president.gov.ua

Cât a costat deplasarea la Kiev a Maiei Sandu, pentru participarea la summitul de inaugurarea a „Platformei Crimeea” (DOC)

Deplasarea președintei Maia Sandu la Kiev, pentru participarea la summitul de inaugurarea a „Platformei Crimeea” a costat 10,5 mii de lei. Informația a fost publicată de administrația prezidențială, la fel ca și în cazul deplasărilor oficiale precedente.

Potrivit documentului publicat de administrația prezidențială, șefa statului a fost însoțită, la Kiev, de către Cristina Gherasimov – consilier în domeniul politicii externe.

Cheltuielile aferente deplasării acoperite din bugetul Aparatului Președintelui Republicii Moldova constituie suma totală – 10.9 mii lei (inclusiv diurnă – 0.4 mii lei, bilete avia – 10.5 mii lei).

 

Amintim că, pe 23 august, președintele Republicii Moldova a participat la summitul de inaugurare a „Platformei Crimeea”, alături de  14 șefi de state și de guverne, dintr-un total de 44 de delegații internaționale, inclusiv oficiali de rang înalt ai UE.

Adițional summitului, președintele Maia Sandu a avut întrevederi bilaterale cu președinții Estoniei și al Letoniei, cu prim-ministrul Suediei și cu ministrul Federal pentru Afaceri Europene şi Internaţionale al Austriei, precum și cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene.

Este a noua deplasare oficială a șefei statului de la începutul anului 2021 și a doua la Kiev. Maia Sandu a întreprins o vizită de lucru în capitala Ucrainei în perioada 11-12 ianuarie. Atunci, președinta țării a fost însoțită de o delegație mai mare, iar cheltuielile s-au ridicat la aproape 30 de mii de lei.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: