Cât de puternică mai este influența lui Șor? La ce să ne așteptăm de la alegerile din Orhei și Taraclia (ANALIZĂ)

Duminică, pe 17 mai, în Taraclia și Orhei vor avea loc alegeri locale noi pentru funcția de primar. Scrutinul a fost organizat după ce fugarul Ilan Șor a anunțat că își închide „proiectele sociale” din Moldova, iar primarii celor două orașe, aleși cu susținerea sa, și-au depus demisia. Noii edili vor avea mandate de doar un an, întrucât în 2027 sunt programate alegerile locale generale. NewsMaker explică cine candidează la Orhei și Taraclia, cine are șanse reale de victorie, ce scandaluri au marcat deja campania electorală și ce semnificație au aceste alegeri pentru întreaga țară.

Orhei: campanie scandaloasă

Orhei a devenit primul oraș în care Ilan Șor a câștigat alegerile pentru funcția de primar. În 2015, acesta a candidat din partea partidului „Ravnopravie” și a obținut sprijinul a peste 60% dintre alegători. De atunci, orașul a fost condus fie de Șor, fie de persoane promovate de acesta. Ulterior, partidul „Ravnopravie” s-a transformat în partidul „Șor”, formațiune acuzată mai târziu de subminarea securității statului și declarată neconstituțională.

La alegerile din 2023, la Orhei a câștigat Tatiana Cociu. Ea a candidat din partea partidului „Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei” (FASM), una dintre formațiunile asociate lui Ilan Șor, care ulterior s-au unit în blocul „Victorie”. În 2025, instanța a limitat activitatea FASM, iar în decembrie același an Cociu și-a anunțat demisia.

La actualele alegeri pentru funcția de primar al Orheiului candidează nouă persoane, iar campania electorală s-a transformat rapid într-una scandaloasă – din nou, pe fundalul legăturilor cu Șor. Din partea PAS candidează directorul Chișinău Arena, Sergiu Stanciu, care a depus o plângere la organele electorale împotriva candidatului Partidului „Democrația Acasă”, Victor Perțu, pe care îl acuză de legături cu Ilan Șor. Comisia Electorală Centrală (CEC) a admis plângerea și l-a exclus pe Perțu din cursa electorală.

Victor Perțu este fost consilier raional în Orhei, fost vicepreședinte al raionului, iar în prezent conduce întreprinderea Apă-Canal Orhei. CEC și-a motivat decizia prin faptul că Perțu ar fi participat la protestele organizate de Ilan Șor în 2022, prezentând în acest sens și un material video. Liderul partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a calificat hotărârea CEC drept una motivată politic. Judecătoria Orhei a anulat inițial decizia, însă ulterior Curtea de Apel a declarat-o legală.

ZdG

La rândul său, și Sergiu Stanciu a ajuns în centrul unui scandal. Sloganul campaniei sale – „Orhei pentru orheieni” – a fost criticat de unii observatori, care au văzut în el accente șoviniste și l-au comparat cu formule precum „Moscova pentru moscoviți” sau „Germania pentru germani”. „Sloganul este foarte nereușit. Tehnologii nu au analizat consecințele”, a declarat fostul reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU și Consiliul Europei, analistul politic Alexei Tulbure.

Facebook PAS

Totuși, după cum s-a dovedit, presupuse legături cu Ilan Șor pot fi găsite și în cazul altor candidați la funcția de primar al Orheiului. După excluderea lui Victor Perțu din cursă, Partidul „Democrația Acasă” a depus o plângere împotriva candidatei independente Diana Memeț, care a fost adjuncta lui Șor pe vremea când acesta conducea Primăria Orhei. Tot Șor a numit-o primar interimar în 2019, după ce a candidat la funcția de deputat.

Un alt candidat independent, Vasile Adașan, a condus anterior raionul Orhei și a fost șef al poliției din Orhei în perioada în care influența lui Ilan Șor domina administrația locală. La alegerile din 2023, acesta a candidat din partea Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), formațiune condusă de fostul premier Ion Chicu.

Candidatul independent Ramiz Ansarov, vicepreședinte al Congresului Azerilor din Moldova, a candidat în 2025 la funcția de deputat din partea partidului „Inima Moldovei”, condus de fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah. Formațiunea a fost ulterior exclusă din cursa electorală pe fondul suspiciunilor de finanțare ilegală.

În cursa pentru funcția de primar al Orheiului s-au înscris și alți candidați: independenții Sergiua Aga, cunoscut drept preot și filantrop, antreprenorul Andrei Dron, socialistul Stanislav Balan, precum și candidatul Partidului Ecologist, Serghiu Pîslaru.

În schimb, candidatul comuniștilor, Dumitru Melnic, a fost exclus din cursă după ce partidul și-a retras sprijinul politic pentru acesta. De asemenea, a fost exclus și candidatul independent Adrian Dulgher, întrucât este membru al partidului CUB, iar legislația nu permite membrilor de partid să candideze în calitate de independenți.

Taraclia: aceiași candidați

La Taraclia, candidații susținuți de Ilan Șor au câștigat încă din 2019. Atunci, la alegerile locale, victoria i-a revenit lui Veaceslav Lupov, candidatul partidului „Șor”, care a obținut peste 70% din voturi. În 2023, formațiunea fusese deja declarată neconstituțională, iar Lupov – care până atunci participase activ la viața partidului – a candidat în calitate de independent. Chiar și așa, el a obținut aproximativ 90% din sufragii.

La alegerile pentru consiliul orășenesc și raional din 2023, cele mai multe voturi le-a obținut partidul „Renaștere”, asociat cu Șor. Candidatul „Renașterii”, Garanovschi Nicolai, a ocupat atunci locul al doilea, acumulând puțin peste 3%. Garanovschi candidează și acum, doar că deja în calitate de candidat independent.

TaracliaNTS

Candidatul care a ocupat în 2023 locul al treilea se află și în actuala campanie în cursă. Este vorba despre Alexandr Borimecicov, care acum candidează în calitate de candidat independent.

Încă doi candidați din trecut – Oleg Cosîh și Vasile Gaidarji. Cosîh este candidatul partidului PDCM al lui Chicu. Gaidarji a fost primar până în 2011. El a candidat din partea partidului „Ravnopravie”, care ulterior a devenit partidul „Șor”. Gaidarji a condus una dintre filialele acestuia deja după ce și-a pierdut funcția de primar. Apoi, Gaidarji a participat activ la viața partidului „Viitorul Moldovei” al fostului premier al Moldovei, Vasile Tarlev. În 2023, el a candidat deja în calitate de candidat independent. În același statut candidează și acum.

„Fața nouă” a actualei campanii electorale este candidata independentă Natalia Vasilevscaia. Anterior, aceasta a candidat la funcția de deputat din partea partidului „Inima Moldovei”. Un alt „nou-venit” în cursă este candidata socialiștilor, Ecaterina Iacobceac, primara satului Novosiolovca. Campania acesteia este susținută activ de liderii Partidului Socialiștilor, inclusiv deputații Vlad Batrîncea și Vladimir Odnostalco.

Partidul de guvernare PAS l-a desemnat drept candidat la Taraclia pe Andrei Lambru, susținut în campanie de deputați și miniștri ai formațiunii.

De ce Taraclia și Orheiul votează diferit

Deși atât Orheiul, cât și Taraclia au fost conduse de forțe apropiate lui Ilan Șor, iar ambele localități au servit drept un fel de „vitrină” pentru proiectele sale politice, din punct de vedere electoral acestea sunt profund diferite. Taraclia a fost dintotdeauna un oraș și un raion cu orientare pro-rusă. Până în 2011, localitatea a fost condusă de un primar din partea partidului „Ravnopravie”, considerat o formațiune pro-rusă, după care alegerile au fost câștigate de comunistul Serghei Filipov, care a rămas la conducere timp de două mandate consecutive. La ultimele scrutine naționale, alegătorii din Taraclia au susținut în mare parte socialiștii. La alegerile prezidențiale din 2024, în raion a câștigat candidatul PSRM, Alexandr Stoianoglo, iar la parlamentarele din 2025 victoria a revenit Blocului Patriotic, din care făceau parte și socialiștii. Formațiunea a obținut în raionul Taraclia 79,5% din voturile alegătorilor, în timp ce PAS s-a clasat abia pe locul al treilea, cu puțin peste 6% din sufragii.

Orheiul, în schimb, este considerat un oraș și un raion cu orientare pro-europeană. Până la apariția lui Ilan Șor pe scena politică locală, orașul a fost condus de Vitalie Colun, primar din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), formațiune pro-europeană. La alegerile prezidențiale din 2024, Maia Sandu a obținut victoria în Orhei, iar la parlamentarele din 2025 partidul PAS a acumulat în raion 47,43% din voturi. Prin comparație, Blocul Patriotic, cu orientare pro-rusă, a obținut puțin peste 20%.

Merită menționat că, la aceste alegeri prezidențiale și parlamentare, forțele asociate lui Șor nu au mai participat. Totuși, chiar și în perioada în care acestea erau prezente în campaniile electorale, în 2021, la Taraclia a câștigat Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar la Orhei – PAS. Acest lucru explică și implicarea activă a acestor partide în raioanele considerate „ale lor”: la Orhei, PAS încearcă să lupte în continuare „umbra lui Șor”, iar la Taraclia socialiștii desfășoară o campanie intensă, cu implicarea directă a deputaților formațiunii.

Doctorul în științe politice Anjela Colațchi consideră că, în general, nu trebuie pus semnul egal între alegerile locale și cele naționale din cauza specificului diferit. Succesul la alegerile naționale nu garantează succes la nivel local și invers.

Alexei Tulbure consideră că succesul lui Șor în raioane orientate politic diferit demonstrează că schema sa (coruperea alegătorilor, finanțarea ilegală) funcționează în orice raion, indiferent de preferințele alegătorilor.

O lecție pentru toată țara

Alegerile din Orhei și Taraclia nu vor fi doar un simplu scrutin local, ci și un test al influenței pe care Ilan Șor o mai are în politica moldovenească. Angela Colațchi consideră că actuala campanie reprezintă un „test” și, totodată, un indicator al cât de departe s-au extins „tentaculele caracatiței numite Șor”. „În plus, acesta va deveni un test pentru partidul de guvernare și alte partide europene. Cât de bine au însușit lecțiile campaniilor trecute? Au devenit ele mai apropiate de oameni?”, a adăugat experta.

Politologul Ion Tăbârță a remarcat, de asemenea, importanța acestei campanii pentru PAS. Și a amintit cum alegătorii lui Șor își explicau susținerea pentru politicianul fugar după recunoașterea lui vinovat în furtul miliardului: „Poate că fură, dar împarte și cu noi”. „Șor, în esență, nu a făcut nimic deosebit nici la Taraclia, nici la Orhei. El pur și simplu făcea ceea ce înaintea lui nu făcea nimeni deloc. Și lansa proiecte vizibile: parcuri, trotuare, atracții. Aproximativ același lucru îl face și primarul Ion Ceban. De aceea, în mințile locuitorilor acestor orașe, oamenii lui pot rămâne în memorie drept buni administratori. Dar, în realitate, aceasta este o perdea de fum. Dezvoltare economică nu există. Și aici mingea este și pe terenul autorităților centrale: vor reuși ele să schimbe situația”, a remarcat Tăbârță.

Între timp, Alexei Tulbure consideră că alegerile din Orhei deja au fost compromise. Motivul – excluderea din cursă a candidatului partidului „Democrația Acasă”: „Dacă el este legat de Șor, atunci de ce a fost înregistrat în general? Acesta este tot un indicator al activității instituțiilor statului. Iar dacă deja a fost înregistrat, atunci trebuie să participe în cursă. Nu poți ține candidatul într-o stare de incertitudine”.

În opinia expertului, actuala campanie electorală nu scoate în evidență candidați puternici și nici schimbări majore. Potrivit lui, adevărata epocă „post-Șor” va începe abia atunci când coruperea alegătorilor va deveni un tabu incontestabil – lucru care, deocamdată, nu s-a întâmplat. „În plus, la nivel local trebuie să vină la putere candidați care vor putea implementa proiecte europene și să schimbe cu adevărat orașele. În caz contrar, despre epoca lui Șor oamenii vor crea legende”, a concluzionat expertul.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ce este violența în familie, cum o recunoaștem și ce drepturi ale omului pot fi încălcate ca urmare a violenței în familie? Partea întâi

Scopul noii teme a Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova – „Violența în familie” – este de a ajuta și să încurajeze victimele violenței domestice să își cunoască și să își exercite drepturile. Acest subiect explică cum de identificat violența în familie și va oferi o prezentare generală a particularităților acestui fenomen, care trebuie înțelese pentru a putea determina în mod corespunzător măsurile necesare pentru prevenirea și oprirea violenței în familie. De asemenea, acesta oferă informații despre posibilitățile de a obține ajutor și asistență, măsurile de protecție garantate de Stat, protecția copilului victimă a violenței în familie, precum și răspunderea penală și civilă a făptuitorilor.

Violența domestică este larg răspândită și are un impact negativ semnificativ asupra adulților, copiilor, familiilor, relațiilor interpersonale și comunităților locale. Violența în familie (violența domestică) e un comportament ilegal și abuziv care are loc între persoane ce locuiesc în aceeași gospodărie (comună), fac parte din aceeași familie sau se află într-o relație intimă. Indiferent de forma pe care o îmbracă violența în familie, fie că este vorba de abuz verbal, agresiune sexuală sau omor, aceasta constituie un abuz de putere și o manifestare a relației de control exercitate de făptuitor asupra victimei. Libertatea de violență – sexuală, emoțională, financiară sau fizică – este legată strâns de drepturile omului. Violența în familie reprezintă o încălcare a drepturilor omului, iar deoarece afectează proporțional mai multe femei decât bărbați, este considerată o formă de discriminare împotriva femeilor. Orice faptă de violență domestică poate rezulta într-o violare a dreptului la viață, la interzicerea tratamentului inuman sau degradant sau a pedepselor, ori a torturii, a dreptului la viață privată și alte drepturi. Una dintre caracteristicile violenței în familie este caracterul său latent, întrucât multe victime ale violenței în familie sunt descurajate să solicite ajutor și să raporteze actele de violență instituțiilor competente de aplicare a legii.

Sunt multe forme și tipuri ale violenței în familie. Este important să învățați să le recunoașteți pentru a vă putea proteja

Cum să recunoașteți violența în familie? Violența în familie (violența domestică) reprezintă orice act de violență fizică, sexuală, verbală, emoțională sau economică fie săvârșit între soți sau foști soți, între persoane aflate ori aflate anterior într-o relație neînregistrată, între rude de gradul întâi (copii și părinți) sau rude de gradul al doilea (nepoți, bunici, surori și frați), indiferent dacă făptuitorul locuiește sau a locuit împreună cu victima într-o gospodărie comună. Natura distinctivă a violenței în familie constă în faptul că violența domestică reprezintă, de obicei, un ciclu de abuzuri fizice, sexuale, verbale, emoționale sau economice care se repetă tot mai frecvent și este exercitat, de regulă, asupra unei femei de către partenerul său (soțul sau prietenul) ori de către o altă rudă (copil adult etc.), cu scopul de a dobândi și menține puterea, controlul și autoritatea asupra victimei. Exercitarea puterii și controlului asupra victimei constituie o caracteristică distinctivă a violenței în familie, care o diferențiază de alte forme de violență.

S-au distins trei forme ale violenței în familie – violența coercitivă și de control, violența de rezistență și violența în familie fără caracter coercitiv și de control. Totodată, sunt patru tipuri de violență în familie: fizică, emoțională, sexuală și economică. Multe persoane nu recunosc unele sau chiar toate formele și tipurile de violență în familie. Înțelegerea lor a fenomenului depinde de nivelul de educație, de experiențele de viață și de comunitatea în care trăiesc. Adesea, victimele violenței în familie identifică drept violență doar o anumită componentă a relației abuzive. De exemplu, ele recunosc violența fizică, însă nu consideră abuzul verbal sau psihologic ca fiind o formă de violență. Totuși, o înțelegere comună a fenomenului violenței domestice este esențială pentru eficientizarea răspunsului instituțiilor de aplicare a legii la cazurile de violență în familie și pentru creșterea nivelului de conștientizare în rândul publicului larg că orice formă sau tip de violență în familie este inacceptabilă și ilegală.

În majoritatea societăților, violența în familie afectează mai frecvent femeile decât bărbații

Violența domestică este considerată o formă de discriminare împotriva femeilor, deoarece afectează proporțional mai multe femei decât bărbați. Violența împotriva femeilor e orice act de violență bazată pe gen care cauzează sau este probabil să cauzeze femeilor suferințe ori prejudicii de natură fizică, sexuală sau psihologică, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate, indiferent dacă acestea au loc în viața publică sau în cea privată. S-a recunoscut faptul că violența împotriva femeilor împiedică în mod semnificativ exercitarea de către femei, în condiții de egalitate cu bărbații, a drepturilor și libertăților lor. Prejudecățile și practicile larg răspândite în societate recurg la violența bazată pe gen ca mijloc de control sau de subordonare a femeilor.

Mai mult, violența în familie trebuie analizată într-un context mai larg decât cel al relațiilor interpersonale, întrucât relațiile abuzive, în care predominant femeile sunt victime ale violenței exercitate de bărbați, nu reprezintă cauza principală a problemei. Se consideră că violența în familie este favorizată de alte forme de discriminare cu care femeile se confruntă pe piața muncii, în spațiul public, în mass-media și în alte domenii ale vieții sociale. Astfel, pentru a ajuta victimele violenței domestice să părăsească în siguranță relația abuzivă, este necesară nu doar înțelegerea fenomenului violenței în familie, ci și elaborarea unor strategii de ieșire în siguranță din relația abuzivă, precum și asigurarea măsurilor de protecție și a asistenței garantate de Stat pentru victime.

Violența în familie și copiii

În multe cazuri de violență domestică, copiii sunt afectați de agresiunea abuzatorului fie în mod direct, fie indirect, prin faptul că sunt martori ai violenței dintre adulți. În aceste cazuri se aplică reglementări juridice distincte, întrucât protecția drepturilor copilului necesită o abordare diferită și mai specifică. Sesizarea unui caz, inclusiv a unei suspiciuni rezonabile de violență împotriva unui copil, este obligatorie în Moldova, și nu necesită consimțământul victimei. Cadrele didactice au obligația de a informa imediat autoritatea tutelară și poliția despre cazurile de violență în familie împotriva copiilor. De exemplu, dacă un elev vine la școală prezentând urme de lovituri și spune că tatăl său, aflat în stare de ebrietate, îl bate atât pe el, cât și pe mama sa, școala este obligată să informeze poliția și autoritatea tutelară, chiar dacă mama copilului se opune.

În cazurile în care un copil devine victimă a violenței în familie, pot avea loc încălcări ale drepturilor omului similare celor care pot surveni în cazul victimelor adulte. În cazul în care autoritățile statului nu au adoptat măsuri de protecție adecvate și adaptate în mod specific nevoilor copilului, poate avea loc o încălcare a dreptului la respectarea vieții private și de familie. De exemplu, asemenea situații pot apărea în legătură cu separarea copilului de familie sau schimbarea locului de trai al acestuia. De asemenea, poate avea loc o încălcare a dreptului la un proces echitabil atunci când copilul este implicat în proceduri judiciare referitoare la violența în familie, iar autoritățile nu au asigurat garanțiile unui proces echitabil adaptate în mod specific protecției copiilor victime.

Protecția și sprijinul statului pentru victimele violenței în familie

Fiecare victimă a violenței domestice are dreptul de se bucura de protecție și sprijin oferit din partea Statului. Legislația Republicii Moldova prevede că victimele violenței în familie trebuie să fie protejate, iar făptuitorii trebuie să fie trași la răspundere pentru faptele lor. Persoanele aflate în pericol trebuie să aibă acces la ajutor imediat, iar victimelor trebuie să li se asigure servicii de asistență structurală și consiliere juridică, pentru a le permite să își schimbe situația. Victimele violenței în familie au, de asemenea, dreptul la un ordin de restricție de urgență polițienesc și la o ordonanță de protecție emisă de instanța de judecată.

Statul trebuie să sprijine victima în procesul de ieșire în siguranță dintr-o relație violentă, pentru a proteja drepturile omului ale victimei violenței domestice. Este foarte important să fie luate toate măsurile de precauție necesare atunci când o victimă părăsește o relație violentă, deoarece agresivitatea și comportamentul violent al abuzatorilor tind să se intensifice atunci când aceștia pierd controlul asupra victimei. În cazurile de violență în familie este recunoscut un fenomen cunoscut sub denumirea de violență asociată separării, și anume faptul că femeile care se află în proces de separare sau care s-au separat recent de partenerul lor prezintă un risc mult mai mare de a fi supuse unor acte de violență în viitor. Prin urmare, aspectele legate de siguranță sunt deosebit de importante în procesul de părăsire a unei relații abuzive.

Copilul victimă a violenței în familie are, asemenea unei victime adulte, dreptul de a beneficia de protecția statului, de a obține tragerea la răspundere a agresorului pentru faptele sale și de a primi despăgubiri. Cu toate acestea, copilul trebuie să fie reprezentat de reprezentantul său legal, (de exemplu, pentru semnarea documentelor și depunerea cererilor). Dacă reprezentantul legal al copilului ezită sau refuză să depună cererile necesare în numele acestuia, asemenea cereri pot fi depuse de autoritatea tutelară teritorială, de procuror sau de o altă persoană interesată.

În situația în care copilul este pus în pericol de reprezentanții săi legali, părinți sau tutore, astfel încât nu există o persoană care să îi reprezinte drepturile și interesele în raport cu agresorul, copilul poate fi separat de familie dacă riscul pentru acesta nu poate fi înlăturat atât timp cât rămâne în familie. Atunci când se decide separarea copilului de familie, acesta trebuie plasat într-un mediu sigur, precum un centru de criză, o instituție medicală, o familie de plasament sau un alt loc sigur. La cererea autorității tutelare, instanța poate decide luarea copilului de la părinți fără decăderea acestora din drepturile părintești, dacă aflarea copilului împreună cu părinții prezintă un pericol pentru viața sau sănătatea sa, dispunând totodată asigurarea protecției copilului de către autoritatea tutelară teritorială. În cazurile grave și sistematice, părinții pot fi decăzuți din drepturile părintești dacă se comportă cu cruzime față de copil, recurgând la violență fizică sau psihologică, săvârșesc acte cu caracter sexual împotriva copilului ori infracțiuni intenționate împotriva vieții și sănătății copilului sau a soțului ori soției, precum și în alte cazuri în care interesele copilului impun o asemenea măsură.

Unul dintre elementele unui răspuns eficient al Statului la violența domestică este tragerea la răspundere a agresorului pentru faptele săvârșite. Răspunderea juridică ocupă un loc important în asigurarea respectării drepturilor omului. De asemenea, aceasta joacă un rol important în procesul de reabilitare a victimei și transmite societății un mesaj ferm că orice act de violență în familie va fi sancționat. Pe lângă răspunderea civilă pentru faptele sale, făptuitorul poate fi tras la răspundere penală sau contravențională. Aceasta presupune aplicarea unor sancțiuni agresorului. Sancționarea urmărește mai multe scopuri: protejarea siguranței publice, restabilirea echității, sancționarea agresorului pentru infracțiunea sau contravenția săvârșită, precum și prevenirea săvârșirii în viitor a unor infracțiuni sau contravenții atât de către agresor, cât și de către alte persoane. Tragerea la răspundere a făptuitorului constituie, de asemenea, o parte deosebit de importantă a procesului de reabilitare a victimei, întrucât contribuie la restabilirea echității, poate reduce tendința victimei de a se învinovăți pentru cele întâmplate și o poate încuraja să își exercite drepturile într-un mod mai eficient.

Tema „Violența în familie” și platforma online a Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova

Tema noua pentru Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova – „Violența în familie” – este elaborată în cadrul proiectului „Educație în domeniul drepturilor omului pentru consolidarea societății civile, a participării democratice și a statului de drept în țările Parteneriatului Estic”, implementat în cooperare cu Societatea Baltică pentru Drepturile Omului (BHRS), cu sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia.

Citiți mai multe despre „Violența în familie” pe platforma online a Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova pentru a înțelege mai bine, cum o recunoaștem violența în familie, ce drepturi ale omului pot fi încălcate ca urmare a violenței în familie, ce ajutor imediat / tipurile urgențelor, precum și serviciile de susținere structurală sunt disponibile victimelor violenței în familie, care sunt aspectele juridice ale siguranței și protecției victimelor, formele de răspundere penală și contravențională care pot fi aplicate făptuitorului pentru actele de violență în familie, precum și modul în care victima poate solicita despăgubiri în legătură cu răspunderea în procedurile penale sau contravenționale.

Echipa Ambasadei Drepturilor Omului continuă dezvoltarea Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova prin intermediul a două proiecte: proiectul „Educația pentru Drepturile Omului – un instrument pentru combaterea dezinformării și protejarea libertății de exprimare”, finanțat de Fondul Lituanian de Cooperare pentru Dezvoltare și Ajutor Umanitar, și proiectul „Educația pentru Drepturile Omului pentru consolidarea societății civile, a participării democratice și a statului de drept în țările Parteneriatului Estic”, finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Letonia. Printre partenerii Ghidului privind Drepturile Omului în Moldova se numără Oficiul Avocatului Poporului din Republica Moldova și Consiliul pentru Egalitate din Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: