Externe

Campania lui Georgescu similară cu cea derulată de Rusia în Ucraina? Reacția candidatului la informațiile desecretizate în România

Mihaela Conovali
| 5 decembrie, 2024
09:10

Președintele României Klaus Iohannis a fost de acord să desecretizeze informațiile prezentate de Serviciul român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne, la ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din 28 noiembrie, despre candidatul Călin Georgescu. Potrivit G4Media.ro, un document desecretizat arată că a fost identificat un tipar similar la nivelul Ucrainei, activ în perioada premergătoare inițierii agresiunii de către Federația Rusă. În concret – campania informațională „Echilibru și verticalitate”, care este identică cu campania „Frate lângă Frate” derulată de Rusia în Ucraina. Totodată, un alt document a arătat că un adept al extremismului de dreapta, care organizează tabere militare, a participat la „promovarea și cumpărarea de voturi” pentru Georgescu. În reacție, Georgescu a spus că documentele desecretizate arătă că „sistemul” este în panică.

Ce au arătat documentele desecretizate

Presa română scrie că un document desecretizat al Ministerului de Interne arată că a fost identificat un tipar acțional similar identificat la nivelul Ucrainei activ în perioada premergătoare inițierii agresiunii de către Federația Rusă. În concret – campania informațională „Echilibru și verticalitate”, care este identică cu campania „Frate lângă Frate” derulată de Federația Rusă în Ucraina.

Tot Ministerul de Interne arată că un adept al extremismului de dreapta, care organizează tabere militare, a participat la „promovarea și cumpărarea de voturi” pentru Călin Georgescu.

Sursa a prezentat informații esențiale din documentele desecretizate:

Serviciul Român de Informații (SRI): Creșterea conturilor care l-au promovat pe Călin Georgescu nu a fost organică (similară unor evenimente virale natural), astfel că TikTok apreciază că, practic, sunt voluntari coordonați (”mass guerilla political campaign” sau „forță brută de atac in cybersecurity’), iar „activitatea conturilor ar fi fost coordonată de către un actor statal, care ar fi utilizat un canal alternativ de comunicare pentru „rostogolirea” mesajelor pe platformă”, se arată într-un document SRI, desecretizat pe 4 decembrie.

Principalele concluzii ale analizei prezentate SRI:

– au fost identificate canale de Telegram și Discord unde se discuta cum să se coordoneze și să evite blocarea pe platformă, astfel că nu s-a identificat o legătură directă între multiplele conturi de TikTok utilizate în promovarea lui Călin Georgescu, dat fiind că activitatea era desfășurată din geolocații multiple;

– activitatea conturilor ar fi fost coordonată de către un actor statal, care ar fi utilizat un canal alternativ de comunicare pentru „rostogolirea” mesajelor pe platformă;

– nu folosește ferme de boți pe platformă, ci operează mai discret din afară, ca să nu încalce politicile de utilizare a platformei;

– cei implicați în campania de promovare a lui Călin Georgescu dovedesc o cunoaștere foarte bună a politicilor de securitate ale TikTok, având și know-how-ul necesar pentru eludarea acestora;

– în spate este o firmă foarte bună de digital marketing;

– diseminarea mesajelor în cadrul platformei TikTok s-a realizat în roiuri (swarming);

– de asemenea, în ultimele zile, TikTok a mai identificat o activitate de promovare masivă, derulată în ultimele două săptămâni, pentru susținerea POT (Partidul Oamenilor Tineri), partid suveranist, înființat în anul 2023, care îl susține pe Călin Georgescu.

Serviciul Român de Informații: Datele deținute au relevat implicarea contului de TikTok „bogpr”, utilizat de cetățeanul român Bogdan Peșchir, în finanțarea promovării lui Călin Georgescu la nivelul platformei de socializare. Acesta, utilizând contul bogpr a realizat donații pe TikTok de peste un milion de euro. După ce a devenit subiect de dezbatere publică, implicarea bogpr în finanțarea promovării lui Călin Georgescu la nivelul platformei a fost confirmată inclusiv de reprezentanții TikTok în dialogul cu autoritățile române în date de 28.11.2024. Aceștia au identitatea utilizatorului bogpr și au menționat că acesta a efectuat plăți în valoarea de 381.000 de dolari, în perioada 24.10-24.11.2024, către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicați în promovarea candidatului Călin Georgescu, inclusiv după data încheierii campaniei electorale. Acestea reprezintă încălcări ale politicilor Tiktok și ale legislației electorale române.

Serviciul Român de Informații: De asemenea, finanțarea influencerilor TikTok a fost asigurată prin platforma FameUp (dedicată monetizării activităților de promovare în mediul online), la nivelul căreia a fost publicată oportunitatea de reclamă, alături de descrieri bine definite. Una dintre metodele de atragere la colaborare a influencerilor români pentru promovarea candidaturii lui Călin Georgescu a fost contactarea acestor pe e-mail a acestora de firma FA Agency, de origine sud-africană, care oferea suma de 1.000 de euro pentru distribuirea unui videoclip realizat de aceștia.

Ministerul de Interne: A fost identificat un tipar acțional similar identificat la nivelul Ucrainei activ în perioada premergătoare inițierii agresiunii de către Federația Rusă. În concret, campania informațională „Echilibru și verticalitate” și este identică cu campania „Frate lângă Frate” derulată de Federația Rusă în Ucraina.

Serviciul Român de Informații: Rețeaua de conturi asociate direct campaniei lui Călin Georgescu a fost formată inițial din 25.000 de conturi la nivelul platformei TikTok, care au devenit foarte active cu două săptămâni înaintea datei scrutinului electoral. Campania de promovare a avut o organizare deosebit de bună, numărul urmăritorilor crescând semnificativ. S-a observat faptul că 797 dintre conturile care au format inițial rețeaua de susținere au fost create încă din anul 2016. Acestea au avut o activitate foarte redusă (1%) până la 11.11.2024, moment la care a fost activată la capacitate maximă întreaga rețea.

Serviciul de Informații Externe: Apreciem că Romania este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice și scurgeri de informații (hacks and leaks) și sabotaje.

Serviciul de Informații Externe: România — alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO — a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creștere la Kremlin pentru a influența (cel puțin) mood-ul și agenda în societatea românească în context electoral prin: – propagandă și dezinformare (inclusiv prin utilizarea de tehnologii emergente în activități țintite pe grupuri și comunități specifice – ex. prin agregarea datelor disponibile public – ex. preferințe politice, economice și de consum media – și implementarea de module de inteligență artificială ane prin care să poată transmite mesaje de propagandă adaptate, în timp real, la nivel de individ); – sprijinirea unor candidați eurosceptici și alimentarea unor mișcări antisistem, inclusiv prin implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică; – încurajarea nemulțumirilor/provocarea de reacții emoționale la nivelul populației, astfel încât să pună presiune pe autorități, să reducă/stopeze sprijinul pentru Ucraina. Apreciem că România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice și scurgeri de informații (hacks and leaks) și sabotaje.

Serviciul de Telecomunicații Speciale: În urma evaluării modului de implementare a SIMPV și SICPV, a rezultatelor simulărilor generale desfășurate la nivel național în perioada 15-18.11.2024, precum și a testelor de funcționare, performanță și securitate desfășurate în aceeași perioadă, nu au fost identificate vulnerabilități sau disfuncționalități care să determine un impact în ceea ce privește furnizarea, în condiții legale, optime și de securitate, a serviciilor de comunicații și tehnologia informației asumate de STS.

Ministerul de Interne: TikTok nu a implementat instrucțiunile Biroului Electoral Central privind marcarea drept candidat politic respectiv marcarea materialelor electorale de tip video cu codul unic atribuit de Autoritatea Electorala Permanenta fiecărui candidat. Analiza metrică a relevat o creștere abruptă în intervalul 13-26,11.2024, ajungând pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare a conținutului video asociat mai multor hashtag-uri utilizate în campania electorala a lui Călin Georgescu, însa nu a fost identificată o amplificare artificială la nivelul platformei TIK-TOK până în data de 24.11.2024.

Reacția lui Georgescu

Călin Georgescu a declarat că documentele desecretizate de către președintele Iohannis arătă că „sistemul” este în panică.

„Desecretizarea ar fi trebuit să fie la câți bani s-au cheltuit pe deplasările, de fapt excursiile, domnului Iohannis. Este pentru prima oară când CSAT este convocat pentru un candidat. Este o disperare masivă a sistemului. Dreptatea lui Dumnezeu nu coincide cu dreptatea oamenilor, ei asta nu înțeleg (…) Faptul că sistemul este în această panică ne ajută”, a menționat Călin Georgescu, la Realitatea TV, relatează Hotnews.

Georgescu a mai spus că nu cunoaște persoanele care apar în documente ca promotori în social media ai candidaturii sale, dar nu a intrat în detalii legate de conținutul informărilor serviciilor de informații.

***

În urma turului I al alegerilor prezidențiale din România, care a avut loc pe 24 noiembrie, candidatul independent Călin Georgescu – concurent electoral care cu două luni înainte de scrutin nici măcar nu apărea în sondaje – s-a clasat pe prima poziție, obținând 22,94% din voturi. El a fost urmat de Elena Lasconi, candidata USR, care a obținut 19,17% din voturi. Cei doi concurenți electorali se vor duela în turul II al alegerilor prezidențiale, care va avea loc pe 8 decembrie.

G4Media a scris că Georgescu, cunoscut printre altele pentru retorică antisemită și declarații conspirative, a crescut semnificativ în sondaje în ultima lună, după o strategie de promovare pe TikTok. Georgescu nu a cheltuit niciun leu pentru campania sa electorală. În rapoartele financiare, pe care le-a prezentat în transmisiunile sale video, figurează suma „zero”. Detalii AICI.

Între timp, președintele României Klaus Iohannis a convocat, pentru data de 28 noiembrie, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Iar pe ordinea de zi a ședinței se afla „analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”. Urmare a ședinței, Consiliul Suprem de Apărare din România a anunțat că un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe platforma chineză TikTok, în contextul în care nu a fost marcat drept concurent politic, ceea ce reprezintă o încălcare a legislației electorale. Detalii AICI.

NewsMaker a prezentat prin ce declarații s-a remarcat de-a lungul timpului Călin Georgescu. Detalii AICI. Cine este Călin Georgescu și Elena Lasconi și ce lecții ar trebui să învețe Republica Moldova din campania electorală din România. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

candidați, desecretizare, Iohannis, prezidențiale, românia, top

Știri similare

Politică

Gaidarji îi răspunde lui Buzu în disputa privind reforma administrativ-teritorială în Găgăuzia: „Cel care a ales să manipuleze este domnul Buzu”

Video

(VIDEO) Guțul folosește apă murdară/Moldova oferă reducere Ucrainei/Tiraspolul ascunde un fugar polonez?

Viață

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Ana-Maria Dolghii
| 12 august, 2026
19:17

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

„Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

„Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

„Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

„Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

„Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.