În Republica Moldova ar putea fi eliminată cota redusă de TVA, iar povara fiscală pentru mai multe sectoare ale economiei ar putea crește semnificativ. NewsMaker a discutat cu reprezentanți ai mediului de afaceri și explică de ce aceștia consideră că măsurile propuse ar putea afecta negativ mediul de afaceri, cetățenii și economia.
Începând cu anul 2027, legislația fiscală din Republica Moldova ar putea suferi modificări importante. Ministerul Finanțelor propune eliminarea cotelor reduse de TVA (0% și 8%) și majorarea acestora la cota standard de 20%, inclusiv pentru medicamente, bunuri imobile, produse agricole, sectorul HoReCa și resursele energetice. În paralel, mediului de afaceri i se propune aplicarea unei cote zero a impozitului pe profitul reinvestit, însă, în același timp, vor fi majorate atât impozitul pe profit, cât și cel pe dividende. (Mai multe detalii despre proiectul politicii fiscal-bugetare pentru anul 2027 pot fi citite aici și aici.)
Iată ce cred reprezentanții mediului de afaceri despre aceste propuneri.
Agricultură
Președintele Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, despre noutățile fiscale care îi vizează pe fermieri:
Suntem categoric împotriva reformei fiscale care îi vizează pe fermieri. Singurul compromis este că, dacă autoritățile insistă asupra TVA de 20%, propunem următoarea variantă: noi vom vira 8% la buget, iar 12% vor rămâne în contul agricultorilor sub formă de subvenție.
În proiect mai sunt multe noutăți, însă toate pălesc în comparație cu TVA de 20%. Mai există și problema zilierilor. În prezent, fermierii plătesc din salariul acestora 12% impozit pe venit și 6% contribuție la fondul social. Se propune majorarea contribuției la fondul social până la 21%. Zilierii abia au fost scoși din economia tenebră, iar acum sunt împinși înapoi acolo.
De asemenea, potrivit proiectului politicii fiscal-bugetare, este anulată facilitatea la importul tractoarelor și al utilajelor. Asta înseamnă încă 20% TVA la import pentru cei care își mai pot permite să aducă tehnică.
Există și problema gospodăriilor țărănești. În prezent, acestea plătesc un impozit pe profit de 7%, iar în noua redacție a politicii fiscal-bugetare se propune 7% pentru venituri de până la un milion de lei și 15% dacă veniturile depășesc un milion de lei. Totodată, fermierii nu vor beneficia de impozitul zero pe profit, așa cum vor beneficia societățile pe acțiuni sau societățile cu răspundere limitată. Însă ei nu pot trece la aceste forme de organizare, deoarece este costisitor.
În prezent, fermierul plătește la fondul social o contribuție de 18% pentru angajați (6% fiind subvenționați din bugetul de stat) și o contribuție de 9% la fondul de asigurări medicale. Se propune anularea acestei facilități și menținerea unei contribuții de 21% la fondul social și de 7% pentru asigurarea medicală.
Pentru fermieri, în proiectul politicii fiscal-bugetare, totul este negativ, cu excepția, poate, a cotei zero pentru profitul reinvestit. Per ansamblu, însă, pentru populație și pentru întreprinderile mici și mijlocii aceasta este o lovitură. Pentru cei bogați nu contează cât vor costa produsele. Cei cu venituri mici vor primi, cel puțin parțial, compensații, dar ce se va întâmpla cu clasa de mijloc?
În România, TVA în agricultură a fost majorată de la 9% la 11%, după care cererea a scăzut cu 25%.
HoReCa (cafene, restaurante, hoteluri)
Fondatorul Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement (MĂR), Dumitru Cebotarescu:
Cred că noile modificări fiscale propuse vor avea un impact negativ atât asupra sectorului HoReCa, cât și asupra clienților. De fapt, este pur și simplu o majorare a prețurilor, în condițiile în care puterea de cumpărare a cetățenilor Republicii Moldova scade.
Să ne uităm la istoricul acestei probleme, atât la noi, cât și în alte țări. În Republica Moldova a existat o perioadă în care TVA a fost redusă. Acest lucru a dus la creșterea volumului taxelor colectate. Acum, cred că efectul va fi invers și vor avea cel mai mult de suferit companiile mari, care activează corect. O parte dintre companii vor trece în zona gri, iar altele pur și simplu se vor închide, pentru că nu vor putea rămâne pe linia de plutire.
Și în Germania TVA a fost majorată, iar după unul-doi ani, 30–40% dintre unitățile de alimentație publică s-au închis. Ulterior, au revenit la o cotă a TVA de 7%.
HoReCa este, printre altele, o componentă a industriei turismului. Dacă majorăm prețurile, devenim necompetitivi în raport cu alte țări, de exemplu cu România. La noi TVA este mai mare decât în România. Turiștii își calculează banii și aleg unde este mai ieftin. Republica Moldova va deveni mai scumpă decât România, iar acest lucru nu va duce la creșterea turismului la noi. Pe plan internațional vom avea de pierdut.
În ceea ce îi privește pe cetățenii noștri, având în vedere modificările propuse, o familie care mergea o dată pe săptămână la o cafenea sau la un restaurant va trebui să plătească cu 200–300 de lei mai mult pentru nota de plată, dar ar putea nici să nu aibă această posibilitate. De asemenea, se va scumpi mâncarea pentru studenți și angajații din birouri care iau masa la cantine.
Cred că prețurile vor crește chiar mai mult decât diferența rezultată din majorarea TVA. Ar trebui să existe o analiză a consecințelor, însă aceasta lipsește. Știm că vânzările vor scădea, iar unele cheltuieli vor rămâne constante și vor trebui transferate în valoarea adăugată.
Toate aceste modificări fiscale vor duce la creșterea poverii fiscale asupra întreprinderilor: dividende, TVA pentru spații, pentru terenuri. În cele din urmă, încasările fiscale vor scădea, deoarece economia se va contracta.
Imobiliare
Expertul agenției imobiliare Acces Imobil, Victor Cernomorcenco:
Dacă proiectul politicii fiscal-bugetare va fi adoptat în forma sa actuală, adică cu TVA la vânzarea apartamentelor din blocurile noi, atunci prețurile [apartamentelor] vor crește și mai mult. Cu cât anume, deocamdată este greu de spus. Trebuie să vedem cum se vor comporta companiile de construcții, dacă vor avea cumpărători. Pentru că, în prezent, constructorii au prețuri supraevaluate. Dar eu cred că majorarea va fi de aproximativ 10%.
Dacă prețurile de pe piața primară cresc, întotdeauna se scumpește și piața secundară. Este vorba despre cumpărătorii care locuiesc în fondul locativ vechi, dar vor să-și îmbunătățească condițiile, cumpărând un apartament într-un bloc nou. Ei vor să-și vândă locuința, dar înțeleg că, dacă nu vor majora prețul, nu le vor ajunge bani pentru o locuință nouă.
Acum despre impozitul de 15% propus pentru câștigul de capital la vânzarea locuințelor. În prezent, acest impozit este de 6% (în Republica Moldova se aplică un impozit de 12%, însă este impozitată doar jumătate din suma câștigului de capital, astfel încât, în realitate, impozitul este de 6%). Astfel de impozite [atât de mici] nu există nicăieri și piața imobiliară a profitat intens de acest lucru: se plăteau impozite mici și se câștiga mult. Noi presupuneam că statul va elimina acei 50% din sumă și impozitul va deveni de 12%, însă 15% este foarte mult. Acest lucru poate duce la evitarea plății impozitelor.
Chiar și cu un impozit de 6% există destul de mulți antreprenori care sunt înclinați să evite plata impozitelor, întrebând: «Ce mi-a oferit statul?» Iar cu un impozit de 15% astfel de persoane vor fi și mai multe sau vor include valoarea impozitului în preț. Cel mai mare șoc este impozitul de 15% pe câștigul de capital la vânzarea locuinței de bază.
Să presupunem că o persoană a cumpărat un apartament cu două sau trei camere atunci când prețurile locuințelor erau mai mici, iar acum dorește să cumpere o casă. În orice caz, va trebui să achite acest impozit pe profit (în cazul locuinței de bază este impozitat câștigul de capital care depășește un milion de lei). Toate vânzările de apartamente cu două sau trei camere vor fi, în orice caz, supuse acestui impozit. Însă acest lucru nu ar trebui să se aplice acestor tranzacții. Pentru că oamenii care își vând locuința nu vor înțelege de ce trebuie să plătească acest impozit.
În prezent, pe piață sunt foarte puține vânzări, în timp ce prețul se menține la nivelul de 1.720 de euro pentru un metru pătrat. Dacă am mai fi stat încă jumătate de an cu un număr redus de vânzări, atunci prețurile ar fi trebuit să se corecteze. Însă, odată cu introducerea noilor impozite, oamenii nu vor mai dori să-și vândă apartamentele, iar prețurile nu vor scădea. Cred că prețurile ar putea chiar să crească cu 5%-10%. Salariile nu vor crește în același ritm, astfel că vor fi foarte, foarte puține tranzacții.
Impozitul pe bunurile imobiliare, după reevaluarea locuințelor, îi va afecta și pe cetățeni. În prezent, în Chișinău, impozitul pe bunurile imobiliare este de 0,185% din valoarea cadastrală. Pentru ca orașul să încaseze mai mulți bani, dar în același timp oamenii să nu resimtă prea mult majorarea (de exemplu, impozitul să crească cu cel mult 100-200 de lei), acesta ar trebui să fie la nivelul de 0,07%-0,08%. Însă nivelul minim al impozitului de 0,01%, prevăzut în proiectul politicii fiscal-bugetare, va duce la majorarea sumei impozitului cu 500-700 de lei.
De asemenea, va fi introdus registrul imobiliar. Acest lucru va duce la reducerea numărului de agenți, adică a celor care promovează piața imobiliară.
Retail
Un reprezentant al sectorului de retail, care a insistat să-și păstreze anonimatul:
Consider că TVA pentru resursele energetice (energie electrică, agent termic, gaze) trebuie majorată. Dar, în același timp, ne-am dori transparență în ceea ce privește prețul la care cumpărăm aceste resurse. Pentru că introducerea TVA în condițiile unor achiziții și prețuri netransparente nu va fi foarte clară pentru populație.
Cota zero de impozitare a profitului reinvestit este o măsură corectă și întârziată. Noi o vom folosi, vom investi, iar acest lucru este un plus pentru noi.
Ar fi bine ca autoritățile să acorde atenție și dezvoltării industriilor care nu consumă multe resurse, cum ar fi microelectronica.
Acum despre majorarea impozitului pe profit și a celui pe dividende. Înțeleg că această măsură este una forțată, ea compensează veniturile neîncasate. O cotă ridicată pentru retragerea capitalului [din circuitul economic] nu este foarte atractivă pentru investitorii străini. Investitorul moldovean funcționează astfel: obține profit și investește mai departe. Investitorul străin însă dorește să retragă profitul. Acesta va fi un factor de descurajare.
În ceea ce privește TVA pentru terenurile cu destinație comercială și TVA pentru apartamente, aceasta este o decizie greșită, pentru că nu poți mulge o vacă moartă. Știu că oamenii au început, în panică, să cumpere apartamente, însă acest lucru este temporar. TVA va majora prețurile. Această măsură poate fi introdusă, dar mai întâi piața trebuie să-și revină, iar în condițiile stagnării actuale a pieței acest lucru este greșit.
Care este pericolul? TVA nu trebuie introdusă imediat. Unii oameni vor cumpăra apartamente în panică, dar după Anul Nou piața pur și simplu se va prăbuși. Stagnarea acestei piețe va duce la stagnarea piețelor conexe: a materialelor de construcție, a mobilierului și a electrocasnicelor. În plus, există riscul plecării specialiștilor înalt calificați.
Dacă însă s-ar acorda trei ani [iar TVA ar fi introdusă peste trei ani], atunci omul ar ști că prețul va crește și și-ar planifica în acest interval achiziția unei locuințe.
Despre cota redusă de TVA [la produsele alimentare, care este în vigoare acum]. Se propune majorarea TVA la cota standard de 20%. Voi exprima acum o poziție ciudată din perspectiva unui retailer. De ce este necesară cota redusă de TVA la produsele alimentare? Pentru a-i proteja pe cei cu venituri mici? Eu nu fac parte din această categorie, dar cumpăr produse alimentare cu TVA redusă. Aici ar trebui să funcționeze un sistem de compensații acordate țintit.
Înțeleg că statul nu are bani, dar țara trebuie să existe și să funcționeze. O cotă redusă de TVA (8%) nu este corectă, deoarece persoanele cu venituri mici beneficiază de aceeași facilitate ca și mine. În plus, la noi TVA redusă nu se aplică tuturor produselor lactate și produselor agricole.
În ceea ce privește medicamentele, eu nu aș modifica cota redusă de TVA. Este un lucru de importanță vitală. Și trebuie înțeles că o persoană nu reușește întotdeauna să ajungă la medic și să obțină un medicament compensat. Se întâmplă ca cineva să aibă nevoie urgent și pur și simplu să meargă la farmacie (Ministerul Finanțelor justifică majorarea TVA la medicamente prin extinderea sistemului de compensare a medicamentelor în cadrul programului de asigurare – NM). În general, sunt de acord cu Ministerul Sănătății, [care a emis un aviz negativ privind majorarea TVA la medicamente].
TVA la automobile – este posibilă, dar, dacă vorbim atât de mult despre ecologie, este ciudat să introducem TVA pentru automobilele electrice. Acestea ar trebui scutite de TVA pentru câțiva ani și să li se permită să circule pe benzile destinate transportului public.
Un alt lucru care pentru mine rămâne un mister este majorarea accizelor la motorină, având în vedere că principalii consumatori de motorină sunt producătorii agricoli, transportatorii și armata.
Însă, atunci când este vorba despre politica fiscal-bugetară, este clar că sunt necesare compromisuri. Înțeleg că ei (autoritățile) trebuie să acopere găurile din buget. Deficitul bugetar crește, iar noi nu putem trăi la nesfârșit din granturi. Și bugetul trebuie alimentat din ceva.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
