Tudor Mardei | NewsMaker

Care sunt rezultatele alegerilor parlamentare din R. Moldova? Date preliminare după numărarea a peste 99% din voturi

După numărarea a 99,43% din procesele verbale (2.261 din 2.274 de secții de votare), în Parlament ar intra trei partide și două blocuri electorale. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) ar obține o nouă majoritate parlamentară. Rezultatele, încă preliminare, se regăsesc pe site-ul Comisiei Electorale Centrale.

Actualizare 14.40: Numărătoarea s-a încheiat. Cinci formațiuni politice acced în viitorul Parlament al Republicii Moldova, după alegerile din 28 septembrie. Este vorba despre Partidul Acțiune și Solidaritate, care conduce detașat, Blocul „Patriotic”, Blocul „Alternativa”, Partidul Nostru și Partidul „Democrația Acasă”.

Conform analizei ADEPT, configurația viitorului Legislativ ar putea fi următoarea:

  1. PAS, condus de Igor Grosu – 55 mandate;
  2. Blocul „Patriotic”, condus de Igor Dodon, Vladimir Voronin și Vasile Tarlev – 26 mandate;
  3. Blocul „Alternativa”, condus de Ion Ceban, Ion Chicu, Mark Tkaciuk și Alexandr Stoianoglo – 8 mandate;
  4. „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatîi – 6 mandate.
  5. „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc – 6 mandate;

Actualizare 09:49: După numărarea a 99,91% din procesele verbale (2.272 din 2.274 de secții de votare), PAS a obținut 50,16%, Blocul Patriotic – 24,19%, Blocul Alternativa – 7,97%, formațiunea Partidul Nostru – 6,20%, iar Partidul Democrația Acasă – 5,62%. Astfel, aceste partide și blocuri, potrivit rezultatelor preliminare, intră în Parlament, iar PAS ar obține o nouă majoritate parlamentară.

Actualizare 09.32: În Găgăuzia, Blocul Patriotic, format din partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev, a câștigat detașat, obținând 82,35% (47.061 de voturi). Este urmat de Blocul Alternativa, din care fac parte partidele conduse de Ion Ceban, Mark Tkaciuk, Ion Chicu și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo – 11,47% (6.555 de voturi). Pe locul III s-a clasat Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de Igor Grosu – 3,19% (1.825 de voturi).

Actualizare 08.48: Pentru locuitorii din stânga Nistrului la alegerile parlamentare au fost deschise 12 secții de vot. În total au fost exprimate 12.017 de voturi. Cele mai multe au fost acordate Blocului Patriotic, format din partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev. Pe locul II s-a clasat Partidul Acțiune și Solidaritate, condus de Igor Grosu.

Actualizare 08.09: În municipiul Chișinău au fost numărate toate voturile. În total au fost exprimate 370.167 de voturi. Cele mai multe au fost acordate Partidului Acțiune și Solidaritate. Blocul Alternativa, din care face parte și primarul capitalei, Ion Ceban, s-a clasat pe locul III.

cec.md

Actualizare 7.43: După numărarea a peste 99,50% din procesele verbale (2.263 din 2.274 de secții de votare), PAS a obținut 50,03%, Blocul Patriotic – 24,26%, Blocul Alternativa – 7,99%, Partidul Nostru – 6,21%, iar Partidul Democrația Acasă – 5,63%.

Știrea inițială:

Accesul în Parlament este condiționat de atingerea pragului electoral prevăzut de legislație: 5% pentru partide, 7% pentru blocurile electorale și 2% pentru candidații independenți.

Astfel, trei partide și două blocuri electorale au depășit pragul. Potrivit rezultatelor după numărarea a peste 99,43% din procesele verbale, PAS, condus de Igor Grosu, a obținut 49,99% (784.725 de voturi). Blocul Patriotic, format din partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev, a acumulat 24,29% (381.258 de voturi). Blocul Alternativa, din care fac parte partidele conduse de Ion Ceban, Mark Tkaciuk, Ion Chicu și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, a obținut 7,99% (125.506 de voturi). „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatîi, a înregistrat 6,22% (97.642 de voturi), iar Partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, 5,63% (88.458 de voturi).

Conform rezultatelor preliminare, PAS ar obține o nouă majoritate parlamentară, cu peste 51 de mandate.

Celelalte partide și candidații independenți nu vor intra în Parlament, conform datelor preliminare.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

energie.gov.md

Contractul pentru construcția liniei electrice Bălți-Suceava, semnat. Cât va costa și când va fi gata

Republica Moldova a semnat contractul pentru construcția liniei electrice aeriene de 400 kV Bălți–Suceava, un proiect considerat esențial pentru consolidarea legăturilor energetice cu România și cu sistemul european. S-a întâmplat vineri, 26 iunie.

Documentul a fost semnat între Î.S. „Moldelectrica” și compania turcă SA-RA, câștigătoare a licitației internaționale. Valoarea contractului este de 17,5 milioane de euro, iar lucrările vor dura aproximativ 24 de luni.

În paralel, Ministerul Energiei, Moldelectrica și Banca Europeană pentru Dezvoltare și Reconstrucție au semnat un acord de grant pentru implementarea proiectului, finanțat de Uniunea Europeană și parteneri internaționali.

Potrivit Ministerului Energiei, noua linie va avea circa 45 de kilometri pe teritoriul Republicii Moldova și va traversa mai multe localități din nordul țării. Aceasta va contribui la creșterea capacității de schimb de energie cu România și la întărirea securității energetice a țării.

Proiectul este finanțat printr-un pachet internațional care include un grant UE de 15,4 milioane de euro, credite de la BERD și European Investment Bank, precum și contribuții din partea Platformei de Investiții pentru Vecinătate a UE.

Valoarea totală a investiției este de aproximativ 77 de milioane de euro, incluzând și modernizarea stației electrice de la Bălți.

Autoritățile spun că, odată finalizată, linia Bălți–Suceava va crește integrarea Republicii Moldova în rețeaua energetică europeană ENTSO-E și va reduce dependența de surse limitate de energie, oferind mai multă stabilitate sistemului electroenergetic.

„Construim trei linii care schimbă definitiv harta energetică a Republicii Moldova. Dacă Vulcănești–Chișinău este Linia Independenței Energetice, iar Strășeni–Gutinaș va fi Linia libertății, astăzi facem un nou pas prin proiectul Bălți–Suceava, pe care am numit-o Linia Rezilienței. Aceasta completează rețeaua de interconectări cu Uniunea Europeană și nu înseamnă doar infrastructură, ci mai multă securitate, mai multă concurență pe piață și mai multe opțiuni pentru cetățeni și economie”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: