstinență lungă. Oamenii de știință au concluzionat că spermatozoizii „proaspeți” prezintă mai puține deteriorări ale ADN-ului, ceea ce este esențial pentru dezvoltarea unui embrion sănătos.
