border.gov.md

Captura de peste 1,6 milioane de euro depistată la vama Leușeni, confiscată la bugetul de stat

Curtea de Apel Chișinău a dispus confiscarea sumei de 10 000 euro, astfel fiind supusă confiscării întreaga sumă ce constituie obiect al contrabandei de la vama Leușeni, în valoare totală de 1 620 685 euro, anunță Procuratura Anticorupție, pe 25 octombrie. 

Concomitent, prin aceeași decizie a Curții de Apel Chișinău, s-a dispus confiscarea în folosul statului a contravalorii mijlocului de transport, în sumă de 591 309 lei, utilizat la comiterea contrabandei de la vama Leușeni.

„Menționăm că, anterior prin sentința Judecătoriei Hîncești din 15 aprilie a fost confiscată suma de 1 610 685 euro, care constituie obiect al infracțiunii de contrabandă, iar suma de 10 000 euro și autocamionul cu ajutorul căruia s-a încercat traversarea frontierei de stat a valutei străine prin vama Leușeni, au fost restituite inculpatului”, precizează Procuratura.

Potrivit sursei menționate,  în privința șoferului autocamionului care a încercat să treacă ilegal mijloacele financiare în valută străină, pedeapsa aplicată a rămas aceiași, fiind condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de 2 ani, pentru comiterea infracțiunii privind „tentativă la contrabandă”.

Decizia integrală va fi pronunțată la data de 30.11.2021. Decizia este definitivă și executorie, însă poate fi atacată cu recurs ordinar la Curtea Supremă de Justiție.

Adriano Dulgher, care susținea că este proprietarul celor circa 1,5 milioane de euro depistați într-un camion la vama Leușeni, continuă insista că banii îi aparțin. Asta în pofida faptului că Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a anunțat că tânărul a fost scos de sub urmărire penală și că nu ar avea nicio legătură cu acest caz.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: