IPN

Cât ne vor costa alegerile parlamentare? Răspunsul președintei Comisiei Electorale Centrale

Statul a alocat 162 de milioane de lei pentru organizarea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman. Potrivit șefiei CEC, banii vor fi direcționați către indemnizațiile funcționarilor electorali, precum și pentru cheltuieli legate de servicii de telecomunicații, internet și alte dotări necesare desfășurării scrutinului.

La emisiunea Rezoomat de la Rlive TV, președinta CEC a fost întrebată cât ne vor costa alegerile parlamentare din acest an.

„Noi am estimat un buget de 180 de milioane de lei pentru alegerile parlamentare. Ni s-au alocat 162 de milioane. Deja din suma aceasta, noi am făcut repartizările propriu-zise pentru anumite activități. Marea majoritate, după cum cunoașteți, sunt de fapt sursele pentru acoperirea indemnizației funcționarilor electorali, dar evident că avem și cheltuieli pentru servicii de telecomunicații, internet, dotări corespunzătoare și toate cele necesare pentru buna organizare a alegerilor”, a menționat Caraman.

Întrebată care sunt cheltuielile pentru votul prin corespondență și dacă nu a fost prea mare proporția dintre bugetul de stat alocat în 2024 pentru alegerile prezidențiale și referendum — 19 milioane de lei — și numărul celor care votează, președinta CEC a răspuns: „Trebuie să facem o precizare în ceea ce înseamnă a planifica/a estima un buget și resursele care ne sunt îndreptate din bugetul de stat și, la final, cheltuielile efectuate efectiv. (…) S-a tot speculat pe această cifră exagerată legată de votul prin corespondență, pe care noi l-am implementat pentru prima dată în alegerile din anul 2024. Deci, estimările noastre au fost un buget de 20 de milioane, dar cheltuieli propriu-zise noi am avut sub 3 milioane de lei”.

La precizarea jurnalistei dacă s-au întors banii din buget, președinta CEC a declarat: „Evident. (…) Noi am avut o estimare reieșind din numărul de alegători. (…) Plus că era necesar să elaborăm și softul corespunzător. După ce am avut această claritate, că avem circa 2 mii de solicitări, avem 3 birouri electorale, iată care sunt costurile pentru expedieri… noi încă până a intra aproape de alegeri am și făcut această solicitare ca să fie redirecționați banii”.

Cu referire la cheltuielile pentru votul prin corespondență din 2025, președinta CEC a spus că „estimarea arată un buget de 17 milioane”. „Deci, aici deja excludem acel soft care aproape este gata. A rămas să facem prima parte, să fie separat de înregistrarea prealabilă. (…) Statul ne-a alocat 12 milioane”, a adăugat ea.

***

Alegerile parlamentare se vor desfășura pe data de 28 septembrie 2025.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ssu.gov.ua

Investigație: doi moldoveni ar fi fost implicați în incendierea unor stații electrice din Ucraina. Sabotajul – pus la cale de Rusia

Doi cetățeni ai Republicii Moldova ar fi fost implicați într-un act de sabotaj asupra a două stații electrice din regiunea Odesa, Ucraina, incendiate în aprilie 2024. Potrivit unei investigații publicate de portalul ucrainean KibOrg, operațiunea ar fi fost coordonată de Vladimir Stoianov, originar din Republica Moldova, la indicația lui Grigore Caramalac, cunoscut în mediul interlop sub porecla „Bulgaru”. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) susține că acțiunea ar fi fost organizată la comanda Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB).

Incendiile au izbucnit în seara zilei de 13 aprilie 2024, la un interval de 55 de minute, la două stații electrice din orașul Bolgrad și satul Cubei, în sudul regiunii Odesa. Peste 14 000 de locuitori din opt localități au rămas fără energie electrică. Au fost afectate inclusiv obiective de apărare, spitale și sisteme de alimentare cu apă, căldură și gaze.

Potrivit anchetei, cu o zi înainte de incendii, doi bărbați au fost surprinși în apropierea stației electrice din Bolgrad. Aceștia au ajuns cu un automobil Ford gri, înmatriculat în Lituania, și aveau asupra lor o șurubelniță electrică și mai multe canistre cu benzină. După ce au inspectat teritoriul, au revenit în noaptea următoare și ar fi incendiat transformatorul. Ulterior, au procedat la fel și la stația electrică din satul Cubei.

Unul dintre presupuşii executanți, Oleg B., în vârstă de 38 de ani, cetățean al Republicii Moldova, a fost reținut de SBU pe 16 aprilie 2024. Acesta locuia în Ucraina de aproximativ 20 de ani și avea permis de ședere permanentă. Potrivit anchetatorilor, bărbatul urma să primească 2 000 de dolari pentru participarea la actul de sabotaj. Pe 18 aprilie, acesta a fost plasat în arest preventiv.

Cel de-al doilea presupus participant, Vladimir Stoianov, a reușit să ajungă în Republica Moldova. Potrivit investigației KibOrg, acesta ar fi fost cel care l-a recrutat pe Oleg B. și ar fi participat personal la incendierea ambelor stații electrice.

Stoianov are 54 de ani și deține cetățenia Republicii Moldova și a Federației Ruse. Publicația identificat mai multe episoade din trecutul său care indică probleme cu legea în Ucraina, Republica Moldova și Rusia. În iunie 2024, acesta a fost pus sub acuzare în lipsă pentru organizarea actului de sabotaj. Deși instanțele din Odesa au autorizat în repetate rânduri reținerea sa, măsurile nu au fost puse în aplicare. Locul în care se află în prezent este necunoscut.

Investigația arată că, în spatele operațiunii, s-ar afla Grigore Caramalac, un personaj controversat din Republica Moldova, stabilit în Rusia, unde ocupă funcția de vicepreședinte al Federației Ruse de Lupte. Acesta mai conduce fondul IFAVIS și este consilier al senatorului rus din regiunea Kursk, Alexandr Brîksin.

În Republica Moldova, Caramalac este cunoscut sub porecla „Bulgaru” și este prezentat în presă drept un interlop de rang înalt. În anii ’90, acesta a condus o grupare acuzată de banditism, șantaj, deposedarea ilegală de bunuri și tentativă de omor. Potrivit anchetei, gruparea a obținut prin violență fizică și psihologică bani, automobile și bunuri imobiliare în valoare totală de aproximativ 983 000 de lei.

În 1998, Karamalak a fost arestat în Republica Moldova, însă a fost eliberat câteva luni mai târziu, din motive de sănătate. La scurt timp, a plecat ilegal în Ucraina, iar ulterior s-a stabilit în Rusia. În 2006 a obținut statutul de refugiat, iar în 2008 a primit cetățenia rusă. În 2016, procurorii moldoveni au reluat urmărirea penală împotriva sa în mai multe dosare și l-au dat din nou în urmărire internațională.

Potrivit investigației, Caramalac a fost implicat și în activități desfășurate în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. Acesta a organizat competiții sportive în Melitopol și Ialta și a vizitat Luganskul ocupat. În 2023, a fost inclus pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene pentru implicarea în organizarea unor evenimente patriotice și sportive în teritoriile ocupate din estul Ucrainei.

SBU susține că Caramalac ar fi fost cel care a primit indicațiile de la FSB și a implicat în operațiune persoane din mediul infracțional din Găgăuzia.

KibOrg precizează că a încercat să ia legătura cu Vladimir Stoianov și Grigori Karamalak, însă nu a primit niciun răspuns până la publicarea investigației. Nici Oleg B. nu a putut fi contactat de jurnaliști. Avocata acestuia a refuzat să comenteze poziția clientului său față de acuzații, menționând că aceasta va fi prezentată în instanță.

Oleg B. se află în arest preventiv de peste doi ani și jumătate, iar dosarul său este examinat din octombrie 2024 de Judecătoria raionului Primorski din Odesa. Acesta respinge acuzațiile și susține că nu a comis nicio faptă ilegală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: