Dorin Recean/Facebook

Casă, vilă, venituri de milioane de lei și cheltuieli pentru reclamă pe Facebook – peste 10 mii euro. Averea familiei Recean, în 2023

Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, și-a depus declarația de avere și interese personale, pentru anul 2023. Șeful Cabinetului de miniștri declară că a ridicat anul trecut un salariu de aproape 306 mii lei de la Guvern și Președinție (unde a lucrat până la numirea, în februarie, în funcția de premier). A cheltuit peste 10 mii de euro, echivalentul a aproape 200 de mii de lei pentru reclame pe Facebook și și-a achitat studii în Regatul Unit, în valoare de peste 560 de mii de lei, echivalentul a circa 29 mii euro.

Familia Recean, cu venituri de milioane, anual

Dorin Recean declară un venit anual, din salariu, în 2023, în valoare totală de aproape 306 mii lei. Cea mai mare parte dintre aceștia, adică aproape 214 mii lei, i-a ridicat de la Guvern, iar restul – circa 92 de mii de lei – de la Președinție, unde a activat în calitate de consilier prezidențial în domeniul apărării și securității naționale. Reiese că, anul trecut, Dorin Recean a ridicat, lunar, în medie, un salariu de peste 25 de mii de lei.

Soția sa, care este angajată la o bancă comercială din Moldova, a ridicat, anul trecut, potrivit declarației de avere depuse de premier, un salariu de aproape 4,7 milioane de lei, echivalentul a 245 de mii de euro. Asta înseamnă că, lunar, soția premierului a ridicat, pe parcursul anului trecut, din activitatea sa, un salariu de peste 380 de mii de lei sau peste 20 de mii de euro.

Veniturile însumate ale familiei Recean, doar din salariu, au constituit, așadar, anul trecut, circa 5 milioane de lei, echivalentul a peste 260 de mii de euro.

Pe lângă salariu, însă, prim-ministrul Dorin Recean mai declară la rubrica indemnizații aproape 70 de mii de lei achitați pentru deplasările efectuate la locul de muncă anul trecut, aproape 900 de mii de lei dividente și peste 20 de mii de lei – dobânzi de la bancă.

Casă, vilă, terenuri și peste 20 de conturi bancare

La categoria „bunuri imobile în țară și peste hotare”, premierul Dorin Recean declară trei terenuri, dintre care unul agricol, pe care le-a dobândit în 1996, 2000 și, respectiv, 2021. Valoarea bunurilor este estimată la circa 556 de mii de lei, echivalentul a circa 29 de mii de euro.

Șeful Guvernului de la Chișinău mai declară o casă de locuit, de peste 271 de metri pătrați, pe care o deține din 1996, și a cărei valoare se ridică la 4,5 milioane lei (peste 230 mii euro). La fel, Recean a trecut în declarația sa de avere pentru 2023 o vilă de 97 de metri pătrați, dobândită în 2021, care ar valora peste un milion de lei (55 mii euro), precum și o altă locuință, specificată ca „altă avere imobilă”, de 16 metri pătrați, care valorează potrivit estimărilor 65 de mii de lei (peste 3,3 mii euro). Imobilul a fost procurat în anul 2005.

Familia Recean declară 21 de conturi bancare – în țară (la banca comercială la care lucrează soția premierului) – precum și peste hotare, în țări precum România și Lituania. Niciunul din conturile bancare, pe care au fost depuși în total aproximativ 3,7 milioane lei, în valută națională, dar și străină – nu a fost deschis pe numele prim-ministrului Dorin Recean.

Familia premierului, potrivit declarației de avere depuse de acesta, se folosește de o singură mașină – un BMW din 2016, procurat în 2021. Valoarea automobilului, care nu a fost trecut pe numele lui Dorin Recean, valorează peste 19 mii euro.

Reclamă pe Facebook și studii de sute de mii de lei

Premierul Dorin Recean declară că deține mai multe cote-părți în capitalul social al cinci agenți economici, care activează în domenii precum instruire și consultanță, IT, HoReCa sau farmacie. Valoarea bunurilor începe de la 73 de lei și se încheie cu 5 mii lei.

Anul trecut, potrivit declarației de avere, prim-ministrul a cheltuit peste 10 mii euro, echivalentul a circa 200 de mii de lei, doar pentru reclamă pe Facebook. În același an, Recean declară că a cheltuit pentru studiile la Chigwell School, instituție din Regatul Unit, peste 560 de mii de lei, adică peste 29 de mii de euro.

***

Amintim că Dorin Recean a fost învestit în funcția de premier al Republicii Moldova pe data de 16 februarie 2023, după ce ex-premierul Natalia Gavrilița și-a depus demisia. Înainte de asta, Recean a activat la Președinție, în calitate de consilier al Maiei Sandu pe domeniul apărare și securitate națională.

 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ipn.md

Preot de la Mitropolia Basarabiei, despre violențele de la Dereneu: „Statul de drept în Moldova este la terapie intensivă”

Mitropolia Basarabiei cere tragerea la răspundere, conform legii, a primarului din Dereneu și a arhiepiscopului de Ungheni și Nisporeni, în urma incidentelor din seara de 10 februarie, când un grup de preoți și enoriași a rupt cordonul poliției și a intrat în biserică. Avocatul Mitropoliei, Constantin Turuta, susține că disputa legată de acest lăcaș de cult nu „este o problemă politico-religioasă”, dar „o problemă juridică”. Potrivit acestuia, manifestările violente – nu doar în cazul Dereneu – arată că sunt necesare modificări legislative modificări legislative.

Avocatul Mitropoliei Basarabiei susține că ceea ce se întâmplă la biserica din Dereneu reprezintă dezordini în masă și acțiuni ilegale, deși în spațiul public s-ar încerca validarea unui drept care ar fi inexistent – de „reîntoarcere a bisericii”.

„Acțiunile au caracter infracțional, din perspectiva noastră. Nu ne putem expune dacă este cu siguranță așa, pentru că nu avem competență în acest sens – o are doar organul de urmărire penală – însă este strigător la cer că în acea seară s-a ajuns la acele acțiuni, fiind într-o etapă destul de evoluată inclusiv la capitolul integrare europeană, când statul Moldova își asigură respectarea tuturor libertăților și drepturilor fundamentale conform Convenției europene”, a declarat Constantin Turuta în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 11 februarie la agenția IPN.

Acțiunile enoriașilor și ale preoților – în frunte cu episcopul Petru – au fost criticate și de vicarul Mitropoliei Basarabiei, Gabriel Andrei Gherasa. Potrivit acestuia, în seara zilei de 10 februarie, „Moldova a dat un examen de protejare a statului de drept”.

„Mă tem să vă spun că trăiesc cu impresia – în pofida intervenției autorităților – că statul de drept în Moldova este la terapie intensivă. De ce vă spun asta: faptul că acest episcop are astfel de comportări, faptul că angajați care sunt în protecția și respectarea legii ajung să plece acasă, după ce își îndeplinesc atribuțiile de serviciu, cu capul spart de către un episcop, și în potriva acestuia nu se declanșează niciun act de urmărire penală, este un lucru deosebit de grav. Am dat aseară un examen al statului de drept pe care mă tem că suntem pe punctul de a-l pica”, a declarat Gabriel Andrei Gherasa.

Scandalul de la Dereneu: tot ce trebuie să știi

Conflictul de la Dereneu durează din 2018, când un grup de enoriași au pătruns, potrivit ministrului Culturii, Cristian Jardan, „forțat și ilegal în biserica din sat și au scos din lăcaș preotul care slujea de peste douăzeci de ani acolo”. Oficialul a confirmat, pe 9 februarie, că clădirea este la moment un monument istoric și aparține Ministerului Culturii. Aceasta a reamintit, însă, că la solicitarea enoriașilor și a preotului care a gestionat-o în toată această perioadă – în 2019 – clădirea a fost oferită în folosință pe o perioadă de 50 de ani comunității religioase „Adormirea Maicii Domnului”, din cadrul Mitropoliei Basarabiei. Jardan a spus că interesul Ministerului Culturii „este ca acest monument să fie cât mai bine păstrat și să servească intereselor reale ale comunității”. 

Situația s-a acutizat la sfârșitul lunii ianuarie 2026, în contextul încercărilor reprezentanților Mitropoliei Basarabiei de a prelua efectiv biserica, în urma deciziei Curții Supreme de Justiție care i-a dat dreptate în acest litigiu. Exponenții Mitropoliei Moldovei din Dereneu, în frunte cu primarul localității, socialistul Vasile Revenco, se opun deschis preluării lăcașului. Sunt deja două săptămâni de când preotul Mitropoliei Moldovei, Alexandru Popa, stă baricadat împreună cu soția și trei copii minori în interiorul lăcașului, iar Poliția – păzește lăcașul. De la intensificarea tensiunilor din jurul bisericii la sfârșitul lunii trecute, mai mulți deputați socialiști au fost văzuți la fața locului, sprijinind reprezentanții Mitropoliei Moldovei.

NewsMaker a scris AICI despre soarta celor trei copii minori care rămân baricadați în biserica din Dereneu de două săptămâni și cum au intervenit autoritățile în acest caz.

Conflictul a degenerat în seara zilei de 10 februarie, când un grup de enoriași și preoți  au forțat cordonul poliției și au intrat în biserica din Dereneu, aflată sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei. În aceeași seară, șase persoane au fost reținute pentru ultragierea polițiștilor. Între acestea – primarul localității Dereneu și avocatul preotului care reprezintă Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove. La fața locului au intervenit mascații, carabinierii și polițiștii. Șeful IGP a declarat pentru TVR Moldova că pe acest caz a fost pornit un dosar.

În aceeași seară, Mitropolia Basarabiei – care este subordonată canonic Patriarhiei Române – a condamnat, într-o reacție publică, violențele de la Dereneu și a calificat escaladările drept „extrem de grave, violente și ilegale”. Aceasta a amintit că lăcașul îi aparține de drept și este protejat de lege și a cerut, în acest context, intervenția „de urgență” a statului.

Pe 11 februarie, într-o primă reacție la subiect, premierul Alexandru Munteanu a declarat pentru jurnaliști că autoritățile centrale nu se amestecă în treburile bisericești. Potrivit oficialului, este la discreția enoriașilor și a bisericilor să-și soluționeze problemele. Prim-ministrul a declarat în același timp, însă, că legea trebuie respectată și a dat asigurări că Guvernul va urmări anchetele inițiate în cazul de la Dereneu.

Cum comentează politicienii, dar și reprezentanți ai societății civile scandalul de la Dereneu, aflați – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: